1,000 matches
-
pentru a-l desemna tot pe hoțul de buzunare, cu precizarea suplimentară (uneori anulată contextual) a locului predilect de operare: mijloacele de transport în comun. Polisemia derivatului e legată de cea a cuvîntului de bază, pentru că panacot a căpătat în argou atît sensul de "portofel", cît și pe acela de "tramvai, autobuz etc.", devenind chiar și denumire pentru autorul furtului (cf. România literară 27, 2001). Termenii din familia lui panacot sînt curenți azi în argoul interlop: la Mihai Avasilcăi (Fanfan, rechinul
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
bază, pentru că panacot a căpătat în argou atît sensul de "portofel", cît și pe acela de "tramvai, autobuz etc.", devenind chiar și denumire pentru autorul furtului (cf. România literară 27, 2001). Termenii din familia lui panacot sînt curenți azi în argoul interlop: la Mihai Avasilcăi (Fanfan, rechinul pușcăriilor, 1994) apar panacotist, "a adăugat imediat că a fost singura dată cînd a făcut așa ceva, meseria lui fiind cea de panacotist" (în notă: "hoț de buzunare"), p. 147), dar și alte sintagme care
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
de dicționarele noastre generale (ale căror actualizări sînt oricum extrem de rare). În româna actuală sufixul -ist este bine reprezentat nu doar în zona mai inovatoare a limbii culte, ori în limbajele tehnice, ci și în registrul familiar și chiar în argou. Dicționarele recente de argou întregistrează termeni ca blatist, plopist, panacotist, fomist, maradonist, traseistă etc. Dintre formațiile familiare expresive merită semnalat pafarist - "să-i demonstreze lui P. cît de pafarist este în materie de apărarea drepturilor fotbaliștilor" (EZ 3337, 2003, 1
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
ale căror actualizări sînt oricum extrem de rare). În româna actuală sufixul -ist este bine reprezentat nu doar în zona mai inovatoare a limbii culte, ori în limbajele tehnice, ci și în registrul familiar și chiar în argou. Dicționarele recente de argou întregistrează termeni ca blatist, plopist, panacotist, fomist, maradonist, traseistă etc. Dintre formațiile familiare expresive merită semnalat pafarist - "să-i demonstreze lui P. cît de pafarist este în materie de apărarea drepturilor fotbaliștilor" (EZ 3337, 2003, 1) -, format de la o expresie
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
este furnizor de droguri și la scurt timp după ce a inhalat drogul primește un apel urgent. În starea în care se află, pornește printr-un oraș care explodează într-o polisemie cromatică derutantă, ne aflăm la începutul a ceea ce în argoul consumatorilor se numește Trip, călătoria cu ajutorul drogului. Oscar alunecă în universul sinestezic ca într-un lichid, ca o orgă care amplifică până la refuz senzații, „mixing memories and desires". Odată ajuns la întâlnire realizează tardiv că face obiectul unei ambuscade, poliția
Plonjând în abis by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6127_a_7452]
-
va deschide ușa mîntuitoare. Nimic. Fără șapte minute. Coada fierbe, scandalizată... Voci răzlețe protestează că așa e-n Rusia, nimenea nu muncește, toți chiulesc și stau de pomană, - huoooo!... Sava, cu spatele întors, atent la ușă, îmi traducea cu promptitudine argoul revoluției... La fără două minute, poarta raiului încă ședea zăvorîtă... La fără un minut, eternitatea părea să capete chipul Poetului prooroc zadarnic proptit în pragul Alimentarei... La fix, eroul meu începu să bată cu pumnii în ușă. Bătea și țipa
Baikalul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17150_a_18475]
-
nu poate molipsi audiența cu unda emoțiilor. Se îmbrăca elegant, cu un gust ce înfiora umorile studentelor. Punctual fără abateri de la cursurile pe care le ținea la Facultatea de Filosofie, „Vasile Dem“, cum îl botezasem în virtutea morbului de prescurtare al argoului studențesc, avea tenta serioasă a mentorului venit să umple un uriaș orizont de așteptare, acea avidă curiozitate postdecembristă față de valori de care studențimea fusese privată pînă în 1989. Îl priveam cu toții ca pe un inițiat a cărui menire era să
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
paginile Patericului, prin pericopa implicită pe care o conține. Morala care răzbate din ea echivalează cu o pledoarie pentru privilegiul încetinelii, pentru arta de a zăbovi într-o lume stăpînită de morbul vitezei. Dar ce dăunează volumului sunt tresăririle de argou gazetăresc, care pe cît de firești par în chenarul unui ziar de informație, pe atît de neplăcute cad la lectură în coperțile unei cărți de antropologie creștină, al cărei sunet trebuie să se ridice la rangul mesajului. Iată un exemplu
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
sînt academicieni, fac parte din jurii. Apoi, există o literatură „concertantă”, a imediatului, care prinde din zbor temele cele mai noi pe care le exploatează sau care sînt create de media, o literatură care întrebuințează adesea un limbaj crud, „vorbit”, argoul, pentru a fi pe placul celor care văd în asta reprezentarea fidelă a actualității. Aici l-aș așeza pe Beigbeder, cu cartea lui 99 franci, sau pe Virginie Despentes, cu Tragemi- o (traduse în românește la Editura Trei). Această literatură
Interviu cu Dominique Viart by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4124_a_5449]
-
lava clocotită îngheață în vulcan...// orbecăi singur, ai putea să-mi spui cu o undă de realism melancolic în glas, pentru că de mult poezia nu se mai hrănește din viziuni apocaliptice și din ipotetice stări de coșmar". Nu sînt ocolite argoul și trivialitatea. Dispoziția arțăgoasă, plebeiană e turnată în pamflet, atunci cînd imaginarul se suprapune peste o incoerență a realului, peste o dereglare a sa ce-l înalță la rangul de ficțiune posibilă în cheie neagră: "se ușchesc unde? în ce
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
campanie publicitară pentru asigurări. E, desigur, o decizie conștientă a publicitarilor în cauză, care au recurs la un actor foarte popular și la un cuvînt cu sonoritate pentru a atrage atenția publicului larg vizat de campania lor. În Dicționarul de argou al limbii române al lui G. Volceanov (ediția a II-a, 2006), cuvîntul este cuprins cu o explicație parțială și contextuală: "apelativ folosit pentru exprimarea simpatiei vorbitorului fața de interlocutor (pus în circulație de popularul actor Florin Piersic)". Pe fundalul
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
a elementelor). Instabilitatea formei este asociată cu o instabilitate a sensului; în genere e vorba de termeni de calificare afectivă, intensivă, folosiți frecvent ca apelative. Calificarea poate fi negativă (mai des) sau pozitivă, cu o pendulare între extreme firească în argou, unde adjective ca bengos, penal, belea sînt atestate cu sens superlativ atît în apreciere, cît și în depreciere. Ca și pentru alte formule de intensificare (dat naibii, teribil etc.), polaritatea se stabilește contextual și se poate transmite mai departe ca
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
țiganilor din țări slave - Vesele Vanoce!). Crăciun e termenul preluat din română, odată cu toată structura urării (Crăciun fericit și an nou fericit), iar adjectivul bahtalo evocă substantivul baht ("noroc") și transpunerea sa în limbajul familiar-argotic românesc, baftă ; de altfel, în argoul românesc a pătruns și bîrș "an". Așadar, orișicît, sărbători vesele!
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
intelectuale bine articulate, se simte atras de teribilismul ieftin al avangardiștilor de azi (care își spun cu abilitate "postmoderni"). Ori de câte ori este lăsat nesupravegheat (de critica literară), se dedă cu plăcere jocurilor textuale, parodiindu-l pe Urmuz sau scriind versuri în argou. Recent, urmând exemplul lui Mircea Nedelciu, a compus și el o "replică" la Povestea poveștilor a lui Ion Creangă (textul a apărut în revista Orizont), în care locul țăranului este luat de Ion Creangă însuși, pedepsit de Dumnezeu și Sfântul
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
Rodica Zafiu Pentru istoria limbajului colocvial și chiar a argoului românesc, teatrul lui Alecsandri oferă date savuroase: de pildă, prin dialogurile dintre personajele Pungescu și Bondici. În comedia Chirița în Iași, cei doi oferă spectacolul unei perfecte înțelegeri prin codul lingvistic profesional, chiar dacă unul (Pungescu) e „coțcar bucureștean”, iar celălalt
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
Rodica Zafiu Termenul jargon suferă de o anume ambiguitate: în ciuda definițiilor de dicționar sau a distincțiilor din articolele de specialitate, folosirea lui oscilează între mai multe accepții: ca sinonim pentru argou (limbaj secret al lumii interlope, al tinerilor, în genere al grupurilor care vor să nu fie înțelese sau să se diferențieze), ca sinonim pentru limbaj de specialitate sau tehnic, ori cu sensul mai general de limbaj hibrid, amestecat. Originea cuvîntului
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
vor să nu fie înțelese sau să se diferențieze), ca sinonim pentru limbaj de specialitate sau tehnic, ori cu sensul mai general de limbaj hibrid, amestecat. Originea cuvîntului (în franceză) îl leagă mai ales de prima accepție (ca tip de argou documentat istoric); în engleză s-a impus mai ales cea de a doua (de limbaj profesional); tradiția românească îi asociază mai ales semnificații sociale (jargonul franțuzit). Termenul își dovedește utilitatea mai ales cînd denumește varianta orală, colocvială a limbajelor de
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
mare, evoluție rapidă, elemente familiare, terminologie de specialitate, puternică influență - doar parțial adaptată - a unei limbi străine (engleza, în acest caz). Fenomenul contemporan are însă și un aspect imprevizibil și destul de spectaculos: într-o bună măsură, jargonul se reapropie de argou. Nu în totalitate, evident; partea sa cea mai îndrăzneață regăsește totuși condițiile esențiale de existență a argoului ca limbaj secret și subversiv, folosit în opoziție cu legalitatea. Mă refer la ceea ce circulă acum și la noi sub numele de "jargonul
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
engleza, în acest caz). Fenomenul contemporan are însă și un aspect imprevizibil și destul de spectaculos: într-o bună măsură, jargonul se reapropie de argou. Nu în totalitate, evident; partea sa cea mai îndrăzneață regăsește totuși condițiile esențiale de existență a argoului ca limbaj secret și subversiv, folosit în opoziție cu legalitatea. Mă refer la ceea ce circulă acum și la noi sub numele de "jargonul hackerilor"; în texte în engleză, jargon este tot mai des folosit exact în această accepție specializată, fără
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
apare mai rar. În limbajul tinerilor, prin anii 1970-1980, nu a fost un cuvînt la modă, ci doar o apariție pasageră, legată mai mult de preferințe individuale ale unor vorbitori. De altfel, cuvîntul nu e înregistrat nici în studiile despre argou din perioada ante- sau postbelică, nici în primele glosare și nici în majoritatea glosarelor și dicționarelor monolingve sau bilingve publicate după 1989 (T. Tandin, George și Anca Volceanov, George Volceanov; la ultimul apare termenul caștaliu, care ar putea avea o
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
și nici în majoritatea glosarelor și dicționarelor monolingve sau bilingve publicate după 1989 (T. Tandin, George și Anca Volceanov, George Volceanov; la ultimul apare termenul caștaliu, care ar putea avea o legătură cu cașto). În Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române (ed. a II-a, 2003), este cuprinsă forma caștoc, caștoacă, adjectiv - cu sensul "frumos"; caștoc este o adaptare a adjectivului cașto (cu accentul pe finală), la tiparele fonetice și morfologice ale adjectivelor românești (ex.: bondoc-bondoacă); e greu
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
spus dacă s-a format mai întîi, prin analogie, femininul caștoacă, din care s-a refăcut un masculin, sau dacă masculinul a fost produs mai întîi. Am constatat în ultima vreme, cu destulă surprindere, că termenul face încă parte din "argoul pasiv" al noii generații, ba chiar a fost redescoperit și se bucură de o circulație destul de mare: în cîteva chestionare aplicate în ultimii ani unor studenți, în care erau cuprinse cuvinte argotice mai rare sau învechite, cașto era unul dintre
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
mai cașto melodie" (hopa.ro), "e mega cașto" (maglavais.ro), "e super cașto" (calificativ.ro), "e cașto rău de tot" (videoclip.cinemall.ro), "jocul este cool, cașto, mișto, tare" (forfun.ro), "un text cașto" (poezie.ro) etc. În dicționarul de argou on-line "123urban.ro", cuvîntul e înregistrat (30 oct. 2006) și definit prin sinonime: "ca lumea, cool, mișto". Unele însemnări transmit impresia (pe care o împărtășesc) că termenul a ieșit la un moment dat din circulație, părînd să caracterizeze o fază
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
cuvîntul e înregistrat (30 oct. 2006) și definit prin sinonime: "ca lumea, cool, mișto". Unele însemnări transmit impresia (pe care o împărtășesc) că termenul a ieșit la un moment dat din circulație, părînd să caracterizeze o fază mai veche a argoului contemporan - "pe vremea mea se zicea "cașto" nu "cool", și eram "cașto" și fără bască" (blog.sirg.ro); "am fost și șoim al patriei și pionier (...), spuneam caștoc în loc de mișto" (iasirock.digitaverna.ro). Datele statistice arată fie că această impresie
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
Zafiu Între definițiile cuvintelor argotice din diverse glosare de specialitate apar adesea deosebiri, uneori substanțiale; etimologiile incerte și oscilațiile uzului complică și mai mult analiza semantică a unor asemenea termeni. Unul dintre ei e panacot, cuvînt înregistrat în dicționarul de argou al Ninei Croitoru-Bobârniche (1996), ca substantiv neutru, cu două sensuri: 1) "mijloc de transport (tramvai, troleibuz, autobuz etc.)" și 2) "înghesuială, aglomerație"; la acestea se adaugă două expresii - a da un panacot "a fura din buzunare" și l-a pus
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]