1,691 matches
-
la "o artificializare a muzeului", o denaturare a conținutului și formei exponatului 39. Și este tot atît de adevărat că tendința este cea de înlocuire a realului cu imaginarul într-o simulare, în final ceea ce transpare fiind un substitut al artefactelor și nicidecum un mijloc de comunicare obiectivă. Întrebarea care a fost pusă era legată de posiblitatea sau imposibilitatea mijloacelor multimedia de a reduce disonanța cognitivă, teorie studiată de Festinger (1957) și dezbătută de Piaget, într-o etapă în care muzeele
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Asociațiilor muzeelor, ținută în 1997 la Londra, prin vocea lui Alex Morrison specialist în cercetări cognitive aplicate avea să enunțe un nou model al obiectului muzeal: "fetișismul obiectelor este pe cale de dispariție. Muzeele vor trebui să expună conținuturi și nu artefacte". Acesta însă nu ia în calcul aspectul "obiectului incitativ" (S. Turkle, 1994) care indiferent de epocă a impus o legătură puternică în relația cu publicul 42. DIVERSIFICARE SAU SCHIMBARE A OFERTEI MUZEALE? Răspunsul posibil la această întrebare introduce în atenția
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
conturat în momentele disoluției treptate a culturii tradiționale și apariția unei nostalgice dorințe de recuperare a formelor arhaice. Astfel se contura un teritoriu-simbol al trecutului social și al continuității culturale. Tezaur al "urmelor" lăsate de om, al memoriei inventarului de artefacte, muzeul devine parte a memoriei sociale colective. Memoria se identifică prin nevoia de ritual, refacerea unui spațiu și ne introduce într-o dimensiune temporală reversibilă; în termenii sociologiei lui Goffman, se poate identifica muzeul contemporan ca o succesiune de "aranjamente
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
arhaic modern postmodern: așezările și specificul acestora tradus prin valorificarea tradițiilor, a unor datini și obiceiuri, activitățile și sectorul casnic, dinamica așezărilor rurale împreună cu elementele de cultură specifice; implică proiecte muzeotehnice moderne prin tehnici de expunere permisive contactului nemijlocit cu artefactele. Un proiect muzeografic operaționalizat care reactualizează trecutul într-o manieră specifică prezentului pe coordonate spațio-temporale reversibile, supuse oricăror modificări; consolidează acțiunile unui public care din spectator devine participant pe această scenă culturală. Aceste determinante sociale se regăsesc în muzee în
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sau la același decupaj expozițional. Regruparea spațială așa cum este întîlnită în cazul muzeelor în aer liber permite o foarte bună ordonare a sensului informației. Alte studii au indicat o înțelegere adecvată a sensului unui obiect prin punerea în relație a artefactului în contextul din care acesta face parte. Această contextualizare îi face pe copii capabili să identifice relații, asocieri sau să conștientizeze noi sensuri între obiect și cadru. Scopul acestor cercetări a fost legat de optimizarea elementelor expoziționale din punct de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
firească legătură cu cele enunțate mai sus este cea de a modela ființa umană în sensul respectul față de patrimoniu. A existat încă din cele mai vechi timpuri dorința unui tip de expunere adecvat înțelegerii complexe a mediului din care provin artefactele respective. În Evul Mediu apar astfel reprezentări ale unor colțuri din natură sub forma grădinilor botanice sau zoologice. Menirea lor era de a servi ca spațiu de studiu celor interesați, înlocuind într-o oarecare măsură cercetarea in situ, facilitînd accesul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
întors în România, coor donată de Sandra Pralong, care, în neopașoptismul ei, îmi umflă peste poate optimismul etnoprofesional, după care prefir o dimineață de duminică, întâi august, în Muzeul Satului, unde mă fotografiez cu evrei sexagenari veniți la expoziția de artefacte a lui Pavel Șușară, dar și cu spanioli, italieni și francezi aduși în vizită de căpșunarii noștri - toți de-o jovială curiozitate estetică și o vitalitate românofilă de-a dreptul umilitoare pentru bietul nostru fatalism dâmbovițean. Voi reveni, căci subiectul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de scris cu lampă fără sfârșit Fruchter-Karpen... Cred că n-a existat niciodată așa ceva probabil pentru că atunci când scriitorii bărbați scriau la mașina de scris, femeile scriitoare gravide nu scriau. Sau nu existau. Sau nu se preocupa nimeni să le construiască artefacte care să le ajute în acest scop. Herr Doktor, tu ai fi putut inventa acest obiect, dacă vremurile te-ar fi lăsat. Dar bunica, atunci când era însărcinată cu mama, exact în anul în care lumea voastră s-a schimbat complet
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
fi dintotdeauna locuitorii Palestinei pare a fi confirmată de descoperirile arheologice făcute în Cisiordania după anul 1970 care documentează că în aceste situri a fost utilizată o ceramică predominant locală, de uz domestic, în continuitate cu ceramica din Bronzul Târziu, artefactele de import fiind rare. În fine, în această perioadă, prezența simultană a unei economii de tip pastoral și rural (terasamente, producerea uleiului) nu permite atribuirea tout court a construirii noilor mici așezări în Palestina „nomazilor-păstori” proveniți din exterior, chiar dacă nu
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Noile PCS (profesiuni și categorii socio-profesionale) ridică dificultăți în ceea ce privește stabilirea unor serii statistice pe termen lung. S-a decis compararea compoziției sociale a populației pariziene din 1954 cu aceea din 1999, data ultimului recensămînt. Evoluțiile constatate ar putea fi un artefact care și-ar avea originea în reforma din 1982. APUR a publicat rezultatele recensămîntului din 1982 utilizînd cele două nomenclaturi. Vechiul sistem sfîrșea prin a contabiliza 23 500 muncitori în plus. Această diferență reprezintă soldul mai multor modificări: includerea lucrătorilor
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
intelectuale superioare și către meșteșugari, comercianți și șefi de antrepriză (aceste procentaje se referă la ansamblul Franței în 1982). Există deci o puternică omogenitate între categorii așa cum le-am regrupat în 1954 și în 1999. Gentrificarea Parisului nu este un artefact statistic, ci o realitate sociologică. "Celelalte categorii" ale vechii nomenclaturi, care includeau artiștii, clerul, armata și poliția, au fost clasate în proporție de 10 % printre cadre, 28 % printre profesiunile intermediare și 59 % printre funcționari (cifre din 1982 pentru ansamblul Franței
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
șase luni mai devreme Henry Blyth-Pullen bătea în schimbătorul de viteze pe ritmul melodiei din Archers. Tum-tee-tum-tee-tumtum-tum, tum-tee-tum-tum-tum-tum. Era, hotărâse el, un om cu gusturi simple. Ar fi putut să-și petreacă viața înconjurat de somptuoase obiecte antice sau de artefacte prețioase, dar nevoile lui erau modeste. Doar atât - o plimbare cu mașina după-amiaza, sub strălucirea soarelui de primăvară, fără alte obligații mai împovărătoare decât cea de-a asculta o telenovelă la radio - îi ajungea ca să se înveselească. I-a plăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Egiptului și din timpuri preistorice. Primele hărți au fost întocmite în Asia și Micronezia. Ideea trasării hărților viitorului mi-a venit pornind de la interesul meu pentru hărți vechi, pe care le-am colecționat timp de mulți ani. Hărțile antice sunt artefacte fascinante ale timpului. În orice moment dat al istoriei, se poate descoperi o hartă care deapănă o istorie unică despre ceea ce se cunoștea atunci despre lumea fizică, geografia acelei epoci. Pag. 17 Anticiparea Adaptarea Harta viitorului Evoluția Inovația Totuși, hărțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
cel mai melancolic cal pe care ar reuși să-l găsească. Apoi În fiecare zi ar bate stăzile În pantă ale Istanbulului cu căruța și calul ei, adunând tot felul de lucruri. Ar strânge din toată inima cele mai neatrăgătoare artefacte ale existenței umane, culegând gunoaiele ce putrezeau sub suprafața ei lustruită. Asya bănuia că un adunător de gunoaie din Istanbul ducea probabil o viață mai puțin stresantă decât ea și prietenii ei de la Café Kundera. Dacă se făcea gunoier, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și scufundîndu-se sub valurile prezentului! Aici arhitecturile se ruinează reciproc aproape la fel de iute pe cît apar. țara noastră a crescut fără Tătuca Dezastru dar În America toate clădirile sînt trecătoare chiar și oficiile poștale și bisericile și muzeele În care artefacte care de abia Își revin din șocul mutării peste mări și țări trebuie să se mute din nou În clădiri din ce În ce mai noi! Vă rog să priviți cu atenție aceste opere de artă, tovarăși! MÎine s-ar putea muta către o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
lecturi în cheie „realistă”, plasîndu-l în sfera literaturii non-mimetice. (Proza fantastică era în acel moment singura specie non-mimetică valorizată pozitiv de critica noastră modernistă...) Autorul trece, oricum, dincolo de suprafața „amuzantă” a textelor, observînd, printre cei dintîi, derizoriul caracter teatral, de artefact și de guignol al sinteticelor „personaje”. Sîntem la egală distanță atît față de caracterul tragic, sublim atribuit lui Urmuz de avangardiști, cît și față de acela de „farsă” minoră. Intuiția lui Perpessicius privind „noua mitologie” urmuziană a fost confirmată de cei mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Ernst” (p. 527). Spre deosebire de cazul pictorilor suprarealiști din urmă, la care „proteza e umană sau naturală”, la Urmuz „niciodată nu se pornește dinspre automat spre uman, ci invers”. În opoziție cu „creatorul clasic” care „are religia naturalului”, avangardistul pariază pe artefact, pe abstracționism și pe antimimesis. Mai degrabă conformistă este interpretarea, în spirit marxist, a operei urmuziene prin prisma teoriei alienării, ca simptom al „reificării” societății capitaliste: „Orice transcendență morală fiind abolită, această altă față a societății burgheze arătată de Urmuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Basarabilor; venerat timp de secole la Cozia, nedatat; mâner încrustat, lamă de oțel, teacă de argint, legătură de aur; dispărut în vremea supremației sovietice, domiciliul său actual nu e cunoscut, nu a mai fost expus public din 1939. Propunem achiziționarea artefactului contra unei sume discreționare precum și a suportului implicit acordat activității misionare și de binefacere a B.O.R. Arma va fi expusă la Centrul Multicultural al Națiunilor din Lyon, alături de frigăruia lui Sigurd și un dolmen breton. O mare onoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
în atenția publicului după ce au fost deteriorate sau pângărite într-un alt mod. Atacurile asupra acestor picturi au scos la iveală o vulnerabilitate ce i-a determinat pe credincioși să înzestreze aceste imagini cu puteri compensatorii. Slăbiciunea picturii că un artefact delicat a devenit sursă ei de putere 151. Frescă Bunei Vestiri a Fecioarei ce a devenit obiectul delictului lui Rinaldeschi era situată într-un tabernacul comandat la jumatatea secolului al XIV-lea de Rosso de' Ricci. Se spune ca, la
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
inclusiv pentru intervalul secolelor VI-XI. 1. INIȚIATIVE ARHEOLOGICE LA FINALUL SECOLULUI AL XIX-LEA Primele demersuri arheologice se rezumau la scurte menționări ale ruinelor unor cetăți antice ori medievale de pe teritoriul românesc, ca urmare a vizitării lor, semnalări de artefacte, descoperite izolat sau din cadrul colecțiilor particulare. Ulterior, s-a trecut și la cercetarea de teren, sub forma unor identificări de situri, pe baza izvoarelor scrise, a perieghezelor ori ca urmare a trasării unor șanțuri de sondaj. Primele mențiuni, care vizează
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
autohtone, iar pe de altă parte cele bizantine. Deși, în unele așezări s-au găsit mai multe cuptoare speciale de topit (Dodești, Gura Idrici, Bârlad-Prodana) și câteva tipare, cu forme diferite de prelucrare, îndeosebi pentru piese de port, majoritatea acestor artefacte veneau din Bizanț, iar multe obiecte de podoabă și vestimentație (cercei, inele, brățări, pandantive, mărgele, aplice, butoni, catarame, fibule), împreună cu piese creștine (cruci) au fost preluate de către membrii comunităților vechi românești. Alături de piesele menționate, au pătruns în arealul amintit și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de spirit național (Volkgeist), memoria istorică (conștiința unui trecut), națiunea având o conștiință colectivă, anticiparea (ca și individul, o națiune gândește în termenii intereselor sale viitoare), teritoriul națiunii 52 (ceea ce la identitatea personală este trupul), particularitățile naturale ale peisajului și artefactele fizice care l-au remodelat; conștiința unei națiuni privind originile sale a unui început identificabil la un anumit moment istoric dat53 . Evidențiind semnificația conștiinței unui trecut istoric, P.Kun afirmă că nicio națiune nu poate supraviețui fără conștiința faptului că
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
tradiția va fi abordată se modulează după o percepție specifică a istoriei, devenită pentru sensibilitate sau rațiune un simplu „efect de sens”. Cultivând cu geniu istoria panoramică, Vico este doar un mare deschizător de drumuri. Văzând lumea social-istorică drept un artefact narativ al omului, a cărui cheie hermeneutică „se află deja dată în formele limbii”1, Vico definește imaginația (sau introspecția) drept motor al reconstrucției operate de istoric, aflat mereu în situația de a-și înțelege trecutul. Vico dizolvă orice model
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
principiul sau mediile vizibilității (extern, intern) și nici măcar existența unui organ al vederii (ochiul), analiza obiectelor care constituie materia practicii științifice revelează sursa dislocării lor în discurs sau raționament. Aceasta face dintr-o teorie științifică mai mult decât un simplu „artefact” al inteligenței, în măsura în care ea aduce cu sine un element de noutate (deși noutatea este, pentru un gânditor platonic, doar o experiență psihologică). Deși funcționează după reguli clare, în știință nu există nici o rețetă a progresului, nici o logică a descoperirii, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de cercetare constructivistă. Interpretările despre conceptul de constructivism sunt multiple și diverse. Folosirea noțiunii de "construcție" și a derivatului său "constructivism" sunt utilizate frecvent în domeniul științelor politice, sociale, militare, relațiilor internaționale etc. Noțiunea de "construcție" și termenii săi afiliați artefact, invenție, fabricare au devenit concepte des utilizate în știința contemporană. Spre deosebire de pozitivism și materialism, care privesc lumea așa cum este ea dată, constructivismul vede lumea ca un proiect în construcție, mereu în transformare și schimbare. Spre deosebire de idealism, poststructuralism și postmodernism, care
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]