5,287 matches
-
un foc lăuntric Îmi mistuie măruntaiele. Mă rog lui Dumnezeu numai să Îmi mai lase timpul să Îmi duc opera la bun sfârșit, Încheie dânsul, aplecându-se să mai bea o dată de la fântână. Priorul Îl așteptă să Își potolească oarecum arsura. Apoi omul se ridică, lingându-se pe buze ca pentru a sorbi și ultima picătură. Avea aerul că se simțea mai bine. - Ar fi trebuit să Închei și eu pactul de la Ierusalim, murmură. Dante Îi aruncă o privire Întrebătoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Dar soarele strălucea deja ca o minge de foc, implacabil. Parcursese doar câteva zeci de pași și era deja cufundat Într-o baie de sudoare nesănătoasă, aidoma umorii eliberate de piele Într-un acces de febră. Revenise acea senzație de arsură care Îl chinuise peste noapte. Undeva În față era o fântână publică, Își aminti. Se Îndrepta Într-acolo când zări un om ieșind de pe o străduță laterală și Înaintând spre el. Cântări ce șanse avea să se Întoarcă Îndărăt, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
negustori Îmbogățiți și de milogi și a unei Biserici corupte și simoniace? Oare aceea să fi fost calea de ieșire din capcana În care se vârâse? - Da, hotărî el. La naiba cu florentinii ăștia afurisiți. Ajunse la destinație Învingându-și arsura din măruntaie. Toată zona era ocupată de prăvălii, dar nu exista nimeni la Încărcatul sau la descărcatul mărfurilor: clopotul bătuse nu de mult ora a noua și probabil că toți hamalii se apucaseră de mâncat. Astfel, Dante se Îndreptă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
doamnei doctor, dar doamna doctor știa că-l așteaptă pe bărba-su, o sfătuise chiar să-i facă trei cruci micuțe pe spate cu mâna, să-l lege. N-avea cum să fie doamna doctor. Foaia de varză îi mai alungă arsura domnului Popa. Păi atunci să-i lase pe ziariștii ăia să facă tam-tam cât vor, el nu se mai opune. Deocamdată să se poarte frumos cu nevastă-sa, ca să n-aibă scandal. Știa că scapă de ea numa cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
cu ambele nări cele două dâre de cocaină, am avut impresia că cineva mi-a picurat scântei de gheață În sinusuri și În laringe. Niște scântei scurte și rapide, ca acelea care provoacă aprinderea la un motor, o senzație de arsură la rece, precum cea provocată de gheața carbonică. Simțeam cum acel frison Înghețat Îmi paralizează mucoasa nazală și laringele, topindu-le parcă, pentru ca mai apoi să se răspândească În tot corpul. — Încearcă niște bere, Îmi spuse Monkey râzând. Am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
crâmpeie din viața mea, așa cum am auzit că se Întâmplă adesea, ci imagini cu Keiko Kataoka care poza Întocmai ca un manechin de modă. Tocmai mă gândeam că nu o văzusem niciodată dezbrăcată pe Keiko Kataoka, că am simțit o arsură atât de puternică În piciorul stâng de-ai fi zis că-mi luase foc. Ceva lipicios mi se lipise pe gât, sufocându-mă. Mi-am dat seama că mi se oprise respirația. Acum nu-mi mai simțeam decât piciorul drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
brâu adunată, Strângeai mere, într-un râs prefăcut. Mai târziu, când începusem școala, Că n-o să-ți placă mărul m-am temut; Toamna mă-ndemna să-ți umplu poala, Iar gura mea tânjea să te sărut. Pe buze, sărutu-l simt arsură. Din poala ta un măr aș lua sfios. Fânu, -n care ne-am iubit în șură, Din părul tau, l-aș strânge mai duios. Vezi? Cu mere este plin panerul. Și parcă, azi, surâzi mai luminos. Toamna ți-a adus
TOAMNA ŢI-A ADUS ÎN OCHI TOT CERUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364511_a_365840]
-
pe care n-ai simțit-o încă... Sunt răspunsul pe care l-ai primit la întrebarea pe care nu ți-ai pus-o niciodată Sunt gândul care ți-a străfulgerat prin minte și te-a lăsat trist și confuz. Sunt arsura dulce a biciului iubirii pe care tu nu l-ai simțit niciodataă...încă, roșul aprins și năvalnic din sângele tău Sunt eu....toate acestea îți sunt....doar eu... Cine îmi ești tu?! Referință Bibliografica: Niciodată...încă / Nuța Istrate Gangan : Confluente
NICIODATA...INCA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361464_a_362793]
-
sânge...și-ți simți durerea usturătoare a buzelor muscate sălbatec. Doare. Atât de rău Și poate somnul adânc fără trezire ar fi supremă alinare. Dar nu vrei să dormi. Nu vrei nici macar să-ți atingi geana de geana pentru că o arsura în plus ar fi prea mult. Îți auzi urletul în interior...dar în afară, liniștea te sfidează. Și continui să strigi până când îți simți gâtlejul rană vie și totuși ,nimeni nu te aude. În jurul tău tăcere absoluta.Ca-ntr-un
PUTEREA DE A MERGE MAI DEPARTE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361459_a_362788]
-
dar ea se întoarse cu un gest de aproape dezgust. Tăcerea ei abisală rostea cuvinte în mintea lui cu brutalitatea unui vânt de furtună. Ochii ei căprui scânteiau dezinteres total față de orice nevoie de apropiere a făpturii. Simți cum o arsură nedefinită îi rănește obrazul. Cât de dureroasă este o singură lacrimă și încerca să stârpească venirea celorlalte, dar nu reusi. Nu putea să stăpânească durerea incomensurabilă a apei sărate care se năvălea deasupra obrajilor săi neobișnuit de goi. Ființa din fața
FLUTURI SUB CEARCĂNE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361452_a_362781]
-
pipăită, Să te frământe-n palme doi malaci, Să cazi în somn de ostoită. Eu știu că vrei să fii iubită-n draci, Căci vrei și sex, mușcată gura, Ai merge sus pe munte la un vraci Să stingă buzelor arsura. Eu știu că vrei să fii iubită-n draci, Căci vrei și una, vrei și alta. Înghiți în sec, suspini, oftezi și taci, Tu știi că e secată balta! Referință Bibliografică: Că doar capcană ești, muiere! / George Safir : Confluențe Literare
CĂ DOAR CAPCANĂ EŞTI, MUIERE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361548_a_362877]
-
sfârșit de Drum? Un cal alb, minunat, galopează-n grabă... Se-nclină și-l încalec, îmbrăcată-n mantie albă. Uniți ca-ntr-un gând ascuns, zburăm pe acel drum. Tot ce-am visat odat', s-a transformat în...scrum! O arsură în piept mă trezește...și privesc Văd fețe mirate și... toate-mi zâmbesc. Ce e cu mine? Unde-a rămas calul frumos? Ce s-a-ntâmplat cu mine și cerul luminos? O mână caldă mă mângâie, șoptind ceva încet. Pe
CALUL ALB... de DOINA THEISS în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364034_a_365363]
-
și o duce lui Afin. Acesta scoate o brichetă și o lumânare de ceară. După ce lumânarea și-a lăsat flacăra să se bucure de libertate Afin a unit pețiolul cu trunchiul platanului și a lăsat ceara să cadă.) Afin: Orice arsură lasă urme adânci. Te însoțește întreaga viață. Elevul 3: Cred că sunt suficiente picături de ceară. Profesorul: Vă jucați. Eu nu pentru joacă am ieșit în parc. Afin: Cine nu știe să se joace nu trăiește. Elevul 1: Eu printr-
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
noaptea în cuvinte. Unul îmi pune verbul la încercare Celălalt așează iubirea-n vers, Cînd unul gândește,celălalt pe-o cărare Metafore coboară din univers. Când fac schimburi de căldură C-o muză rătăcită pe orbită Celălalt simte epitetul ca arsură Și noaptea-n zori e înălbită. Nici-unul nu-i de celălalt răspunzător, Ne credem,separați,nemuritori, Cînd amîndoi ne-ntoarcem dintr-un zbor In mine priveghiul se termină în zori. El este acela care scrie, Cel ce dictează este un
CEI DOI DIN MINE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362929_a_364258]
-
1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Vânt de vise Când timpul toamnei se dezminte În stropi de ploi, căzuți intens, Iubiri ce nu pot fi rostite Dezleagă norii albi de sens Și fie numai până-n poală De cer, arsură pe dorință, Să ducă-n sine neagra smoală, Din primii fulgi...de suferință... Acolo, palma ta Iubite, Să-mi prindă fluturii de noapte- Iubiri ce nu pot fi rostite Și să le ningă-n altă parte, Pe alt meridian mai
VÂNT DE VISE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362408_a_363737]
-
facă șirag de lumi. Te vei întoarce pe țărmul cu petice de liniște de câte ori plouă cu tine pe apus, trăind în inima macilor, alergând printre vârste. În palmele tale, stânci și lumină, scări și comori de cenușă, țărmuri și dor... Arsura din glasul ei transmite arsura trupului lui. În matca pământului se zăresc flori roșii izvorâte din piatră, un licăr de speranță, apropierea inimilor, o sferă luminoasă în continuă rotire, două drumuri și două ajungeri. Delicat le e timpul! Ca o
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
vei întoarce pe țărmul cu petice de liniște de câte ori plouă cu tine pe apus, trăind în inima macilor, alergând printre vârste. În palmele tale, stânci și lumină, scări și comori de cenușă, țărmuri și dor... Arsura din glasul ei transmite arsura trupului lui. În matca pământului se zăresc flori roșii izvorâte din piatră, un licăr de speranță, apropierea inimilor, o sferă luminoasă în continuă rotire, două drumuri și două ajungeri. Delicat le e timpul! Ca o taină: deși în văzul vieții
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
am să te strâng, de-ai fi lângă mine culcuș eu ți-aș face din cetina-n care durerile-mi plâng. Doar trupul tău cântec ar pune căldura să spele durerea ce-am tot adunat primește-mi, iubito, pe buze arsura mi-i toamnă de tine că sunt întomnat. Leonid Iacob Referință Bibliografică: cântec tomniu / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1051, Anul III, 16 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CÂNTEC TOMNIU de LEONID IACOB în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363151_a_364480]
-
neliniștita oră. Ne-adună și ne scad mulțimea de cuvinte În piesa fără nume, călcând pe cele sfinte. Un cântec mă separă de-atâtea dezacorduri, De note fals cantate pe portativ de cioburi. Cuvânt divin și sfânt mi-a mângâiat arsura, Iar gustul de-anghinare l-a îndulcit prescura. Să mă salvez de-otrăvuri, de tot ce nu eram, Neîntinate flori, purtate talisman, Le-am strâns din primăveri, pentru-a rămâne-ntreagă. Nici coasa-nveninată, ce-a secerat în grabă, Nici curcubeul
URC TREPTE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363281_a_364610]
-
ciobul din oglindă Toți porumbeii tăi înghețați colinda Și noaptea în timpane Vocea ta îmi răsună, „iubito ești nebună, nebună...” Credeam că mor - nu mi-a ieșit figură Un calendar de cruci e carnea mea Abia la vârsta asta simt arsura Sărutului din noaptea când ningea...” (St. D.D.) Iubite, rănile din unghii Mă împiedica să iți mângâi părul Pe chipul tău iarnă singurătății Îmi scrie depărtarea, flori pe geamul uitării Voievozi și spadasini colinda, la pieptul tău ninge cald Mi-am
CRISTAL DE IARNĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368526_a_369855]
-
ne-ar întinde punte Nu am mai fi în stare-a face primul pas Doar amintirile în suflet au rămas Dureri din asta lume să le-nfrunte, Tăcerea mea, tăcerea ta, în timpul trecător, Azi doar hrănesc tristețea clipelor ce mor **** arsura clipei care trece când tu iubito ești departe odaia mi se pare rece și zilele îmi par deșarte. pe buza mea ești strop de roua la gâtul meu mărgăritar frumoasă că și-o luna nouă, ești vinul dulce din pahar
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
că și-o luna nouă, ești vinul dulce din pahar. tu cântec mi-esti și poezie cărarea mea către sublim a nopților îmi ești feerie și-a inimii veșnic suspin. mă dor și zile ,nopți mă dor, să-ți simt arsura buzelor. **** De s-ar întoarce clipă să fim iar împreună, Să ne plimbăm zâmbind sub razele de luna , Săruturi iar în ploaie să curgă pe obraji Ce-a înghițit trecutul prezent să fie azi. Zambeste-mi iar, în brațe iar
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
Trăiască Grig! Mă aruncau până aproape de tavan și mă prindeau în brațe când eram cât pe ce să ating pământul. Se adunase foarte multă lume: ziariști, fotografi... cine știe cine mai era în acel talmeș-balmeș?! Deodata am simțit o durere, ca o arsură, în dreptul inimii. Oare să fie de la șampanie? Nu mâncasem nimic în acea zi, cred că șampania era de vină. Am tras de nasturi până au sărit (curios, parcă am prevăzut asta, primul președinte fără nasturi la cămașă!). Am dus mâna
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 210 din 29 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Arma sinelui După o povestire rabinică Pe treptele de cuvinte ale babilonului mielul a urcat în cer cu-n tremurat de verbe sub blană, ca o arsură de fier, și i-a spus lui Dumnezeu: -Creatorule, ai fost nedrept cu destinul meu! Mi-e teamă că pier, că nu mi-ai dat nici-o armă să mă apăr de dușmani, nu mi-ai dat coarne ca la cerbi
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367151_a_368480]
-
De-ar ninge odată peste griul din gând, peste viața-mi uitată - un boț de pământ adăstat de-un mormânt... De-ar ninge odată peste biata-mi ogradă (o punte de humă), peste care încă mai las urme și glas - arsură de brumă... De-ar ninge,-n sfârșit, aș uita de pământ frământat, tăvălit, numai bun de zidit într-un gol de mormânt. O, dar iată că ninge și-obida îmi stinge! Nici urmă de lut, nici gând de durut... Să
NINGE.... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363738_a_365067]