752 matches
-
aromâni din Albania, aflați la studii universitare În lași. 01.12. La Marea Sarbatoare Natională a României, cercetașii naturii au depus flori la Monumentul din Piața națiunii, În prezența personalităților politice locale și din București. 08.12. Întâlnire cu studenții aromâni din Albania, care studiază În lași li sau Înmânat cărți și reviste din biblioteca Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.12. Înmânarea „Diplomei de membru de onoare” a Societății Culturale „Ginta latină”, prof. univ. dr. Petre Andrei. 16.12. Participare la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
apreciată la festivalurile folclorice organizate În fiecare an atât În Cehia cât și În Slovacia. Românii din Asia Mică (Bithinia) Apropierea geografică Între Balcanii populat cu grupuri masive de macedoromâni și coasta de vest a Turciei a favorizat trecerea oierilor aromâni dincolo de Marea de Marmara În vilaetul Brusa spre poalele muntelui Olimp bogat În pășuni și adăposturi de iarnă pentru vite. Cum În Evul Mediu peninsula Balcanică era stăpânită de turci, trecerea spre și dinspre Asia Mică era liberă, fără rigori
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
proprietăți și așa cu timpul au ajuns să-și refacă turmele de câte 15-20.000 capete. Nu li s-a permis să folosească limba maternă nici În familie În schimb și-au păstrat credința, portul, obiceiurile și conștiința că sunt „aromâni”. Vlaho-Beduinii de la Muntele Sinai Multe comunități de români aflate departe de țară au dispărut și doar arhivele sau Întâmplarea face să se vorbească despre ei. Cu totul neașteptat și senzațional s-a Întâmplat cu vlaho beduinii despre care vorbesc documentele
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Macedonia Împreună cu președintele filialei Ginta Latină Constanța (Prof. V. Coman). Publicațiile oferite sunt editate de „Unia ti Cultură - a Aromânilor dit Machidunii, Biblioteca Natsională C. Belimace”. Cărțile editate la Scopje 2001 și 2002 conțin o antologie a poeților și scriitorilor aromâni (peste 150 nume) o culegere de „Colindi pi Armâniashti” și „Arâzgânseri” de I. Zeana. Revista „Grailu Armânescu” N. 15 trim. 1 2002 pe lângă articole de istorie, folclor, povestiri religioase are un bogat material bibliografic din publicațiile apărute În colecțiile românești
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ai Basarabiei, făuritori ai Unirii, eroi căzuți În luptele din 1941 pentru eliberarea Basarabiei, jertfele foametei din 1946-1947, deportați ai anilor 1940 41, 1949, 1951, cei căzuți În conflictul armat cu cazacii din Transnistria - 1991-1992. 10.VI. Întâlnire cu studenți aromâni din Albania. 12.VI. Întâlnirea delegaților filialelor Ginta Latină din Sângeorz, Nisporeni și Vărzărești (Basarabia) la solemnitatea Zilei Eroilor căzuți pentru eliberarea Basarabiei (1941). 19-20.VI. Cu prilejul festivalului folcloric din Sângeorz, delegația Ginta Latină din Nisporeni - omagiu la mormântul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
mai puțin trădător față de acela care îl încărcase cu onoruri. Dar cel puțin Ciano și-a primit răsplata meritată. Alt demnitar fascist mediocru era secretarul general, de atunci, al partidului, pe care l-am vizitat însoțindu-l pe Papanace. Camaradul aromân dorea să-i convingă pe fasciști că e nevoie să colaboreze cu populația aromânească din Grecia, și eu, vorbind bine italienește, i-am slujit de interpret. Dar secretarul-general al partidului fascist (al cărui nume nu l-am reținut) nu mi-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și prozator. Este fiul Pulcheriei (n. Kaciaunov) și al lui Gheorghe (Iorgu) Stere, proprietar al unor întinse moșii în ținutul Soroca. (După unii cercetători, S. s-ar fi născut la 16.XI.1865.) Bunicul patern, Ștefan Stere, era, se pare, aromân, stabilit ca arendaș pe la începutul secolului al XIX-lea în zona Botoșanilor, de unde, în urma căsătoriei cu o Maria Catargi, își extinsese activitatea până la Nistru. După anexarea Basarabiei de către Rusia, acolo a rămas o parte din copii, printre care și Gheorghe
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
balade sau cântece bătrânești, doine, cântece de lume, hore sau cântece de joc, satire și cimilituri, descântece. Masiva culegere intitulată Materialuri folkloristice (1900), din care au apărut două volume, în trei părți (al doilea tom cuprinde o culegere de folclor aromân adunat de Pericle Papahagi), trebuia să fie, potrivit intenției folcloristului, un „corpus al literaturii populare”. Pentru adunarea materialului au fost trimiși pe teren numeroși culegători, în același scop T. alcătuind în 1898 un Chestionar folkloristic, adresat învățătorilor, referitor la cele
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
școlii de pictură românească născută din peisajul pitoresc și cald al Coastei de Argint. în interiorul acestui teritoriu pitoresc și plin de bogății am pierdut orașul Bazargic, cu puternica viață românească împlântată acolo de firea harnică și mult întreprinzătoare a coloniștilor aromâni. Nu s-a putut salva nici măcar Silistra, orașul de pe Dunăre la depărtare de o sută de kilometri de București. Granița veche a Dobrogei trecea chiar pe la marginea acestui oraș și poate nu cu multă greutate ar fi putut fi împinsă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
DEȘTEPTAREA, revistă care a apărut la București din aprilie 1990. Este cea dintâi publicație aromână editată după 1989 în România, în opt pagini, purtând subtitlul „Revistă macedoromână” și având ca director pe Hristu Cândroveanu. Primul număr este tipărit pe cheltuiala lui Gh. Ștefu și Vasile Tega. De la numărul următor se tipărește la București, subintitulându-se
DESTEPTAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286741_a_288070]
-
-și expune explicit intențiile, D. a realizat un program constând în trezirea conștiinței naționale la românii trăitori în Peninsula Balcanică, urmași direcți ai tracilor romanizați. De asemenea, revista a urmărit și continuă să urmărească reintegrarea culturii și literaturii în grai aromân în cultura și literatura română. Sunt prezenți în paginile periodicului scriitori de origine aromână, care trăiesc fie în țară, fie în locurile lor de baștină de la sud de Dunăre, fie în diaspora. De asemenea, se reiau texte (poezie, proză, filologie
DESTEPTAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286741_a_288070]
-
la românii trăitori în Peninsula Balcanică, urmași direcți ai tracilor romanizați. De asemenea, revista a urmărit și continuă să urmărească reintegrarea culturii și literaturii în grai aromân în cultura și literatura română. Sunt prezenți în paginile periodicului scriitori de origine aromână, care trăiesc fie în țară, fie în locurile lor de baștină de la sud de Dunăre, fie în diaspora. De asemenea, se reiau texte (poezie, proză, filologie, lingvistică) aparținând lui Th. Capidan, Pericle și Tache Papahagi, George Murnu, Petru Vulcan ș.a.
DESTEPTAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286741_a_288070]
-
al lui George Murnu și comentează anecdotele lui N. Batzaria, iar Dumitru Pariza publică însemnările intitulate Poeții Z. Araia și T. Caciona, cu ocazia apariției unei antologii alcătuite de Tache Papahagi. În revistă mai sunt incluse periodic versuri în dialect aromân semnate de George Murnu, Ion Foti, Nuși Tulliu, Cușan D. Araia ș.a. sau în română (este reprodus un fragment din poemul Iisus al lui Panait Cerna), ca și proză scurtă (N. Batzaria, Că a venit un om acasă). În numărul
GRAIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287335_a_288664]
-
la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța, unde îl are profesor pe Pericle Papahagi. La București studiază literele, filosofia și dreptul. În timpul vieții G. publică foarte puțin în reviste cultural-literare, fiind cuprins și în unele antologii (Un veac de poezie aromână, 1985, Ecou de cântec aromânesc, 1985). Postum, îi apare în SUA volumul intitulat Sonete (1990). Scrie o poezie hieratică, în forma fixă a sonetului, vădind o limpede aspirație spre clasicitate. Versul este strict din punct de vedere prozodic, nu apelează
GULI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
la care se adaugă și o pronunțată ruralizare a graiului, deoarece pare a socoti reprezentativ doar idiomul din localitatea natală. Talentul învinge însă aceste tendințe de provincializare, mai cu seamă în sonete, G. fiind unul dintre sonetiștii remarcabili din scrisul aromân, alături de Nida Boga și Atanasie Nasta. Lirica lui, mai totdeauna în dublă expresie (în aromână, dar și în limba română comună, unde reușita e mai mare), exprimă aspirația continuă spre împlinire - împlinirea însemnând la el și perseverenta șlefuire a stihului
GULI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
unde reușita e mai mare), exprimă aspirația continuă spre împlinire - împlinirea însemnând la el și perseverenta șlefuire a stihului, închinat de obicei iubitei sau iubirii. Socotind iubirea un sentiment divin, el este probabil cel mai profund poet erotic în grai aromân. A îngrijit și expresive transpuneri în aromână din Mihai Eminescu, Ion Barbu și Lucian Blaga. SCRIERI: Sonete, Syracuse (SUA), 1990. Repere bibliografice: Costa Guli, UVPA, 412-413; Atanasie Nasta, Ecou de cântec aromânesc, București, 1985, 112; Cândroveanu, Aromânii, 131-133. Hr.C.
GULI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
Litere a Universității din București. Și-a luat doctoratul în 1967. Între 1970 și 1973, lucrează ca profesor de limba și literatura română la Salzburg. Din 1993 este membru corespondent al Academiei Române. Lucrările sale de lingvistică privesc mai ales dialectul aromân. Publică, în 1962, manuscrisul inedit al unui Liturghier aromân, însoțit de un studiu filologic amplu și de un glosar al textului, lucrare premiată în același an de Ministerul Învățământului. Printre cele mai valoroase lucrări pe care le-a semnat figurează
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
în 1967. Între 1970 și 1973, lucrează ca profesor de limba și literatura română la Salzburg. Din 1993 este membru corespondent al Academiei Române. Lucrările sale de lingvistică privesc mai ales dialectul aromân. Publică, în 1962, manuscrisul inedit al unui Liturghier aromân, însoțit de un studiu filologic amplu și de un glosar al textului, lucrare premiată în același an de Ministerul Învățământului. Printre cele mai valoroase lucrări pe care le-a semnat figurează Compendiu de dialectologie română (nord și sud-dunăreană) (1975), lucrare
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
glosar al textului, lucrare premiată în același an de Ministerul Învățământului. Printre cele mai valoroase lucrări pe care le-a semnat figurează Compendiu de dialectologie română (nord și sud-dunăreană) (1975), lucrare distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române, precum și Dicționar aromân (macedo-vlah) (1997). C. M. a scris și a publicat literatură beletristică târziu. Cartea sa de poeme, Di nuntru și-di nafoară [De înăuntru și de afară] (1994), a fost tocmai de aceea o revelație, de o elocventă modernitate a comunicării lirice
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
și a publicat literatură beletristică târziu. Cartea sa de poeme, Di nuntru și-di nafoară [De înăuntru și de afară] (1994), a fost tocmai de aceea o revelație, de o elocventă modernitate a comunicării lirice, mai puțin întâlnită în graiul aromân, chiar dacă nu lipsesc exemplele de acest fel, mai cu seamă în generațiile din ultimele două-trei decenii. Lumea acestei poezii este de fapt, în concretețea ei, cea pe care au cunoscut-o și au „transpus-o” în versurile lor toți înaintașii
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
13 poemi-poeme-poèmes, ed. plurilingvă, București, 2002; Toma Caragiu. Ipostaze, București, 2003. Ediții: Liturghier aromânesc, București, 1962. Repere bibliografice: Kira Mantsu, „Di nuntru și-di nafoară”. Ploaci cu poezii di Matilda Caragiu Marioțeanu, „Zborlu a nostru”, 1992, 2; Florica Dimitrescu, Poezie aromână cultă, RL, 1995, 7; Florica Dimitrescu, Frumoasă carte, cinste cui te-a scris!, „Lupta” (Paris), 1995, 240; Mariana Nuși Vintilă, „Di nuntru și-di nafoară”, „La steaua”, 1995, 7; Hristu Cândroveanu, Caleidoscop aromân, III, București, 1995, 50-53; Maria Pariza, Dicționarul
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
a nostru”, 1992, 2; Florica Dimitrescu, Poezie aromână cultă, RL, 1995, 7; Florica Dimitrescu, Frumoasă carte, cinste cui te-a scris!, „Lupta” (Paris), 1995, 240; Mariana Nuși Vintilă, „Di nuntru și-di nafoară”, „La steaua”, 1995, 7; Hristu Cândroveanu, Caleidoscop aromân, III, București, 1995, 50-53; Maria Pariza, Dicționarul aromân (macedo-valah), TMS, 1997, 6; N. Saramandu, Un nou dicționar aromân, CC, 1997, 5-7; Alexandru Niculescu, Tili, RL, 2002, 32. Hr.C.
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
cultă, RL, 1995, 7; Florica Dimitrescu, Frumoasă carte, cinste cui te-a scris!, „Lupta” (Paris), 1995, 240; Mariana Nuși Vintilă, „Di nuntru și-di nafoară”, „La steaua”, 1995, 7; Hristu Cândroveanu, Caleidoscop aromân, III, București, 1995, 50-53; Maria Pariza, Dicționarul aromân (macedo-valah), TMS, 1997, 6; N. Saramandu, Un nou dicționar aromân, CC, 1997, 5-7; Alexandru Niculescu, Tili, RL, 2002, 32. Hr.C.
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
te-a scris!, „Lupta” (Paris), 1995, 240; Mariana Nuși Vintilă, „Di nuntru și-di nafoară”, „La steaua”, 1995, 7; Hristu Cândroveanu, Caleidoscop aromân, III, București, 1995, 50-53; Maria Pariza, Dicționarul aromân (macedo-valah), TMS, 1997, 6; N. Saramandu, Un nou dicționar aromân, CC, 1997, 5-7; Alexandru Niculescu, Tili, RL, 2002, 32. Hr.C.
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]