1,401 matches
-
ramadanul în religia islamică. Motivațiile ascezei pot fi de tip religios sau filozofic, dar pot avea și alte origini, cum ar fi în cazul unui protest social său politic (greva foamei). Asceza poate face uneori parte din anumite antrenamente sportive. Asceza sexuală este practicată de Biserică Romano-Catolică, de ordine călugărești, de pustnici sau de alte credințe (de exemplu preoții tibetani etc). Asceza sexuală poate provoca efecte biologice deranjante. Astfel, din chiar debutul secolului V, sfanțul Augustin, deja la o vârstă respectabila
Asceză () [Corola-website/Science/317139_a_318468]
-
fi în cazul unui protest social său politic (greva foamei). Asceza poate face uneori parte din anumite antrenamente sportive. Asceza sexuală este practicată de Biserică Romano-Catolică, de ordine călugărești, de pustnici sau de alte credințe (de exemplu preoții tibetani etc). Asceza sexuală poate provoca efecte biologice deranjante. Astfel, din chiar debutul secolului V, sfanțul Augustin, deja la o vârstă respectabila pe atunci, scrie (în Confesiuni, cartea 10, capitol 30, paragraf 42) despre cum se ruga fierbinte la Dumnezeu ca să-l libereze
Asceză () [Corola-website/Science/317139_a_318468]
-
din inimă. Alți asceți precum Benedict (care se culcă pe-un pat cu ghimpi) și Francisc (care se muncea făcând bulgari de zăpadă) se chinuiau și ei, fiecare cum găsea bun, ca să-și potolească natură din ei. La unii bărbați asceza sexuală poate fi sursa de comportamente aberante, gen pedofilie în mănăstiri, așa cum descria încă din secolul al XI-lea Petru Damian (în lucrarea “Cartea Gomorei”). Istoricii explică că obiceiul închinării copiilor (“child oblation”), practica prin care un copil de 5
Asceză () [Corola-website/Science/317139_a_318468]
-
a eului individual cu eul transcendental, și o direcție popular care pune accent pe practicile ascetic sau chiar automutilante, așa cum sunt ele promovate de unele confrerii. Este vorba doar de accent, deoarece în ambele direcții obiectivul final este același, iar asceza face parte integrantă din metodele pentru atingerea lui. Doctrina mistică nu este filosofie în concepția misticilor islamului, ci înțelepciune ("hikma") adică nu ține de rațiune, ci de intelect. Aceasta viziune contemplative asupra naturii lucrurilor nu este la îndemâna oricui, de aceea
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
Mai multe versete nu sunt decât preluări și reminiscente din scripturi, adaptate în aceeași măsură ca și legendele profetice care apar în Coran. Multe transmit cu fermitate teamă de Dumnezeu și de judecata lui, care se găsește la temelia oricărei asceze adevărate. Alte pasaje coranice subliniază superioritatea intenției în viața morală și religioasă. Aceste texte considerate de credincios ca inspirate, texte pe care le recita și la care meditează cu smerenie, puteau conduce la încercări de interiorizare, puteau eleva treptat- așa cum
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
este o vale a plângerii, plină de dureri. La un nivel superior, însă, omul se poate sustrage dictatului Voinței, reușind să se elibereze. Eliberarea de suferință se realizează prin "negarea Voinței", care poate fi obținută prin contemplația artistică sau prin asceză, renunțare și meditație. Prin artă, omul scapă de sub dominația Voinței și devine un "subiect pur și pasiv al cunoașterii".El a fost numit al doilea Buddha. În timp ce omul se poate elibera doar temporar de cătușele Voinței prin contemplația artistică, concepția
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
dimensiuni eroice și fantastice, fiind locul unde se petrec atâtea întâmplări ireale și misterioase, accesibile doar celor care nu și-au pierdut puritatea sufletească umană. Criticul George Călinescu constată că în scrierile lui Sadoveanu „căutarea singurătății nu mai e o asceză, ci un rafinament” ce produce o „stare de fericire statornică”, iar vânătoarea și pescuitul devin prilejuri de a te bucura de frumusețea naturii; scriitorul înlocuiește senzația de melancolie de tip eminescian în fața naturii cu o vitalitate de tip flamand, astfel
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
de predestinare i-a determinat pe credincioși să creadă că succesul dobândit pe pământ era un semn al faptului că se aflau printre cei "aleși". Se adaugă ideea vocației (beruf la luterani) care insistă pe valoarea vieții active, promovând o asceză laică a muncii. Calvinismul s-a răspândit treptat din Elveția în Franța, între 1562-1589, unde au izbucnit războaie religioase, în Țările de Jos, Anglia și, ulterior, în America de Nord. Ulterior, au apărut numeroase culte: prezbiterianism în Scoția, zwinglianism în Elveția, unitarianism
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
Împărăția apelor", a simțit „chemări care vin de foarte de departe și de demult” pentru a călători către acel loc minunat care este Nada Florilor. Criticul George Călinescu constată că în scrierile lui Sadoveanu „căutarea singurătății nu mai e o asceză, ci un rafinament” ce produce o „stare de fericire statornică”, iar vânătoarea și pescuitul devin prilejuri de a te bucura de frumusețea naturii; scriitorul înlocuiește senzația de melancolie de tip eminescian în fața naturii cu o vitalitate de tip flamand, astfel
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
carne în duminică izgonirii lui Adam, duminică precedată de o săptămână, săptămâna cărnii, în care se mănâncă produse de carne în fiecare zi. În această săptămână nu se face liturghie miercurea și vinerea. Renunțarea la carne e strâns legată în asceza de renunțarea la sărbătoriri. De aici lăsatul secului a fost asociat cu o sărbătoare înainte de intrarea în post, de unde carnavalul.
Lăsatul secului de carne () [Corola-website/Science/301514_a_302843]
-
s-a întors întotdeauna, ori de cîte ori greutățile vieții păreau să-l îngenuncheze. El a observat că Pârvan avea o înzestrare intelectuală obișnuită, dar în ciuda „normalității” ei, mintea îi era „exercitată în toate potențele” sale, munca pentru el semnifica „asceza”, iar truda constantă pentru atingerea unui ideal se transformă într-o filozofie existențială. Viața este pieritoare, dar omul poate înfrînge moartea și uitarea prin creație, iar cel ce urmărește atingerea unui anume țel în vremelnica-i existență pământeană trebuie luat
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
îl determină pe Zerlendi să încerce să-și elibereze propriul spirit și să intre în comuniune cu divinitatea cosmică, fiind convins că acest lucru este posibil după ruperea legăturilor spiritului cu materia. El atinge o cunoaștere tot mai înaltă prin asceză și meditație, dobândind o percepție spațială ce nu ține cont de obstacole fizice, precum și un control deplin asupra propriului trup prin levitație și invizibilitate. Personajul dobândește puterea de a trece cu vederea dincolo de pereții camerei sale, vizualizând în mod real
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
Potrivit textelor considerate sacre, mântuirea putea fi obținută prin aducerea unei jertfe sau prin achitarea taxei pentru săvârșirea ei. Ca urmare a abuzurilor apărute în acest context, s-au dezvoltat noi religii - jainismul și budismul. Textele "Upanișadelor" propun ca alternativă asceza și meditația contemplativă. Învățătura hindusă are în centrul său două concepte: Karma (fapta) și Samsara (reîncarnarea). Astfel, sufletul participă la un ciclu existențial continuu - naștere-moarte-renaștere - determinat de faptele bune sau rele pe care le-a săvârșit într-o viață anterioară
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]
-
adorm căci ce te poate adormi mai tandru că suferință altuia care va fi a ta pot dănțui în jurul meu chiar goale și-n mov și-n vișiniu, cum le doresc, principii libere, temple carnale în care viermi că idoli asceza viețuiesc, visul meu orfic destinat îi ție de-aceea mă și sug încet, încet spre-mperecherea phytică asemeni a doi copii gemeni născuți lipiți ca-n veci,-n interioare meditații ne prezintă-n vis, leit în vis cenușă straniului tău
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
exigente de meșteșug. Un om și un artist întreg nu vor asuma niciodată asemenea soluții. Problemă care se pune este: cu poți rămâne liber în limite canonice, cum poți fi contemporan în varianta atemporala, cum poți împăca smerenia cu personalitatea, asceza cu senzualitatea, riguarea cu pathosul? Cum poți fi ascultător cu tradiția fără să fii flasc și previzibil, cum poți fi nou fără orgoliu, conform fără să fii convențional, evlavios fără pietism și fără ipocrizie? Răapunsurile lui Sorin Dumitrescu se organizează
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
acestei doctrine se află iubirea reciprocă dintre Dumnezeu și oameni, respingând, prin urmare, ideea inaccesibilității lui Dumnezeu. Doctrina să este influențată de mai multe religii: budism, zoroastrism, hinduism și are la bază apropierea față de Dumnezeu prin cunoaștere mistica,iubire și asceza. Se cunoaște faptul că există mai multe etimologii ale cuvântului Sufism. Una dintre aceste etimologii a cuvântului sufi este suf (lâna) care constituia materialul principal folosit de sufiți în confecționarea mantiilor albe. Alți exegeți consideră că de fapt termenul este
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
Evrei; probele sale sunt comentate de întreaga tradiție, de la sf. Irineu din Lyon, la Clement Alexandrinul, dar mai laes la sf. Augustin (cf. Patrologia Latină, Migne, XLI). La Părinții Bisericii din Orient primează un al treilea aspect: Abraham model de asceza. Abandonarea patriei, a familiei, ascultarea necondiționată (dovedită mai ales in sacrificarea lui Isac) sunt toate trăsături văzute, nu atât ca acte de credință, cât mai ales că virtute eroica. Abraham este înțeleptul care ascultă de Dumnezeu în ciuda repulsiei cărnii; este
Avraam () [Corola-website/Science/297908_a_299237]
-
Dumnezeu în ciuda repulsiei cărnii; este modelul lui amor spiritualis, care primează asupra lui amor carnalis; viziune care de la Origen la sf. Bernard (cf. PL, CLXXXIII), la sf. Francisc de Sales (cf. De l’amour de Dieu, XII,8) este leit-motivul ascezei monastice. Această temă a ascezei apare în Occident cu Ambroziu din Milano. El a consacrat două tratate lui Abraham (cf. PL, XIV, coll. 441-524): primul este o interpretare morală; celălalt este o transpunere mistica. În opera să, Ambroziu, preamărește credință
Avraam () [Corola-website/Science/297908_a_299237]
-
modelul lui amor spiritualis, care primează asupra lui amor carnalis; viziune care de la Origen la sf. Bernard (cf. PL, CLXXXIII), la sf. Francisc de Sales (cf. De l’amour de Dieu, XII,8) este leit-motivul ascezei monastice. Această temă a ascezei apare în Occident cu Ambroziu din Milano. El a consacrat două tratate lui Abraham (cf. PL, XIV, coll. 441-524): primul este o interpretare morală; celălalt este o transpunere mistica. În opera să, Ambroziu, preamărește credință lui Abraham, dar și biruința
Avraam () [Corola-website/Science/297908_a_299237]
-
de momentul nașterii Sfântului Ioan Gură de Aur, îl așază în anul 349.} împrejurimile Antiohiei, în special în munți, se găseau sihaștri și schimnici în număr destul de mare, ei trăind într-o aspră austeritate, rugându se, postind și practicând o asceză severă. Era reacția conștiinței evanghelice împotriva păcatelor lumești invadatoare. Sufletele nobile conduceau o astfel de viață și încercau eroic să respecte și să subscrie idealurilor evanghelice. Vrednic de menționat este faptul că mulți Sfinți Părinți au fost monahi atât în
Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
435 - 356 î.Chr.), are ca doctrină hedonismul, o morală a plăcerii (ηδονη / hēdonē = plăcere). Filosofia cirenaică este apropiată de epicureism, cu deosebirea că cirenaicii experimentau plăcerea în mișcare, având un caracter dinamic, ceea ce îi diferențiază de plăcerea resimțită în asceza epicuriană. Alți reprezentanți ai școlii cirenaice au fost Antipatros din Cirene și Hegesias. A fost fondată de Phaidon, fidel învățăturilor lui Socrate, căruia i-a fost discipol. Platon dă numele său dialogului care evocă moartea lui Socrate. Se cunoaște foarte
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
sunt prezentate cu umor unui public arab sensibil la acest viciu , pentru că făcea din generozitate una dintre calitățile sale fundamentale. Nu este de mirare deci că mulți zgârciți din carte, pricepuți să facă din acest viciu o virtute, numind-o asceză, sunt persani sau indieni. Iată cum scapă un zgârcit de obligația de a-și trata oaspetele cum se cuvine: Când un marwazit îi sosește un oaspete care pare a pofti să șadă mai multă vreme, îl întreabă: - Nu cumva ai
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
vremelnic și în propria lui idee despre instanța care creează și distruge, face și desface, adâncind într-un mereu care seamănă atât de mult cu veșnicia, misterul ființei și al destinului ei în lume. Pictura lui Viorel Grimalschi, austeră până la asceză, uneori nu antrenează, ca sugestie, sensul unei active și istorice finalități umane, ci măreția înfricoșătoare a petrecerii condiției umane într-un timp vast, fără început și sfârșit , indiferent la înălțări și coborâri, la învieri și treceri în neant. Privirea care
Viorel Grimalschi () [Corola-website/Science/317059_a_318388]
-
una dintre cele trei liturghii oficiate în bisericile ortodoxe și greco-catolică, alături de cea a lui Ioan Gură de Aur și cea a lui Vasile cel Mare. A mai scris "Cartea regulii pastorale", adresată preoților, în care vorbește despre cumpătarea în asceză.
Papa Grigore I cel Mare () [Corola-website/Science/299061_a_300390]
-
Toate scrierile lor sunt acte și servesc la edificare. Acolo nimic nu se conformează vanității stilului, căutării limbajului elevat, armoniei frazelor cizelate”3. Starea spre care aspiră Părinții filocalici este aproape de viața îngerilor. Și această asemănare dă un sens particular ascezei din ajunuri, din posturi, în castitate: în viața îngerească nu dormi, nici nu mănânci, ești neîntinat. Ea spune de asemenea și sfârșitul acesteia: „Angeli eorum semper vident faciem Patris” (Mt. 18, 10). Spre această veșnică și sublimă contemplare tinde rugăciunea
Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]