5,079 matches
-
eu de nevastă! interveni domnul Măgureanu, cu un zâmbet pe chipu-i de om uscățiv. E-hei... Se așezară la masă și doamna Măgureanu îl servi pe musafir cu prăjituri de casă și cu un șerbet foarte dulce din zahăr ars. Discuția continuă vreun ceas, până când lucrurile se lămuriră bine. Soții Măgureanu, ca părinți adoptivi ai Feliciei, nu aveau nimic împotriva căsătoriei, dar nu-și puteau permite să-i ajute prea mult pe tinerii căsătoriți. După căsătorie, Felicia ar fi urmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
inutilă care a declanșat o reacție ce numai favorabilă nu îi poate fi în ajunul intervenției. Vlăguită de inutilitatea și nocivitatea cererii ei își lasă capul pe perna al cărei miros de dezinfectant pare și mai puternic. Își simte ochii arși de lacrimi fierbinți, iar gura uscată abia o mai ajută să respire. Toată durerea s-a concentrat în efortul vital de a respira. "Dreptul fiecărui individ de a decide... Vorbe goale... Atitudinea profesorului, vorbele lui mă fac să înțeleg clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de anestezic. În numai câteva minute, scula iscusită a și practicat o mică incizie în tigva Dorei, care nu opune nici o rezistență, de parcă ar fi făcută dintr-o mucava a cărei transformare în rumeguș degajă un ușor miros de os ars. Freză rugoasă ! cere sec vocea profesorului, comandă inutilă, căci în mâna care îl servește, scula care urmează să degajeze bordul inferior al sinusului lateral este deja în așteptare. După lărgirea găurii, operație care pare de rutină, privirea profesorului se concentrează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
parcă premonitoare a ceea ce avea să devină Bucovina care urma să fie reocupată de ruși peste prea scurt timp. Deși sunt tare de fire, am izbucnit în plâns când am văzut rafturile goale ale bibliotecii și în șemineu urmele cărților arse. El, căci căpitanul de cavalerie era el, Simion, tatăl tău, a înțeles ce simțeam în acele momente și a încercat să mă consoleze : Te rog, nu plânge ! Bunurile materiale se pot reface. Ele nu au cu adevărat importanță. Important este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
descifrează cu greu scrisul de pe pagina scorojită, atinsă de foc. Plantele de pe verso s-au transformat în scrum iar dintre denumiri se mai poate citi doar : "Sunătoare (Hypericum per...), ( Plantago lance...)"... Într-un plic mare sunt strânse bucățele de hârtie arsă pe care se pot citi cuvinte disparate ce par a fi mesageri ai unei alte lumi : "Bobițe ca cear...", "Axel...", "...împușcați", " Crăciun...". Dar, iată mai sunt câteva pagini pe care scrisul, devenit mai sigur, mai matur, poate fi descifrat. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
pe care nu l-am zărit prin clasă: "Acest depravat trebuie îndepărtat imediat din clasa mea". Dorința sa, aveam să aflu ceva mai târziu, n-a prins viață, din cauza (datorită?!) faptului că învățătoarele de la clasele paralele ar fi sărit ca arse, argumentând, din ceea ce spunea mama, bodogănind prin casă, că au și ele depravații lor printre elevii pe care-i păstoresc. A fost una dintre primele mari lovituri pe care soarta mi le-a dat. Mă credeam unic și, iată, titlul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și mama!... Simt că pălărioșii își strâng sculele. Gata, îmi zic. Rămân singur cu nea Onuț și ne-om povesti. Mama mă asigurase că mă va lăsa singur cu nea Onuț, cel puțin o noapte. Aud vocea pălăriosului cu geantă arsă: "Gata, la pachet!" Unul scoate, dintr-un gentoi, o husă cu fermoar, care-mi cade cu tronc. Aproape c-ar fi numai bună pentru protejat Trabantul nostru lăsat mereu între blocuri, la mâna ploilor, vântului și ninsorii... Doi pălărioși se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
renunțe la tine. Să ai grijă de tine, îmi spune omul, după ce mă aduce în oraș. Nu e mai bine să se termine o relație înainte de vreme, de frica eșecului, ar rămâne sentimente chinuitoare, rămășițe aprinse ce se vor prea arse, speranțe ce se vor cere îndeplinite. Oricum nu trebuie să conteze ultima impresie mai mult decât e cazul. Dar presimt că ne vom revedea. I-am mulțumit și acum mă îndrept spre catedrala catolică. Și dacă n-am găsit nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
ce vei auzi. — Ce s-aud, se îngrijorează și mai mult Matei. Sunt însărcinată cu copilul tău, radiază de satisfacție Georgeta că l-a dat gata pe Matei și în perspectivă pe Cecilia. —Ești nebună. Nu se poate, sare ca ars. Nu știi că am făcut sex protejat, așa cum obișnuiesc. Ba se poate, ai uitat tu,îi ia mâna Georgeta și i-o pune pe pântecele ei ținându-i-o acolo, nelăsându-l să și-o retragă. Așa, iubește-mă ca
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
să le rostim cu toții, atunci când rămânem de tot fără argumente: - Totuși, sper din suflet că totul se va sfârși cu bine și că am să-mi revin eu din starea asta... - Poftim, ce ai spus?!, sări din locul ei ca arsă, aproape turbată și vuind, Luiza, simțind că abia acum a dat, în sfârșit, peste punctul cu adevărat nevralgic din sufletul Adrianei, în Istorisiri nesănătoase fericirii 133 legătură cu care își luă numaidecât misiunea să îl vindece, călindu-l în flăcările
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mai mult decât cei ce m-au precedat. Am pornit deja pe strada celui de-al nouălea deceniu. Pentru cât timp încă? Cu cât îmbătrânesc, cu atât mai mult mă interesez ca viața mea să aibe un sfârșit demn. Din ars vivendi, arta de a trăi, face parte și ars moriendi, arta de a muri, dacă mi se va da timpul necesar. De când, în anii cincizeci, fratele meu a murit la douăzeci și trei de ani, sufocat de apa ce îi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
retoricii anticremaționiste (pilda cu "jertfirea lui Isaac"), arhimandritul aducea în discuție un alt argument central al pledoariei sale pentru arderea cadavrelor: tratamentul sfintei împărtășanii, conform Liturghierelor vremii, în caz de mucegăire sau vărsare din greșeală pe jos trebuia locul ras, ars, iar cenușa îngropată sau aruncată într-o apă curgătoare. Acest argument îl punea în directă conexiune cu confesiunea sa ortodoxă, menționată în text cu putere și, de asemenea, utilizând maniera dialogului cu posibilii săi detractori: "Spuneți: Mai aveți ceva de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
putem lua de la lucrurile neînsuflețite, noi oamenii, care-n mândria noastră deșartă ne credem stăpânii pământului și încă și a lui D-zeu! Sf. Apostol Pavel ne arată lămurit, că omul pentru ca să-nvie să fie-ngropat în pământ, iar nu ars. El zice: "Se seamănă (corpul) întru stricăciune, scula-se-va întru nestricăciune; se seamănă trup muritor, scula-se-va întru nemurire!" Dacă sfinții martiri au fost arși de tirani, apoi D-zeu cel ce face minuni va învia pe aceia
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Ce se-ntâmplă cu sufletele oamenilor după moarte? Trec ele prin vreun purgatoriu spre a se purifica de păcatele veniale, ori stau înghemuite în vreun loc rânduit de Dumnezeu, până la judecata de apoi? Femeia e inferioară sau superioară bărbatului? Corpurile arse înviează ele, oare sau numai cele înhumate? Lumina electrică sau cea provenită din altă materie, decât ceara de albine, nu atinge ea, măreția lui Dumnezeu? etc. etc. Aveau ierarhii bisericii de pe vremuri, atâta râvnă de supranatural, încât nu e de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
actual. Studii de caz, Editura Polirom, Iași, 2002. Marshall, Thomas H., Social Policy in the Twentieth Century, Hutchinson University Library, Londra, 1950. Mănoiu, Florica; Epureanu, Viorica, Asistența socială în România, Editura ALL, București, 1996. Mărginean, Ion, Economia politicilor sociale, Editura Ars Docendi, București, 2000. McLanahan, Sara; Sandefur, Gary, Growing up with a Single Parent, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, 1994. Merton, Robert K., Social Theory and Social Structure, The Free Press, Glencoe, Illinois, 1959. Mihăilescu, Ioan, Familia în societățile europene, Editura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
defrișat o bucată mică de pădure pe partea de sud a muntelui Handsk. O suprafață uimitor de mică. Inginerul îi spusese s-o facă. Aceasta se numea o vorne și nu era mai mare decât o curte. Brazii seculari trebuiau arși. Apoi urma lăstărișul. Răchite, mesteceni, sălcii, brazi strâmbi. Și câțiva scoruși. îi ardem, a spus inginerul silvic. Te descurci singur, Pettersson. De bună seamă, a răspuns Pettersson din Hugnaden. Și a făcut toate pregătirile. A tăiat după instrucțiuni un șanț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
pe care îl priveam era oval, pierzându-se difuz la unul din capete. Ultimele cercuri erau late și groase, apoi, spre interior, deveneau mai subțiri, dar în același timp mai clare. Culoarea lor era mai profundă, de la ocru la umbră arsă, iar cercurile din mijloc abia puteau fi distinse unul de altul. Punctul central era alcătuit dintr-o pupilă aproape neagră, care îmi susținea privirea în continuu și cu gravitate. Adesea m-am întrebat: A cui mână a desenat cercurile dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
aștepta paznicul, cu singurele haine admise acolo. Una din cele două surori m-a ajutat să mă schimb în bluza largă cu trei nasturi și în pantalonii cu elastic în talie, amândouă piesele în aceeași culoare - un amestec de umbră arsă și siena arsă. Poate și cu un strop de cinabru. Și de negru de fum. Era o culoare frumoasă și un pic melancolică. Poți s-o găsești în pictura lui Osias Beert „Natură moartă cu cireșe“, jos de tot. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
singurele haine admise acolo. Una din cele două surori m-a ajutat să mă schimb în bluza largă cu trei nasturi și în pantalonii cu elastic în talie, amândouă piesele în aceeași culoare - un amestec de umbră arsă și siena arsă. Poate și cu un strop de cinabru. Și de negru de fum. Era o culoare frumoasă și un pic melancolică. Poți s-o găsești în pictura lui Osias Beert „Natură moartă cu cireșe“, jos de tot. Și, fără îndoială, ajunsesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
mormântul bunicului. Printre cele distruse trebuia deci să fie socotit și dulapul de documente de la fabrica de mobilă a lui Lindgren, precum și conținutul lui, neprețuit și - după cum credeam eu atunci - de neînlocuit. Am privit în jur, la peisajul distrus și ars. Particule, m-am gândit eu. Molecule, electroni, quarci. Dar la oarecare distanță, pe coasta muntelui, spre est, am văzut vârfurile brazilor tineri care fuseseră plantați pe locul despădurit de Pettersson din Hugnaden. Timpul trece, m-am gândit eu. Timpul trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
arde cu simpatie sau cu pasiune. Arderile făcute cu nepăsare, nonșalanță sau cinism sunt o crimă împotriva umanității. Arderea pe care noi o avem acum în fața noastră trebuie s-o realizăm într-un mod care să fie pe măsura obiectelor arse. Trebuie făcută cu reculegere. O săvârșim în slujba spiritului și a literaturii și vom munci, ca să zic așa, în poziție de drepți. Există ceva liniștitor și consolator la cei mai mulți dintre oamenii lui Gustave Doré: se răsucesc, se scufundă și țipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
a împușcat. Și într-adevăr au fost destul de mulți. Nu știu câți, 10-20-30 de oameni - habar n-am - de cadavre pe care nimeni nu le-a identificat și nimeni nu le-a cerut. De unde erau ăia? Au fost aduși în București și arși aici la crematoriu. Dar nimeni n-a revendicat, n-a cerut nimic. Deci ăia sigur erau aduși de alții și puși să facă ceea ce au făcut.” Planul coordonat de afară, la care au luat parte și oameni din Securitate, Armată
Mărturia unui militar de la Timișoara:N-a existat niciun revoluționar. Totul a fost orchestrat, organizat și planificat by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80505_a_81830]
-
Caludi moșierul nu se ducea la vînătoare. Se îmbrăca într-un costum negru și se plimba pe strada principală la braț cu doamna sa. O conducea la biserică, dar el nu rămînea la slujbă. Mirosul de tămîie și de lumînări arse îl făcea să strănute, să lăcrimeze și să tușească. Locul lui de mare epitrop îl aștepta gol în strană, ceea ce pentru credincioșii veniți mai de curînd în oraș era un semn că cel care ar fi trebuit să-l ocupe
Dom Caludi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8063_a_9388]
-
Chirieac, vă rog să vă cereți scuze pentru că îmi faceți o culpă pentru că mănânc într-un loc public. E o culpă să mă duc la lansarea unei fundații sau la un cockteil sau oriunde și să mănânc? a sărit ca arsă Andreea Pora. "Pentru asta înseamnă că sunt simbriașul unui partid dacă mănânc într-un loc public?" Asta ați afirmat doamnă, domnu Chirieac", a continuat Pora, în amuzamentul celorlalți invitați. "Văd că Antena 3 înjură, la mine, la Tăpalagă, la Mircea
Andreea Pora, criză la RTV. Bogdan Chirieac: S-o dau în judecată, să n-o dau by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/78419_a_79744]
-
peiorativ de ucraineni pentru a se referi la ruși - n.r) împreună cu liderul lor", mai spunea Timoșenko, conform Russia Today. "Îmi voi folosi toate conexiunile, voi ridica lumea - imediat ce voi putea - pentru a mă asigura că.. La naiba! nici pământ ars nu va rămâne acolo unde este teritoriul Rusiei", afirma Timoșenko în înregistrare. Iulia Timoșenko a deținut funcția de premier al Ucrainei în perioada 2007-2012. În 2012 a fost condamnată la 7 ani de închisoare cu executare, acuzată că a încheiat
Sunt gata să-l împușc în cap pe Putin - Timoșenko, într-o conversație telefonică by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79314_a_80639]