2,292 matches
-
discurs, adică oricărei "dezvoltări" a sensului. În mod genial, Nietzsche văzuse spre deosebire de succesorii săi culturaliști că mitul ce constituie gândirea grecească este povestirea antagonismului dintre forțele apolinice și forțele dionisiace."144 Sensul discursului mitic este dat nu de schemă sau arhetip, ci de mitem, concept nou, introdus de către Gilbert Durand. "Mitul apare ca o povestire (discurs mitic) ce pune în scenă personaje, decoruri, obiecte valorizate simbolic, segmentabilă în secvențe sau unități semantice mai mici (miteme), în care se investește în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
prejudecățile sau tradițiile istoriei. Atât activitatea psihică de natură conștientă cât și cea inconștientă duc la anumite rezultate, "produc" varii manifestări tipice. Visele și fanteziile sunt două asemenea manifestări inerente inconștientului colectiv. În această ordine de idei, mai important este arhetipul. La origine era sinonim cu Imago Dei, prin urmare cu imaginea lui Dumnezeu în om. În operele lui Dionisysius Aeropagitul, divinitatea supremă este numită to arhetypon phos (arhetip al luminii). Răspândirea sa este, practic, nelimitată și stă, evident, tot în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
manifestări inerente inconștientului colectiv. În această ordine de idei, mai important este arhetipul. La origine era sinonim cu Imago Dei, prin urmare cu imaginea lui Dumnezeu în om. În operele lui Dionisysius Aeropagitul, divinitatea supremă este numită to arhetypon phos (arhetip al luminii). Răspândirea sa este, practic, nelimitată și stă, evident, tot în legătură cu inconștientul colectiv: "Conceptul de arhetip, inevitabilul corelat al ideii de inconștient colectiv, indică prezența în psihic a anumitor forme de universală răspândire... Inconștientul colectiv nu se formează pe parcursul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cu Imago Dei, prin urmare cu imaginea lui Dumnezeu în om. În operele lui Dionisysius Aeropagitul, divinitatea supremă este numită to arhetypon phos (arhetip al luminii). Răspândirea sa este, practic, nelimitată și stă, evident, tot în legătură cu inconștientul colectiv: "Conceptul de arhetip, inevitabilul corelat al ideii de inconștient colectiv, indică prezența în psihic a anumitor forme de universală răspândire... Inconștientul colectiv nu se formează pe parcursul vieții individului, ci este moștenit. El constă din forme preexistente arhetipurile care pot deveni conștiente doar în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
tot în legătură cu inconștientul colectiv: "Conceptul de arhetip, inevitabilul corelat al ideii de inconștient colectiv, indică prezența în psihic a anumitor forme de universală răspândire... Inconștientul colectiv nu se formează pe parcursul vieții individului, ci este moștenit. El constă din forme preexistente arhetipurile care pot deveni conștiente doar în mod mijlocit și conferă conținuturilor conștiinței o formă bine determinată.150" O ipoteză de reținut este cea a lui V. Dem. Zamfirescu. El constată că, într-o primă fază, Jung caracterizează arhetipurile ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
forme preexistente arhetipurile care pot deveni conștiente doar în mod mijlocit și conferă conținuturilor conștiinței o formă bine determinată.150" O ipoteză de reținut este cea a lui V. Dem. Zamfirescu. El constată că, într-o primă fază, Jung caracterizează arhetipurile ca fiind patterns of behavior (modele, structuri de comportament). În continuare însă, psihanalistul relevă și trăsătura instinctuală și pur biologică a conceptului, și, ca atare, arhetipul s-ar defini în contextul diadei spirit instinct: "Caracterului suprapersonal al arhetipurilor, Jung îi
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a lui V. Dem. Zamfirescu. El constată că, într-o primă fază, Jung caracterizează arhetipurile ca fiind patterns of behavior (modele, structuri de comportament). În continuare însă, psihanalistul relevă și trăsătura instinctuală și pur biologică a conceptului, și, ca atare, arhetipul s-ar defini în contextul diadei spirit instinct: "Caracterului suprapersonal al arhetipurilor, Jung îi adaugă în această definiție o altă trăsătură: caracterul instinctual. Ca experiență a speciei, ca moștenire filogenetică, arhetipurile sunt de ordinul instinctelor. Din punct de vedere filosofic
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Jung caracterizează arhetipurile ca fiind patterns of behavior (modele, structuri de comportament). În continuare însă, psihanalistul relevă și trăsătura instinctuală și pur biologică a conceptului, și, ca atare, arhetipul s-ar defini în contextul diadei spirit instinct: "Caracterului suprapersonal al arhetipurilor, Jung îi adaugă în această definiție o altă trăsătură: caracterul instinctual. Ca experiență a speciei, ca moștenire filogenetică, arhetipurile sunt de ordinul instinctelor. Din punct de vedere filosofic, ideea este foarte importantă: dacă arhetipurile sunt spirit și în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
instinctuală și pur biologică a conceptului, și, ca atare, arhetipul s-ar defini în contextul diadei spirit instinct: "Caracterului suprapersonal al arhetipurilor, Jung îi adaugă în această definiție o altă trăsătură: caracterul instinctual. Ca experiență a speciei, ca moștenire filogenetică, arhetipurile sunt de ordinul instinctelor. Din punct de vedere filosofic, ideea este foarte importantă: dacă arhetipurile sunt spirit și în același timp instincte, atunci natura conține spirit și nu este opusă în întregime culturii. Jung subliniază continuitatea dintre natură și cultură
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
diadei spirit instinct: "Caracterului suprapersonal al arhetipurilor, Jung îi adaugă în această definiție o altă trăsătură: caracterul instinctual. Ca experiență a speciei, ca moștenire filogenetică, arhetipurile sunt de ordinul instinctelor. Din punct de vedere filosofic, ideea este foarte importantă: dacă arhetipurile sunt spirit și în același timp instincte, atunci natura conține spirit și nu este opusă în întregime culturii. Jung subliniază continuitatea dintre natură și cultură.151" (s. a.) Una dintre definițiile cele mai sintetice și cu accente ironice la adresa structuralismului o
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în întregime culturii. Jung subliniază continuitatea dintre natură și cultură.151" (s. a.) Una dintre definițiile cele mai sintetice și cu accente ironice la adresa structuralismului o oferă, probabil, deja amintitul Gilbert Durand: "Trebuie poate mai întâi să definim ce este un arhetip, obiect de resentimente la structuraliștii noștri fonetizanți. El este tocmai o forță fizică, o sursă majoră a simbolului, căruia îi putem asigura pregnanța, universalitatea și permanența. Așa cum prea bine a zis Jung, este un <<subiect viu>>,un motiv psihic care
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
îi putem asigura pregnanța, universalitatea și permanența. Așa cum prea bine a zis Jung, este un <<subiect viu>>,un motiv psihic care nu se lasă niciodată indiferent și care, într-adevăr, însuflețește psycheea. Bachelard vorbea odinioară despre <<hormonul sensului>>. Acesta este arhetipul, o mobilizare generală a imaginilor universalizabile, legat dincolo de limbi și texte de gesturi (de senzori motricitatea elementară a copilului uman, de gramatica pulsiunilor care o precedă pe aceea a Academiei Franceze, de reflexele dominante care sunt pecețile genului homo, din
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a imaginilor universalizabile, legat dincolo de limbi și texte de gesturi (de senzori motricitatea elementară a copilului uman, de gramatica pulsiunilor care o precedă pe aceea a Academiei Franceze, de reflexele dominante care sunt pecețile genului homo, din specia sapiens). Imaginea arhetip este concretizarea figurativă, substantivă, a arhetipului".152 O concepție, oarecum diferită, încearcă să impună Northrop Frye, disjungând arhetipul de resorturile sale psihologice și consacrându-l ca pe un pur fenomen literar. În câmpul mai vast al literaturii, arhetipul se concretizează
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și texte de gesturi (de senzori motricitatea elementară a copilului uman, de gramatica pulsiunilor care o precedă pe aceea a Academiei Franceze, de reflexele dominante care sunt pecețile genului homo, din specia sapiens). Imaginea arhetip este concretizarea figurativă, substantivă, a arhetipului".152 O concepție, oarecum diferită, încearcă să impună Northrop Frye, disjungând arhetipul de resorturile sale psihologice și consacrându-l ca pe un pur fenomen literar. În câmpul mai vast al literaturii, arhetipul se concretizează prin două principii: convenția și repetiția
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
gramatica pulsiunilor care o precedă pe aceea a Academiei Franceze, de reflexele dominante care sunt pecețile genului homo, din specia sapiens). Imaginea arhetip este concretizarea figurativă, substantivă, a arhetipului".152 O concepție, oarecum diferită, încearcă să impună Northrop Frye, disjungând arhetipul de resorturile sale psihologice și consacrându-l ca pe un pur fenomen literar. În câmpul mai vast al literaturii, arhetipul se concretizează prin două principii: convenția și repetiția. Redefinit ca o "unitate comunicabilă", bazată pe o imagine tipică recurentă, arhetipul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sapiens). Imaginea arhetip este concretizarea figurativă, substantivă, a arhetipului".152 O concepție, oarecum diferită, încearcă să impună Northrop Frye, disjungând arhetipul de resorturile sale psihologice și consacrându-l ca pe un pur fenomen literar. În câmpul mai vast al literaturii, arhetipul se concretizează prin două principii: convenția și repetiția. Redefinit ca o "unitate comunicabilă", bazată pe o imagine tipică recurentă, arhetipul asigură o legătură intimă, subtilă, între două sau mai multe poeme, unificând și sistematizând, totodată, experiența literară. Criticul canadian crede
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
arhetipul de resorturile sale psihologice și consacrându-l ca pe un pur fenomen literar. În câmpul mai vast al literaturii, arhetipul se concretizează prin două principii: convenția și repetiția. Redefinit ca o "unitate comunicabilă", bazată pe o imagine tipică recurentă, arhetipul asigură o legătură intimă, subtilă, între două sau mai multe poeme, unificând și sistematizând, totodată, experiența literară. Criticul canadian crede că o caracteristică a arhetipului este cea de complex variabil, aceasta din urmă condensând un număr mare de asociații erudite
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
principii: convenția și repetiția. Redefinit ca o "unitate comunicabilă", bazată pe o imagine tipică recurentă, arhetipul asigură o legătură intimă, subtilă, între două sau mai multe poeme, unificând și sistematizând, totodată, experiența literară. Criticul canadian crede că o caracteristică a arhetipului este cea de complex variabil, aceasta din urmă condensând un număr mare de asociații erudite specifice. Este motivul pentru care arhetipul comunică ceva numai unor indivizi avizați, aparținând unui anume tip de cultură.153 În fine, precizăm că Jung ne
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
între două sau mai multe poeme, unificând și sistematizând, totodată, experiența literară. Criticul canadian crede că o caracteristică a arhetipului este cea de complex variabil, aceasta din urmă condensând un număr mare de asociații erudite specifice. Este motivul pentru care arhetipul comunică ceva numai unor indivizi avizați, aparținând unui anume tip de cultură.153 În fine, precizăm că Jung ne atrage atenția, în mai multe rânduri, că definiția arhetipului poate genera unele confuzii: "Tot mereu întâlnesc ideea greșită că arhetipurile ar
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
condensând un număr mare de asociații erudite specifice. Este motivul pentru care arhetipul comunică ceva numai unor indivizi avizați, aparținând unui anume tip de cultură.153 În fine, precizăm că Jung ne atrage atenția, în mai multe rânduri, că definiția arhetipului poate genera unele confuzii: "Tot mereu întâlnesc ideea greșită că arhetipurile ar fi determinate din punct de vedere al conținutului, adică ar fi un fel de <<reprezentări>> inconștiente. De aceea mai trebuie subliniat o dată că arhetipurile nu sunt determinate din
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
care arhetipul comunică ceva numai unor indivizi avizați, aparținând unui anume tip de cultură.153 În fine, precizăm că Jung ne atrage atenția, în mai multe rânduri, că definiția arhetipului poate genera unele confuzii: "Tot mereu întâlnesc ideea greșită că arhetipurile ar fi determinate din punct de vedere al conținutului, adică ar fi un fel de <<reprezentări>> inconștiente. De aceea mai trebuie subliniat o dată că arhetipurile nu sunt determinate din punct de vedere al conținutului, ci doar al formei, și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
multe rânduri, că definiția arhetipului poate genera unele confuzii: "Tot mereu întâlnesc ideea greșită că arhetipurile ar fi determinate din punct de vedere al conținutului, adică ar fi un fel de <<reprezentări>> inconștiente. De aceea mai trebuie subliniat o dată că arhetipurile nu sunt determinate din punct de vedere al conținutului, ci doar al formei, și chiar și aceasta într-un mod foarte limitat. Este dovedibil că o imagine originară are un conținut determinat doar din momentul în care a devenit conștientă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
al conținutului, ci doar al formei, și chiar și aceasta într-un mod foarte limitat. Este dovedibil că o imagine originară are un conținut determinat doar din momentul în care a devenit conștientă și, așadar, umplută cu materialul experienței conștiente... Arhetipul este în sine un element formal gol, care nu-i nimic altceva decât o facultas praeformandi, o posibilitate dată apriori formei de reprezentare. De moștenit, nu se moștenesc reprezentările, ci formele ce corespund în această privință exact instinctelor care, de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
o facultas praeformandi, o posibilitate dată apriori formei de reprezentare. De moștenit, nu se moștenesc reprezentările, ci formele ce corespund în această privință exact instinctelor care, de asemenea, sunt determinate doar ca formă. La fel de puțin cum poate fi dovedită existența arhetipurilor în sine, poate fi dovedită și cea a instinctelor, atâta timp cât acestea nu se manifestă in concreto 154" (s. a). Deoarece se deduce că arhetipul este o formă lipsită de conținut, utilizăm, în analiza noastră, conceptul de mitem care, după cum am
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
instinctelor care, de asemenea, sunt determinate doar ca formă. La fel de puțin cum poate fi dovedită existența arhetipurilor în sine, poate fi dovedită și cea a instinctelor, atâta timp cât acestea nu se manifestă in concreto 154" (s. a). Deoarece se deduce că arhetipul este o formă lipsită de conținut, utilizăm, în analiza noastră, conceptul de mitem care, după cum am constatat, prin pregnanța simbolică, "umple" golul lăsat de arhetip cu un conținut și semnificații specifice unei funcții consacrate. O înșiruire de miteme creează un
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]