2,401 matches
-
în Suedia a început să se contureze tot mai clar, în ultimii ani, ideea că sindicatele trebuie să-și dezvolte propriile proiecte de cercetare științifică, orientate de la început spre elaborarea pe larg a punctului de vedere al clasei muncitoare, spre articularea soluțiilor care contravin acesteia. O asemenea angajare partizană a cercetării nu exclude dialogul, ci doar îi creează o bază mai temeinică, fiecare parte devenind mai conștientă de propriile sale interese. Ea nu exclude, de asemenea, nici cercetarea științifică comună și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
documentară și imaginarul poetic, proiectând caleidoscopic o lume în destrămare sub agresiunea tulbure a istoriei. Prozatorul vizează formula romanului ca desfășurare a unei metafore - parțial în Rana statuilor, pregnant în celelalte construcții romanești -, lucru evident îndeosebi în tipul de construcție/articulare a universului epic, și anume acela poematic. Sunt des invocate și evocate „legile” povestirii și condiția simbolului, puterea de premoniție a imaginarului. Atât romanul simbolic Sărbători marțiale, cât și romanul istoric După mine, o zi... se întemeiază pe un asemenea
NICOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288445_a_289774]
-
deținut În societateă Dincolo de diversitatea opțiunilor noastre metodologice, avem un obiectiv testamentar de Îndeplinit de la patriarhul sociologiei românești, D. Gusti: redactarea hărții sociologice a României. Inventariind natura problemelor sociale, aria de manifestare și profunzimea lor pentru fiecare județ, devine posibilă articularea unei ierarhii de priorități naționale care să nu vină În contradicție cu prioritățile zonale și locale. Iată cum sociologia se poate implica pragmatic În reformarea lucidă și responsabilă a spațiului social românesc. Hai să fim NOI spre profitul fiecărui EU
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ieșene în domeniul studiilor franceze și al comparatisticii. Contribuțiile sale de critică și istorie literară - Satira lui Rabelais (1957), La Littérature française du symbolisme au surréalisme (1977), Umorul lui Raymond Queneau (1979) - se definesc prin originalitatea discursului, rezultată dintr-o articulare fericită a solidității și rigorii germane cu subtilitatea și rafinamentul francez, cele două spații culturale care coexistă în formația sa intelectuală. Spirit enciclopedic și exigent, P. este cel mai avizat exeget român al operei lui Raymond Queneau și un specialist
PANAITESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288651_a_289980]
-
lucru, cât mai ales o așezare sau, altfel spus, un cadru existențial pentru exercițiul de recunoaștere a adevărului. Tradiția transmite nu propoziții dogmatice, ci un mod de a fi. Tradiția funcționează ca membrană a cunoașterii teologice, ca sit invizibil al articulării conștiinței ecleziale, ca principiu de configurare a autorității Bisericii. Înțeleasă ca mediu al distilării învățăturii apostolice, tradiția liturgică face ca propovăduirea Bisericii să nu fie mioapă. Predania nu se reproduce de la sine, fără un răspuns din partea oamenilor față de îndatoririle trecutului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cum știm, francezii au tradus deseori Kultur prin civilisation, care pentru ei era o noțiune mai cuprinzătoare. Prin urmare, atunci când vorbesc de „războaie culturale” nu am în minte numai cultura, eventual numai cultura înaltă, ci întregul spirit public, precum și toate articulările, instanțierile și determinările acestuia 2. Introducerea continuă cu o schiță a spiritului public românesc postcomunist; cu note succinte asupra (incipientelor) războaie culturale din România ultimului deceniu și jumătate; se încheie, cum se cuvine, cu mulțumiri adresate unor persoane și instituții
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în fond - truism al reflecției sociale. Ceea ce e inedit, la Taylor și la autorii afini cu el, este redescoperita insistență asupra comunității, formulată uneori disjunctiv, ca și cum sfera privată definită de liberali ar fi una exclusiv individuală și nu ar permite articularea unor asociații și chiar comunități. E o înțelegere particulară a extrem de complicatei distincții privat/public, o distincție esențială, dar care nu poate fi absolutizată, deoarece ea diferă de la o perioadă istorică la alta, de la o cultură la alta: cele două
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pe „frontul” opoziției față de excesele și derapajele gaullismului. Lui Aron și discipolilor săi, apoi discipolilor acestora, trebuie să le mulțumim atât pentru subzistența cunoștințelor academice despre liberalismul tocquevillian într-o sferă publică fascinată de stângismul Rive Gauche, cât și pentru articularea unei valoroase filozofii politice liberale contemporane, teoretic subtilă fără a fi absconsă, mereu preocupată să dea răspunsuri marilor întrebări ale omenirii, dar neuitând să reacționeze la afacerile curente. Urmând exemplul profesorului lor, liberalii aronieni au scris astfel și cărți savante
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
discrete și atente când ei se află la mai puțin de 1,50 m, așa cum facem cu toții în raporturile de ordin mai personal. Când suntem la mică distanță unii de alții, bogăția sau oboseala spiritului nostru se transmite prin mâini. Articularea gândirii se reflectă în articulația... încheieturilor mâinilor. Cu cât spiritul este mai flexibil, cu atât și încheietura care flutură prin aer este mai flexibilă. În aceste două imagini, încheietura deschisă a mânii Synei schimbă total lucrurile. În imaginea din dreapta, ea
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
mai ales prin astfel de improbabile conexiuni care, dacă ar exista în viața de fiecare zi, ar transforma universul cotidian într-o rețea sufocantă de cauze și efecte. În cazul lui Chandler, joncțiunea între planuri se produce firesc, prin succesive articulări narative, subtil anunțate din vreme. Cititorul atent va deveni nu doar obiectul seducției scriitorului, ci și părtaș la edificarea construcției narative născute sub privirile sale. Intrând în mintea lui Marlowe, suntem, parcurgând textul, alter ego-uri ale acestuia, martorii pregătiți să
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ale lumii lui Raymond Chandler. Marlowe ajunge la Velma Valento pe o cale nu atât ocolitoare, cât greu accesibilă. Chiar dacă am citit și recitit cu încântare romanul, nu sunt pe deplin convins că episoadele se înlănțuie după o logică indestructibilă. Articularea secvențelor este, într-adevăr, subtilă - dar ea se datorează mai degrabă strălucirii stilistice decât succesiunii inevitabile a întâmplărilor. Cititorul e manipulat fără scrupule, prin strecurarea unor aluzii și semănarea indiciilor care, ulterior, confirmă niște intuiții, dar nu motivează o evoluție
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
el a hotărât altfel. Observându-l, Marlowe înțelege de ce avocatul Umney s-a străduit din răsputeri să ascundă identitatea celui care-i ceruse s-o urmărească pe Eleanor King. Mizând totul pe cartea plauzibilității, Chandler n-a insistat suficient pe articularea logică a secvențelor. Interesat de coerența de ansamblu, a neglijat o bună distribuire a energiei narative în interiorul episoadelor. Dar scriitorul era prea experimentat, la data scrierii cărții, pentru a gafa serios. Și totuși, o anumită inconsistență în construirea personajelor, diluarea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
predate în facultate, în care accentul se pune pe entitățile psihologice, ci pur și simplu o încercare de a aborda această temă - în care confuziile sunt, din păcate, numeroase - cât mai clar și mai didactic posibil. Sperăm că această dublă articulare - noțiuni clasice/evoluții recente și teorie/aspecte clinice - va permite o mai bună înțelegere a unuia dintre conceptele fundamentale în studiul funcționării normale și patologice a psihicului. PRIMA PARTETC "PRIMA PARTE" Fundamentetc "Fundamente" CAPITOLUL 1TC "CAPITOLUL 1" Probleme generaletc "Probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
este o coordonată topică esențială în funcționarea refuzului, astfel încât, în interiorul eului, „respingerea este întotdeauna dublată de o acceptare: apar două atitudini opuse, independente una de cealaltă, ceea ce conduce la un clivaj al eului” (S. Freud, 1940/1967). Să mai subliniem articularea mecanismului reprezentat de refuz cu proiecția, pentru că tot ceea ce este perceput e, înainte de toate, produsul unei proiecții. În perspectiva Melaniei Klein, identificarea proiectivă este cea care conduce la un refuz al realității proiectate în exterior. Să reținem, deopotrivă, și legătura
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
că noile elite românești nu sunt creații ex nihil și că există mai degrabă un proces de conversie și de reconfigurare a resurselor de care vechii lideri dispun, vom Încerca să decelăm rolul pe care Încă Îl joacă trecutul În articularea prezentului politic românesc. Altfel spus, luând În considerare un demers care se reclamă de la individualismul metodologic și asumând o dimensiune potrivit căreia istoria are un impact asupra prezentului (path dependency), vom stabili În ce măsură putem să descoperim asemănări sau/și deosebiri
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fie reprezentat În Parlament. Acest moment, ce coincide, de asemenea, cu momentul consolidării partidelor pe scena politică românească, ar constitui și momentul În care trecutul Încetează să joace un rol determinant În configurarea scenei politice românești. Analiza moștenirii comuniste În articularea câmpului guvernamental, dintr-o perspectivă a unei analize condusă la nivel micro, va fi construită În trei mari părți. Astfel, Într-o primă parte, vom decripta tendințele generale la nivelul strategiilor adoptate de către guvernele comuniste În ceea ce privește politicile lor de personal
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
resursă strategică În selectarea și promovarea În funcții guvernamentale după 1989. Cu toate acestea, spre deosebire de aceste teorii, analiza noastră vizează În mai mică măsură cuantificarea formelor de capital, cât Înțelegerea mecanismelor de selecție și deci a relevanței acestor resurse În articularea unor cariere politice. Vom Încerca, prin urmare, să răspundem mai degrabă la următoarea Întrebare: Sunt resursele acumulate În timpul comunismului determinante În construirea carierelor politice după 1989? Cât de greu atârnă moștenirea comunismului În articularea prezentului? Studiul convergențelor și divergențelor dintre
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
deci a relevanței acestor resurse În articularea unor cariere politice. Vom Încerca, prin urmare, să răspundem mai degrabă la următoarea Întrebare: Sunt resursele acumulate În timpul comunismului determinante În construirea carierelor politice după 1989? Cât de greu atârnă moștenirea comunismului În articularea prezentului? Studiul convergențelor și divergențelor dintre perioada comunistă și cea postcomunistă va fi construit pe două mari axe. Prima dimensiune vizează identificarea mecanismelor generale de numire și revocare a actorilor politici Înainte și după 1989. Acest demers comparativ presupune o
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
unor caracteristici generale ale sistemului politic instaurat și al unor trăsături instituționale care au Îngreunat crearea unor majorități parlamentare stabile. Considerațiile generale cu privire la instabilitatea cabinetelor nu furnizează Însă suficiente informații cu privire la funcționarea propriu-zisă a guvernelor. Pentru a Înțelege În profunzime articularea sferei executive, atât În trecut, cât și În prezent, avem nevoie de precizarea unei diferențe analitice Între instabilitatea guvernamentală și instabilitatea personalului guvernamental. Autori precum Mattei Dogan și Arendt Lijphart au arătat că cele două concepte sunt departe de a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
generale a imuabilității leadershipului său, durata medie a unui mandat este de un an. O instabilitate de personal mult mai accentuată poate fi identificată În cadrul postcomunismului românesc. Acest nivel crescut al fluidității de personal ridică problema continuităților decizionale și de articulare a adoptării diferitelor politici. Considerând că rotația personalului guvernamental, prin procesul de rotație, poate genera continuitate decizională, acest tablou general de instabilitate guvernamentală poate contrabalansa volatilitatea crescută prin stabilizarea unui nucleu dur guvernamental. Care a fost deci amploarea rotației elitelor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
un telefon și m-a chemat la guvern să mă facă ministrul Industriei Electronice și Electrotehnice. „Domn’ profesor, știți că n-aș prea vrea”. Mi s-a explicat că nu-i momentul de discuții și să vin la guvern. În privința articulării și organizării primelor recrutări, trebuie să menționăm faptul că Vătășescu Își amintește de un tânăr Îmbrăcat În „plovăr” (primul-ministru) care vorbea la telefon. Conform lui Anton Vătășescu, conversația dintre proaspătul ministru și Petre Roman ar fi decurs În felul următor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a noilor elite la nivelul partidelor politice. Cu toate acestea, dat fiind principiul de personalizare care se găsește la baza numirilor miniștrilor și secretarilor de stat (menținut pe parcursul Întregii perioade), putem observa cel puțin premisele perpetuării unor mecanisme clienteliste de articulare a relațiilor dintre actorii politici. Este interesant faptul că, Începând cu anul 2000, ceea ce a caracterizat, Într-o manieră generală, procesul de recrutare, fără să treacă În mod necesar prin organizația de partid, este transferat la nivel intraorganizațional. Astfel spus
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
primatului pertinenței conceptuale ca sursă de influență în organizație. Planul intervenției manageriale: − asimilarea și extinderea practicilor manageriale de generație avansată, inclusiv a celor specifice managementului cunoașterii; − adoptarea, de către factorii de conducere, a stilului de intervenție non-directiv, orientat către facilitarea și articularea acțiunii profesioniștilor. Planul metodelor de lucru și instrumentelor: − susținerea producerii de cunoaștere în organizații, prin: angajarea unui efort propriu de cercetare-dezvoltare; acordarea de timp de reflecție individuală; reuniuni de creativitate, grupuri și ateliere de lucru; rețele intranet; camere electronice de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de exemplu, Asociația Internațională a Bibliotecilor - ASLIB, Federația Internațională de Documentare - FID etc.) este de natură să favorizeze evoluțiile preconizate. Dezvoltarea organizațiilor, în sensul întemeierii pe cunoaștere, poate fi prefigurată sub forma unor scenarii diferențiate prin formulele de declanșare și articulare a factorilor de influență, după cum urmează: Scenariul dezvoltării emergente este unul în care orientarea organizațiilor către cunoaștere se produce doar în virtutea propriei ei inevitabilități esențiale. Ierarhia își generează premisele limitării, uneori până la blocare, a propriei funcționalități; organizațiile tradiționale își activează
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
nu aspirăm la funcții politice, nu intrăm În partide politice pentru a câștiga vreo poziție Într-o birocrație sau alta), lipsește, În mod evident, coerența. Pe de altă parte, istoricește vorbind, liderul politic se definește prin adaptabilitate și printr-o articulare pe cât posibil virtuoasă a relației dintre scop și mijloace. Mircea Mihăieș: Aici e problema: cât de „virtuoasă” este incoerența În a susține poziții diametral opuse? Vladimir Tismăneanu: Referitor la problema Ion Iliescu. Este el sau nu președintele uitării? Nu știu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]