3,652 matches
-
pp. 107-109, C. Zamfir definește costul social din două perspective: pe de o parte, din perspectiva costurilor economice (costurile financiare necesare pentru achiziționarea resurselor cerute de desfășurarea unei activități, în cazul violenței costurile financiare fiind necesare pentru dezvoltarea serviciilor în vederea asistării victimelor violenței, a serviciilor pentru agresori și adăposturi, precum și pentru asigurarea personalului necesar desfășurării acțivității în aceste servicii), iar pe de altă parte, din perspectiva costurilor sociale și umane (consecințele colaterale ale violenței asupra femeii, cum ar fi: efectele asupra
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
scop religios, grupurile de vizitatori ai spitalelor le aduc bolnavilor sprijinul lor, facilitându-le astfel afilierea, chiar dacă „prezența voluntarilor constituie o formă de înlocuire temporară, dar niciodată una totală, cu excepția cazurilor de izolare extremă” (Gauvin și Régnier, 1992). De asemenea, asistarea muribunzilor se realizează tot mai des de echipe formate special în acest sens, întrucât cei mai mulți dintre bolnavi decedează la spital. În schimb, în urmă doar cu câteva decenii, oamenii grav bolnavi rămâneau acasă și, înainte să moară înconjurați de toți
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care participă toată lumea. Acest obicei apare ca o formă mult atenuată a riturilor funerare, practicate încă în numeroase societăți. Alcătuind un tablou cuprinzător al acestor societăți, Hanus (1994) subliniază că „organizarea socială a doliului, cu practicile sale colective, presupune deja asistarea persoanei îndoliate”. Lhote a asistat la o ceremonie de acest tip în Coasta de Fildeș, unde tradiția impune ritualuri funerare prelungite. Locuitorii cartierului (întâmplarea se petrecea într-un oraș mare) se adunaseră afară, în jurul unui grup de muzicanți și al
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mare) se adunaseră afară, în jurul unui grup de muzicanți și al unor femei care dansau pe un ritm lent. Atmosfera era gravă, dar nu avea accente de disperare. Ceremonia, reluată în fiecare seară, trebuie să dureze cel puțin o săptămână. Asistarea persoanelor îndoliate aflate în dificultate începe să fie pusă în aplicare și în Franța, dar deocamdată este departe de a corespunde nevoilor (vezi Hanus, 1994). În cele ce urmează vom descrie afilierea într-un grup de sprijin. De câțiva ani
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
alcătuite din două-cinci conducătoare și asistente sociale, care pe lângă personalul administrativ din fiecare cămin a realizat legătura individuală și imediată cu fiecare dintre refugiați. VI. Tot prin aceste echipe - ca urmare a completării fișelor individuale s-a contribuit și la asistarea și îndrumarea refugiaților spre instituțiile de care depindeau sau de care aveau nevoie pentru clarificarea situației lor de refugiați. VII. În afară de aceste realizări, rostul Asociației a fost acela ca în fiecare instituție unde au fost încartiruiți refugiați pentru o zi
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
trei idealuri, respectiv guvernanța corporativă, administrarea riscurilor și sistemul de control intern, iar auditul intern reprezintă acea componentă-cheie a monitorizării acestora. Mai mult, auditul intern are un rol în educarea managementului de conducere, în găsirea unor soluții eficiente și în asistarea procesului de implementare și dezvoltare a tehnicilor și instrumentelor necesare în acest domeniu. De aceea, auditorul intern trebuie să aibă o înțelegere profundă a guvernanței corporative, este cel mai indicat în asumarea acestui rol major în organizație în vederea realizării susținerii
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
corporativă trebuie să fie abordat împreună cu managementul riscurilor din întreaga organizație (ERM) și cu evoluția sistemului de management financiar și control intern (MFC). Conceptul de guvernanță corporativă este susținut de auditul intern, care are un rol important de jucat în asistarea reorganizării sistemului de control intern și consilierea managementului general. Din aceste considerente, auditul intern a evoluat, în ultimele decenii, în consonanță cu implementarea guvernanței corporative în organizații. Auditul intern a devenit din ce în ce mai important de-a lungul anilor, lărgindu-și deopotrivă
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
deși puternic încurajat, totuși auditul intern nu este obligatoriu, dar comitetele de audit intern sunt cerute de reglementările în domeniul guvernanței corporative. Comitetul de audit trebuie să aibă o relație specială cu auditul intern, care are o expertiză dominatoare în asistarea aplicării sistemului de control intern pentru o organizație. În aceste condiții, auditul intern poate asista comitetul de audit să înțeleagă utilitatea și conceperea modelelor de control intern, pe care se poate baza orice perspectivă a controlului intern și pe care
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
corporativă și susținut de un mediu de control robust, poate dezvolta într-o organizație o politică de control eficientă, care se va constitui ca parte a politicii de gestionare a riscurilor acesteia. Rolul de consultanță al auditului intern constă în asistarea organizării managementului riscului și implementarea sistemului propriu de control intern adecvat, iar rolul de asigurare al auditului intern poate merge mai departe pentru oferirea unei asigurări rezonabile managementului cu privire la funcționalitatea sistemului de control intern implementat și beneficiile acestuia pentru organizație
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
Managementul și marketingul în sisteme economice se realizează, în cazul utilizării calculatoarelor numerice, prin integrarea orizontală (funcțională) și verticală (ierarhică) de aplicații informatice, menite a facilita exercitarea funcțiilor întreprinderii și ale conducerii. Rezultă sisteme informatice de gestiune economică și de asistare a deciziilor, de tratare optimală a informației economico-financiare. Datele din colecții pot fi organizate în fișiere independente (relative la o anumită problemă), în fișiere integrate, în baze de date centralizate sau distribuite (în rețele de calculatoare). Corespunzător modului de organizare
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
două niveluri: centru de ajutor (helpdesk), respectiv entitățile organizaționale, specializate pentru realizarea problemelor tehnice. Proiectanții de produse program, din întreprinderile de produse program, au la dispoziție instrumente avansate pentru planificarea proiectului, analiza aplicației, proiectarea soluției, generarea automată a programului și asistarea automată a încercării produsului program. Industria de programe furnizează produse nemateriale, ca și industria de conținut informațional. Se constată creșterea rolului furnizorului pentru asigurarea aplicațiilor și a infrastructurii necesare, clientul concentrându-se pe activitățile specifice specializării sale. În stadiul actual
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
terminologic constând în utilizarea paralelă de noțiuni ca „organizație centrată pe memorie”, „firmă intelectual-intensivă”, „organizație inteligentă”. Ultimul deceniu al secolului XX a marcat producerea convergenței între perspectiva tehnologică și cea managerială, prin cuplare între necesitățile organizațiilor și facilitățile soluțiilor de asistare informatică. După 1995 apar primele rezultate semnificative în crearea și funcționarea de organizații bazate pe cunoaștere. Acestor dezvoltări le corespunde, în plan meta-teoretic, noua paradigmă constructivistă a organizației bazate pe cunoaștere, recunoscută ca alternativă viabilă la paradigma pozitivistă tradițională a
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
manifestări cum este conferința-expoziție „KM Europe”, fie pe cea de observator și evaluator de rezultate și tendințe înregistrate în spațiul european, care sunt făcute publice. Se poate constata că acțiunea forurilor europene acordă prioritate rolului tehnologiei informației și comunicațiilor în asistarea inteligentă a activităților de învățare, inovare și management al cunoașterii, susținând adoptarea extinsă a celor mai bune practici, cu o atenție specială acordată categoriei întreprinderilor mici și mijlocii. Se remarcă, de asemenea, inițiativa Băncii Mondiale de a asuma funcții de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de lucru și instrumentelor: − susținerea producerii de cunoaștere în organizații, prin: angajarea unui efort propriu de cercetare-dezvoltare; acordarea de timp de reflecție individuală; reuniuni de creativitate, grupuri și ateliere de lucru; rețele intranet; camere electronice de deliberare cu facilități de asistare a grupurilor; sisteme inteligente de gestiune a cunoașterii și competențelor; acces extins la baze de date și de cunoștințe proprii sau externe; veghe tehnologică și concurențială, reperarea celor mai bune practici în interiorul și în afara organizației; cartografierea cunoașterii organizaționale; stimularea creării
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
organizații, asistența profesională acordată ad hoc, improvizațiile locale în gestiunea cunoașterii sunt exemple care confirmă faptic o asemenea constatare. Firmele și instituțiile de talie mare sunt mai pregnant atașate de configurația și funcționalitatea organizării ierarhice, chiar în condițiile trecerii la asistare informatizată. În schimb, în categoria firmelor private și organizațiilor nonguvernamentale de talie mică, dar cu expunere externă, practicile manageriale și profesionale bazate pe cunoaștere sunt deja prezente, dar în forme încă experimentale, reversibile.<footnote R. Rughiniș, R. Deaconescu, G. Milescu
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
este tot o configurație de factură nonierarhică, dar de o formă reprezentabilă prin modelul organizației centrate pe memorie; în cadrul ei ar urma să prevaleze efectele sinergice, prin consolidarea elementelor de integrare a organizațiilor (memorie, infrastructură de rețea, soluții inteligente de asistare a grupurilor) ca suport pentru comportamente parteneriale și creative. Al doilea scenariu este superior primului, sub aspectul tipului de demers, dar și al rezultatelor scontate. Cele două scenarii delimitează un continuum de formule intermediare, nu însă hibride, ci marcate de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în schimb, obținerea de sisteme integrate, viabile, presupune intervenție transformatoare asupra unor organizații existente sau crearea unora noi, dedicate scopului urmărit. Proiectele de realizare de organizații bazate pe cunoaștere necesită angajare strategică și ingeniozitate managerială în îmbinarea facilităților informatice de asistare inteligentă cu practici organizaționale consolidate, referitoare la inovare, învățare și interactivitate partenerială. Organizațiile bazate pe cunoaștere sunt susceptibile ca, în virtutea culturii lor specifice, să promoveze în societate valoarea pertinenței conceptuale ca sursă de influență, precum și o etică a legitimității responsabile
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
că ne referim la maniera holistă sau la cea pe categorii, este mult mai directă și mai accesibilă decât cea care vizează doar aspectele formale. Acest lucru poate fi adevărat mai ales pentru aceia dintre noi, care au profesii de asistare și care au fost special instruiți ca să asculte oamenii vorbind despre viața lor. Nici una dintre abordările descrise în modelul nostru nu este, totuși la fel de productivă luată separat cum e atunci când o combinăm cu alte modalități de lectură. 6 Perspectiva categoriilor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
care acestea vor fi și granițele instituțiilor mai sus menționate). Pentru prima oară de la căderea regimurilor comuniste, se stabilește ca paramentru important de politică externă și de securitate o relație privilegiată (diferită Însă de un parteneriat strategic) cu Republica Moldova, În asistarea și sprijinirea acesteia În drumul spre democratizare și spre o viitoare integrare În structurile europene și nord-atlantice. Principalele amenințări la adresa securității naționale sunt identificate ca fiind de natură non-convențională: terorismul internațional, proliferarea armelor de distrugere În masă, conflictele regionale, criminalitatea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de planificare. În calcul nu se iau numai costurile totale ale alternativelor, ci și costul marginal. Decidentul este sprijinit În luarea deciziei prin oferirea tuturor informațiilor necesare În vederea fundamentării deciziei. Analiza cost - eficiență este, În general, instrumentul de bază În asistarea factorilor decizionali În vederea alegerii alternativei optime de urmat. 10.3. Sistemul românesc de planificare, programare, bugetare și evaluare (SPPBE)tc "10.3. Sistemul românesc de planificare, programare, bugetare și evaluare (SPPBE)" Asemenea celorlalte foste state comuniste, România a moștenit un
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
lipsește încrederea de a trăi o viață responsabilă automotivată. Un obstacol în munca de reeducare constă în absența unei legi care să reglementeze măsurile de reeducare care se pot lua față de adulți, lipsa infrastructurilor necesare, rămășițele unei concepții potrivit căreia asistarea se bazează pe control și supravegherea deținutelor și, mai ales, în absența psihologilor, sociologilor, asistenților sociali: doar 122 de specialiști cu studii superioare. În aceste condiții, fiecărui educator îi revin 350 de deținuți dintre cei 42.815 existenți la 31
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
trecutului, atât de necesare producerii unei schimbări identitare autentice. O reală politică socială, tinzând spre o calitate a serviciilor de reabilitare psihosocială a deținuților(telor) presupune: ● Transformarea comportamentului, instruirea generală și profesională, reintegrarea socială a condamnaților. ● Schimbarea mentalității potrivit căreia asistarea infractorilor(elor) se rezumă doar la activități de supraveghere și control. ● Dezvoltarea infrastructurii necesare. ● Personal angajat (paznicii-gardienii) - format și recrutat cu responsabilitate - care trebuie să cunoască reguli ale comunicării, să posede instrumente specifice unei comunicări interpersonale eficiente, să cunoască strategii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
momentul respectiv. Studentul trebuie să fie capabil să analizeze problemele sociale, cauzele lor și să încerce să le pună în legătură cu diferite programe și politici de asistență socială. Totodată, în acest an de studiu are loc implicarea directă a studentului în asistarea persoanelor aflate în dificultate, lucru direct cu clientul (asistență în diferite etape depistare, criza, susținere, urmărire). Dobândirea și exersarea capacității de elaborare a unui studiu de caz complex, însușirea valorilor specifice profesiunii (toleranță, solidaritate, implicare, responsabilitate, confidențialitate) sunt alte elemente
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Astfel, în semestrul I studentul trebuie să fie capabil să analizeze problemele sociale, să identifice cauzele lor și să le coreleze cu diferite politici sociale și programe de asistență socială. Activitatea propriu-zisă este cea de implicare directă a studentului în asistarea persoanelor aflate în dificultate, lucrul direct cu clientul (asistență în diferite etape: depistare, criza, susținere, urmărire), cu sprijinul specialiștilor care se ocupă de cazuri sau de diferitele probleme sociale și sub directă îndrumare a coordonatorului de practică din partea catedrei. În
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
de altă parte, asimilarea principalelor metode și dobândirea de abilități necesare acestei profesii. În cadrul Serviciului de Probațiune, activitatea de practică de specialitate presupune derularea următoarelor tipuri de activități: introducerea în organizarea și funcționarea instituției; informare socio-juridică; prezentarea fiecărei activități și asistare, în măsura posibilităților, la intervențiile pe caz; studiul dosarelor și prezentarea studiilor de caz în condițiile respectării confidențialității, conform reglementărilor legale în vigoare Evaluarea finală va cuprinde consultarea dosarului de practică și o verificare a cunoștințelor studentului practicant în domeniul
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]