49,332 matches
-
ce corespunde vizual spectacolului programat pentru seară. Expoziție consacrată Scrisorilor în școala olandeză. Pe pereți, discret luminate, tablouri, în special cu personaje feminine, care se concentrează toate în jurul motivului epistolar. Aici, prin efectul de acumulare, motivul, dincolo de geniul plastic al artiștilor, își revela puterea literară. Trecînd de la un tablou la altul, ochiul devine progresiv sensibil la varietatea posturilor, la diferența motivărilor. Totul se joacă în jurul scrisorii pe care unii o citesc și alții o scriu, pe care unii o pecetluiesc la
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
actorul de pe platou mă izolează de sală (aflu după aceea că Andrei, fiul său, era și el acolo. Nu eram, deci, singur.). Comunicare personalizată. Caramitru, distrat și lejer, fluieră din vîrful buzelor, încearcă pianul, se plimbă într-o cameră-muzeu. Un artist dezinvolt. După cîteva minute pătrunde în acest adăpost eteroclit o doctorandă (Niamh Lineham) ce va începe să-l chestioneze pe compozitor. Pornind de la corespondența lui Janacek și, evident, de la subtitlul cuartetului, ea vrea să descopere incidența vieții asupra operei. Janacek
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
în acest adăpost eteroclit o doctorandă (Niamh Lineham) ce va începe să-l chestioneze pe compozitor. Pornind de la corespondența lui Janacek și, evident, de la subtitlul cuartetului, ea vrea să descopere incidența vieții asupra operei. Janacek o surprinde însă apărînd autonomia artistului și libertatea creației. Caramitru, cum nu l-am văzut niciodată, joacă ironia și scepticismul, își derutează partenera, face piruete și se amuză cu grație, Janacek aici e un compozitor care se sustrage certitudinilor universitare. El nu vrea să confirme o
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
îi murmură doct soției la ureche: „Ce perfect accent cehesc are!”. Inteligența spectacolului provine și din subtila relație pe care o cultivă între dialogul despre artă și viață, pe de o parte, și prezența muzicii, pe de alta. Doctoranda chestionează artistul, iar apoi noi ascultăm fragmente din cuartet, variație permanentă: vorbele și notele își răspund, se întrepătrund, poate pentru a ne confrunta integral cu experiența estetică și a nu da dreptate niciunuia dintre interlocutori. Artistul și exegeta operei țin discursuri contradictorii
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
muzicii, pe de alta. Doctoranda chestionează artistul, iar apoi noi ascultăm fragmente din cuartet, variație permanentă: vorbele și notele își răspund, se întrepătrund, poate pentru a ne confrunta integral cu experiența estetică și a nu da dreptate niciunuia dintre interlocutori. Artistul și exegeta operei țin discursuri contradictorii, dar, Friel o sugerează, pozițiile lor sunt complementare. Ieșind din sală îmi spun că reducerea artei la biografic e o opțiune prozaică, dar, în schimb, exluderea biografiei implică reducerea artei la o simplă operație
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
Damocles în cea de-a doua jumătate a secolului XX, într-o țară a socialismului real”. Semnificația textului nu are nevoie de explicații. Și foarte repede, nici sediul care adăpostește acestă expoziție deschisă cândva clandestin, într-o moară părăsită, de artiști ca Michal Blaûek sau Milan Beránek. Instituția este în realitate o istorie vie, plină de umor și totuși extrem de riguroasă, o uimitoare cronică a celor aproape cincizeci de ani de comunism cehoslovac. Mai exact, a rezistenței spirituale la comunism, neasemănătoare
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
protestele intelectualilor împotriva ocupației sovietice, să-și abandoneze studiile și să-și cîștige existența cu acea „sabie a lui Damocles”, ce ocupă acum un loc de onoare în micul muzeu: a fost fochist, apoi zidar și muncitor manual, asemeni multor artiști și scriitori azi foarte cunoscuți. Jiøí Gruntorád primește cu bucurie darul pe care Jiøí Na ëinec a venit să i-l facă: primul obiect de samizdat românesc din colecția lui, manuscrisul dactilografiat al romanului Adio, Europa! de I.D. Sîrbu, scos
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
2000 de volume și un fond reprezentativ de reviste, ziare, alte documente. În paralel, din 1991, am înființat Fundația LIBRI PROHIBITI, cu scopul de a asigura susținerea financiară pentru funcționarea și dezvoltarea bibliotecii. Printre membrii fondatori se află numeroși scriitori, artiști, politicieni, cehi și slovaci, iar activitatea lor este în întregime benevolă. Î. Citați-mi cîțiva din membrii fondatori ale căror nume ar putea spune ceva și în România... R. Václav Havel, Ivan Klíma, Hana Ponická, Zdenìk Urbánek, Ludvík Vaculík, dar
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
cele nu mai puțin încărcate de consecințe ale mult prea zeloșilor „ingineri ai sufletelor” din epoca hei-rup-ului conunist). Dar francezul Céline? Dar poetul american Ezra Pound? E vorba în aceste două din urmă cazuri de doi dintre cei mai influenți artiști ai cuvîntului din secolul nostru, ale căror opere au atras pe orbita esteticii lor generații de tineri scriitori, dar care au stîrnit totodată repulsia lumii civilizate prin luările de atitudine - politice, sociale, umane - ale respectivilor artiști. Céline, autorul celebrului Voyage
Alb și negru by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13431_a_14756]
-
dintre cei mai influenți artiști ai cuvîntului din secolul nostru, ale căror opere au atras pe orbita esteticii lor generații de tineri scriitori, dar care au stîrnit totodată repulsia lumii civilizate prin luările de atitudine - politice, sociale, umane - ale respectivilor artiști. Céline, autorul celebrului Voyage au bout de la nuit, a practicat un antisemitism de o virulență neegalată în literele franceze din zilele noastre. Nu este mai puțin adevărat că Céline este descris de contemporani drept un temperament hirsut, arțăgos, un ins
Alb și negru by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13431_a_14756]
-
generos din cîți mi-a fost dat să cunosc, și cel mai dezinteresat. Îi ajuta pe poeții, pictorii, sculptorii și prozatorii în care credea, și ar fi ajutat pe oricine avea nevoie de el, chiar și fără să creadă în artistul respectiv. Își făcea griji pentru toată lumea. În momentul în care am făcut cunoștință cu el se frămîntă îndeosebi pentru T. S. Eliot, care, potrivit lui Ezra, era nevoit să lucreze la o bancă din Londra cu un program de lucru deosebit de
Alb și negru by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13431_a_14756]
-
nebun pentru a scăpa de pedeapsa cu închisoarea pe viață sau chiar scaunul electric, petrecînd 13 ani într-un ospiciu. Spre deosebire de Céline (sau de Richard Wagner, ca să ne întoarcem în timp la o altă pildă, deja menționată, de sciziune între artist și caracterul său), la Pound disparitatea nu este numai între estetic și etic, ci - în plus - între diferitele aspecte ale eticului. Asemenea contradicții nu sînt ușor de explicat, oricît am ține seama de natura imperfectă a omului, de faptul că
Alb și negru by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13431_a_14756]
-
faptul că nu sîntem îndeobște nici demoni nici îngeri, sau că sîntem într-o măsură și una și alta. Să subscriem la părerea (de bun simț) a dramaturgului Peter Schäffer, a Margueritei Yourcenar și a multor altora, că scriitorul și artistul vorbesc în primul rînd prin opera lor? Sau, dimpotrivă, să întoarcem spatele artistului din cauza omului? Răspunsul nu poate fi unul singur.
Alb și negru by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13431_a_14756]
-
o măsură și una și alta. Să subscriem la părerea (de bun simț) a dramaturgului Peter Schäffer, a Margueritei Yourcenar și a multor altora, că scriitorul și artistul vorbesc în primul rînd prin opera lor? Sau, dimpotrivă, să întoarcem spatele artistului din cauza omului? Răspunsul nu poate fi unul singur.
Alb și negru by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13431_a_14756]
-
multor proverbe pretins autohtone. Paradigmă este biblică. Expresia, metaforă prin care un adevăr existențial se exprimă este intr-adevar locală. Asta nu înseamnă că exclud unicitatea locală a unor proverbe, expresia directă a mentalității sau experienței. Cine altul decît adevăratul artist poate pune în discuție valabilitatea înțelepciunii unui proverb, răsucind-o ironic? Rosalind din Cum vă place spune în epilogul piesei: “If it be true that good wine needs no bush, ’tis true that a good play needs no epilogue”. Modă
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
dublate și susținute de o comunicare umană formidabilă, de un transfer de idei, de idealuri, de modalități de a vorbi, de a vedea lumea, de a ți-o formula, de a te situa față de propria persoană și față de restul înconjurător. Artiștii ajung să semene, să se confunde în atitudini, în reacții. Contopirile acestea pleacă din teatru, din lucrul pe un text, pentru un personaj și se întregesc în tot ce ține de uman, zi și noapte. Sau invers. Asta nu se
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
celor atenți la fenomenul cultural românesc acest eveniment a constituit o surpriză de proporții, lucrurile ar putea fi explicate și altfel: în definitiv, nu este chiar o surpriză așa de mare pentru că Șerban Foarță, chiar dacă nu s-a manifestat ca artist plastic, avea, în esență, o importantă componentă vizuală. Poezia lui este una puternic cromatizată, accentul cade întotdeuna pe construcție, adică pe compoziție, punerea în pagină este de multe ori grafică, ritmurile sînt modulare, iar sursa geometrică, fie ea și a
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
Avem în față, așadar, un volum caracterizat prin accesibilitatea și sentimentalismul programelor tradiționale de radio, dezvăluind aspecte inedite ale unor personalități pe care am fi fost tentați să le credem pe deplin cunoscute sau, cel puțin, lipsite de surprize. Coșbuc, artist livresc Ideea care străbate micul studiu monografic al lui Andrei Bodiu este una singură, reluată, iar și iar, în formulări diferite sau repetitive: Coșbuc nu este, așa cum îl eticheta Gherea, un poet al țărănimii, ci, dimpotrivă, un artist livresc ale
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
surprize. Coșbuc, artist livresc Ideea care străbate micul studiu monografic al lui Andrei Bodiu este una singură, reluată, iar și iar, în formulări diferite sau repetitive: Coșbuc nu este, așa cum îl eticheta Gherea, un poet al țărănimii, ci, dimpotrivă, un artist livresc ale cărui scrieri se subordonează idealului de estetizare a lumii. Așa cum se va strădui autorul să demonstreze, estetismul constituie baza viziunii erotice, thanatice și eroice a poeziei coșbuciene, accentul căzând pe coregrafia, pe punerea în scenă a momentelor dramatice
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
rădăcinile dumneavoastră ? - Mama mea a fost, în tinerețe, domnișoară Cazaban. Cine erau Cazabanii ăștia? Erau o familie venită din zona de graniță a Franței cu Spania. Fratele mamei mele a fost scriitorul Alexandru Cazaban, un văr al meu a fost artistul de teatru Jules Cazaban, alții au fost profesori universitari, ingineri, medici. - Cum s-au întâlnit părinții dumneavoastră ați aflat ? - Părinții mei s-au întâlnit așa cum se-ntâlnesc toți oamenii care sunt făcuți unii pentru alții. Așa cum se întâmplă în viață
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
atâta timp cât e bine plasată și atent direcționată. Când nu e distructivă sau auto-distructivă. Când nu e, spre exemplu, pasiunea cartoforilor, care își macină toată tinerețea și averea într-un mod care mai e și plicticos pe deasupra. - Cred că și printre artiști, printre colegii dumneavoastră, au existat exemple de pasiune prost plasată. - Sigur că am avut mulți camarazi de școală, mulți colegi artiști care nu au avut puterea de a se dedica cu conștiința, cu sufletul, cu gândul lor întreg unei anumite
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
își macină toată tinerețea și averea într-un mod care mai e și plicticos pe deasupra. - Cred că și printre artiști, printre colegii dumneavoastră, au existat exemple de pasiune prost plasată. - Sigur că am avut mulți camarazi de școală, mulți colegi artiști care nu au avut puterea de a se dedica cu conștiința, cu sufletul, cu gândul lor întreg unei anumite probleme artistice. Și care s-au rătăcit. “...am ajuns, într-o dimineață frumoasă, cu soare, la Paris” - Liceul l-ați făcut
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
din București. - Când am ajuns la București, a fost un moment de mare emoție. Era o ocupație mai deosebită, cea pe care mi-o alesesem. În primii ani am avut momente de mare îndoială. Cunoșteam cât de cât operele marilor artiști și mă întrebam dacă voi reuși să mă apropii vreodată de ei, dacă voi putea ajunge aproape de nivelul lor. Am avut marele noroc să-l am profesor pe cel mai mare sculptor român al epocii, Dimitrie Paciurea. A fost o
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
șansa mea de a nu mă pierde așa, ca un profesoraș de desen și caligrafie prin vreun orășel de provincie. După asta am început să expun des și să primesc diferite premii, care mi-au permis să mă dezvolt ca artist. Acolo m-am recules, mi-am pus ordine în gânduri, reușind să elimin tot ce era dăunător și să păstrez ce era bun. - De care cerc artistic parizian v-ați simțit mai apropiat ? - De cei care reprezentau mai bine viața
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
E aproape imposibil să cuprinzi personalitatea lui Rodin în câteva cuvinte. Era cu totul ieșit din comun, din tiparele noastre obișnuite. Era o forță, un mare gânditor al artei, care a lăsat o dâră pe care au pășit generații de artiști plastici! Cu operele tuturor acestor mari maeștri am luat contact la diferite expoziții colective sau personale, chiar în epoca respectivă. - Pe Brâncuși l-ați întâlnit? - Brâncuși era o mare personalitate a timpului. Ei, de aceste mari personalități te apropii mai
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]