2,248 matches
-
Sahara, Amazonul, Marele Canion... sunt standarde prin care se măsoară imensele minunății ale Pământului. Ca să înconjori canionul fluviului Colorado, trebuie să parcurgi 446 kilometri de dantelărie geografică. Din fiecare vârf de „dantelă”, ai o imagine spectaculară. Nu trebuie să fii arheolog că să-ți dai seama despre imensitatea timpului. Mama Natură aici te învață, mai bine decât toate cărțile, despre formarea planetei. Distanța dintre pereți variază între 800 metri și 29 kilometri. Ca sa coboare până la adâncimea de 1,6 kilometri, râul
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
de 2.793m și l-au crăpat. Prin această despicătură de platou, și-a croit Rio Colorado, drum spre Pacific. Podișul Kaibab are roci relativ noi, adică doar de 225 milioane de ani! Dar cine oare poate măsura imensitatea timpului!? Arheologii în halatele lor albe din laboratoare? Nu sunt oare și ei oameni? Chiar dacă au ochelarii pe nas, niște microscoape și... diplome universitare ! Atunci să fie cei cu Biblia? Și mai greu de crezut. Noi suntem prea mărunți, ca să aflăm de unde
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
de deal și succesorul său mai evoluat, oppidumul, erau o caracteristică a epocii târzii a fierului și cetățile dacice sunt remarcabile exemple a acestui tip de loc apărat”[1]. Recunoașterea UNESCO vine ca o încununare a muncii dedicate a unor arheologi prestigioși precum Grigore Tocilescu, Vasile Pârvan, D.M. Teodorescu, urmați de Constantin și Hadrian Daicoviciu, Octavian Floca, Ion Horațiu Crișan, Ioan Glodariu, Alexandru Ferenczi, Ion Berciu, Mihail Macra, Nicolae Lupu, Eugen Iaroslavschi, Adriana Rusu-Pescaru, Florin Stănescu - arheologi care au publicat multe
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
muncii dedicate a unor arheologi prestigioși precum Grigore Tocilescu, Vasile Pârvan, D.M. Teodorescu, urmați de Constantin și Hadrian Daicoviciu, Octavian Floca, Ion Horațiu Crișan, Ioan Glodariu, Alexandru Ferenczi, Ion Berciu, Mihail Macra, Nicolae Lupu, Eugen Iaroslavschi, Adriana Rusu-Pescaru, Florin Stănescu - arheologi care au publicat multe volume despre cetățile și civilizația dacilor. Să precizăm că săpăturile temeinice la cetățile dacice din Transilvania le-a început D.M. Teodorescu, în anii '20 ai secolului trecut, grație cadrului statal, istoric și cultural oferit de proaspăta
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
stârnit de descoperirea întâmplătoare pe Dealul Grădiștii a unei mari comori de monede de aur”[2]. Fiind vorba de aur, era desigur un fenomen care trebuie să fi atins multe dintre cetățile dacilor, provocând siturilor distrugeri criminale în ochii unui arheolog. După 1920, interesul istoricilor români pentru cetățile transilvane se poate manifesta fără opreliști. La Căpâlna însă, primele săpături arheologice au fost realizate doar în 1939, urmate apoi de campaniile din anii 1942 și 1954, de sub conducerea lui Mihail Macrea și
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
bunurile furate de aceștia se găsește și setul de bijuterii dacice din aur, recuperat în anul 2009 și depus la Muzeul Unirii din Alba Iulia” - spunea, în 2012, portalul de știri ALBA24.ro[3]. Cetatea și monumentele ei După cum observau arheologii Macrea și Berciu, vârful dealului a fost special pregătit pentru construirea cetății, prin lucrări de nivelare și terasare. Abia apoi s-a trecut la ridicarea zidurilor de piatră și a celorlalte construcții. Efortul acesta a necesitat o puternică mobilizare materială
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
realizat în tehnica murus dacicus, în timp ce nivelul superior era din cărămidă incomplet arsă, dar și arsă până la roșu (dimensiunile unei cărămizi: 48 x 24 x 8-9 cm). Acoperișul, sprijinit pe bârne masive din stejar, era din șindrilă. Aceasta este deducția arheologilor după ce, analizând cenușa bine sedimentată de la Căpâlna, n-au găsit deloc fragmente de țiglă antică, în schimb au găsit bârne arse, lungi de 2,25 m și groase de cel puțin 15 cm. Turnul-locuință este de formă pătrată (9,50
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
în ruină. Peste ruinele fostei cetăți s-a întins paragina și pe locul ei nu s-a mai ridicat niciodată o altă așezare”[7]. Cel mai probabil, acest eveniment s-a petrecut în al doilea război daco-roman al lui Traian. Arheologul Ioan Glodariu, după ce a analizat trăinicia zidului dacic, a avut revelația eficienței întregului sistem, printr-o recunoaștere aeriană. „Nu puteam să-mi explic de ce au avut nevoie romanii, cu tehnica lor militară remarcabilă, de atâta timp ca să ajungă la Sarmizegetusa
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
prin metoda focului puternic după care aruncau apă rece cu oțet ce fisurau stâncile pe care le desprindeau mai ușor în căutarea aurului. Astfel, înainte de venirea romanilor, geto-dacii se îndeletniceau și cu mineritul aurului. În anul 2000 o echipă de arheologi francezi a făcut cercetări la Roșia Montană și a descoperit galerii vechi de mină cu susțineri din lemn. Cercetări cu Carbon 14 demonstrează că aceste bârne erau dinainte de Christos! EPOCA ROMANĂ. Înfrângerea Daciei în 106 AD a însemnat, întâi de
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
ierarh Nicolae -Popăuți, și Sf. Hicolae din Dorohoi - ctitorii ale Voievodului Ștefan cel Mare. Sfintele Mănăstiri Agafton și Vorona, să nu mai vorbim de multe descoperiri din neolitic . Cetatea traco-getică de la Stâncești, este un reper de mare valoare pentru multi arheologi din Europa. Isoricul Nicolae Iorga, poetul nepereche Mihai Eminescu, marele compozitor, dirijor și profesor George Enescu cât și pictorul nemuritoarelor flori și peisaje Ștefan Luchian, se confruntă cu județul Botoșani, iar identitatea lor de aici se trage . Sunt sigură că
GOOGLE PENTRU ENESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352162_a_353491]
-
Pierides, aparținând unei familii cu un rol însemnat în rândul iubitorilor de cultură și artă de pe insulă: familia Pierides. Remarcabil expoent al culturii vechi cipriote și grecești, muzeul a fost înfințat de către Demetrios Pierides (1811-1895) în anul 1839, savant și arheolog renumit de la care urmașii săi moștenesc interesul și dragostea pentru artă, cu precădere pentru arta greacă veche, continuându-i activitatea. În anul 1974 se înființează Fundația Pierides, organizație non profit cu sediul în Larnaca și cu o filială în Grecia
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
de Flamencologie din orașul Jerez de la Frontera se transformă în Centrul Falmenco Andaluz iar mai nou, la Sevilla funcționează Muzeul Dansului Andaluz, o instituție recunoscută de UNESCO drept bun cultural din patrimoniul universal. Dar flamenco nu este o specialitate pentru arheologi; el trăiește și se dezvoltă de la un an la altul, cu o vitalitate de nestăvilit, devenind un limbaj artistic universal. Nici politicienii nu se lasă mai prejos și încep să sprijine fenomenul, chemând la rampă protagoniștii, botezând străzi și piețe
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
colțurile țării Iași, Oradea, Orșova, Bușteni, Arad, Bucovina, Brașov, Făgăraș, Strehaia, Tr-Severin, București, Pitești, Mizil, Constantă, Cernăuți, Ploiești, Slatina, Craiova ,Orașul Bălti, Insula a mai fost vizitată de Teatrul‚’’Alhambra’’,IV1938, Al Bărcăcilă ,profesor la Lic. Traian ,latinist și cunoscut arheolog ,1937. Dumitru Vasile -șef echipa Podul peste Dunăre , 2.X. 1937. Dan A.Theodor și Paul Podoleanu, ziariști la ’’Apărarea Națională’’. București 1936.C.Papacostea, profesor la Liceul Traian a vizitat insula cu elevii ,1938. Învățătorii cercului cultural ‚’’Sever ‚’’din
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
fi pianista româncă recunoscută mondial. Unul dintre colegii tăi vrea să deschidă o fabrică de ciocolată, altul ar vrea să planteze câte un copac în zonele defrișate, de fiecare dată când află o veste bună, iar altul dorește să devină arheolog, să plaseze artefacte în muzeele noastre. Astăzi , de la Guvern, primești un iaurt, o portocală și un pachet de biscuiți cu ciocolată. În pachet, un mic magnet de frigider ilustrează un acvariu cu un peștișor mov, culoarea ta preferată. Ochii peștișorului
O ZI ÎN ROMÂNIA PERFECTĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370796_a_372125]
-
patriei nostre sunt cunoscuți sub numele de daci sau geți. Prima denumire se află mai ales în izvoarele romane, iar cea de geți în cele grecești. Care este semnificația originară a acestor etnonime? Problema a captivat atenția multor lingviști, istorici, arheologi, fără a putea spune că s-a ajuns la un consens. Un istoric al ei se găsește în monografiile semnate de H. Daicoviciu și recent în excelenta Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
patriei nostre sunt cunoscuți sub numele de daci sau geți. Prima denumire se află mai ales in izvoarele române, iar cea de geți în cele grecești. Care este semnificația originară a acestor etnonime? Problemă a captivat atenția multor lingviști, istorici, arheologi, fără a putea spune că s-a ajuns la un consens. Un istoric al ei se găsește în monografiile semnate de H. Daicoviciu și recent în excelentă Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
patriei nostre sunt cunoscuți sub numele de daci sau geți. Prima denumire se află mai ales in izvoarele române, iar cea de geți în cele grecești.Care este semnificația originară a acestor etnonime? Problemă a captivat atenția multor lingviști, istorici, arheologi, fără a putea spune că s-a ajuns la un consens. Un istoric al ei se găsește în monografiile semnate de H. Daicoviciu și recent în excelentă Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
ar trece într-un alt cadru de existență, este printre cele mai venerabile credințe umane. Există în Turcia un cimitir folosit de oamenii de Neanderthal în urmă cu aproximativ 100.000 de ani. Acolo anumite urme fosilizate au dat posibilitatea arheologilor să descopere că acești oameni primitivi își îngropau morții în ghirlande de flori, fapt care arată că ei vedeau probabil moartea ca o ocazie de sărbătoare (vezi și exemplul dacilor !), de celebrare - ca o trecere a mortului din această lume
VIAŢA NOASTRĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370542_a_371871]
-
că bisericile Străchinești și Buna Vestire din Rm. Vâlcea au fost construite în același timp, după modelul bisericii Mânăstirii Horezu. ” Ca o curiozitate, probabil unic în zonă, una dintre fresce reprezintă un sfânt cu turban. Referitor la această pictură, muzeograful - arheolog, doctor în istorie, domnul Florin Ridiche de la Muzeul Olteniei din Craiova, a făcut următoarea precizare: ” Turbanul nu este neapărat un obiect de vestimentație musulman. El era folosit și în perioada preislamică. Turbanul are mai degrabă o funcție utilitară, de protecție
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
Locul sau urmele unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. - Accentuat și: grắdiște ”. Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de la Grădiștea. Ca urmare face o vizită de documentare la Grădiștea unde rămâne plăcut surprins că cetatea era foarte cunoscută și în rândul copiilor ( a fost
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
Locul sau urmele unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. - Accentuat și: grắdiște ”. Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de ... Citește mai mult Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlceaîn apropierea satului Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Locul sau urmele unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. - Accentuat și: grắdiște ”.Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de ... XII. DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1734 din 30 septembrie 2015. Drumeț la porți de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > MEMORIA CUVINTELOR Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015 Toate Articolele Autorului tot săpând la temelia cuvintelor arheologii au descoperit în sufletul lui Socrate un vas de cult ars în focul luptelor de idei curenții vremurilor l-au modelat după formă primelor sintagme într-o amfora din care înțelepții sorbeau licoarea cunoașterii semănând erosul semantic în starea embrionala
MEMORIA CUVINTELOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362711_a_364040]
-
ochi ce vede o altă linie dreaptă ....înțelegeți... ., judecat pentru cuvinte Socrate s-a închis în memoria lor și a devenit iar o idee ce străbate piețele antice în formă amforelor trecutului din care se adapă ultimii însetați de dreptate arheologii îl descoperă uneori colinjdand porturile Eladei sub forma corăbiilor plecate spre a demonstra formă pământului alteori în otravă ce l-a hrănit pentru a deveni o legendă ori în parabolă existenței prezidând tema misterelor pretutindeni ideea de a-l caută
MEMORIA CUVINTELOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362711_a_364040]
-
înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile sătenilor din Munții Apuseni, dar și a grupurilor de locuitori de la șes, din același neam de daci, chiar dacă peste ele a trecut tăvălugul popoarelor migratoare. Neobosiți, exegeții: filologi, istorici, geografi, dar și arheologii au scos și vor scoate, într-un timp al istoriei care va veni, așa cum multe s-au descoperit sub pământul care ne ascunde nebănuitul trecut, dovezi noi din care ne vom rândui descendența și tradițiile. Revenind la perioada sfârșitului de
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]