133,140 matches
-
moarte ciudată a Maestrului. O felicit din inimă pentru acest mare act comemorativ de cultură și de respect pentru cel care a fost marele poet neînțeles Cezar Ivănescu! Evenimentul a fost organizat de Asociația Liga Albanezilor din România (ALAR) și Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor Minorităților Etnice din România „Europa 21”. Este remarcabilă admirația albanezilor pentru Poet, care după mamă este albanez. Este remarcabil și efortul comunității albaneze din România de a publica tot felul de cărți și broșuri despre Albania și
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
vremea când era elev acolo. Nu Îl mai văzusem de peste 45 (!) de ani! - o viață de om! Emoționantă Întâlnire, de când Îmi doream să-l Întâlnesc! Dacă nu era acest mare și sufletist român, probabil viața mea și a colegilor din Asociația Secretă Crucea Neagră ar fi avut un alt curs. Ne-a apărat cât a putut și nu am Înfundat pușcăriile comuniste cum Încă era la modă pe vremea aceea. Și-a adus aminte de mine - este drept ca și numele
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
THEODOR RĂPAN: născut la 4 iulie 1954, În comuna Balaci, județul Teleorman. Fiu de Învățător. Absolvent al Facultății de Drept - Secția Juridică (Universitatea București). Atestat ca ziarist profesionist. Poet și publicist. Membru al Uniunii Scriitorilor din România/Secția Poezie/Asociația Scriitorilor din București. ACTIVITATE LITERARĂ Debut publicistic: 1970, În ziarul Teleormanul literar •Debut editorial: 1975, Editura „Albatros” (HOHOTUL APELOR - Caietul debutanților) • Cărți publicate: HOHOTUL APELOR (Editura „Albatros”, În Caietul debutanților, 1975) • PRIVIND IN OCHII PATRIEI (Editura „Cartea Românească”, redactor de
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
ținut la București. ND: Și câteva cuvinte despre activitatea ta româneasca... CGM: În sudul Floridei se află ca mărime a patra concentrare de români din SUA. După puțini ani dela venirea mea acolo, am fost ales președinte de onoare a Asociației Culturale Româno Americane din Florida. Câțiva ani am avut Întâlniri și acțiuni lăudabile cu participarea unor artiști faimoși din țară: din păcate, rămânerea la putere a criptocomuniștilor a făcut ca interesul nostru față de o organizație de legătură cu țară să
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
o reflecție a țării. Ca atare, atunci când am Închiriat o sală și am procurat cu greu două filme documentare, ‘Columna lui Traian’ și ‘Roma În timpul lui Augustus,’ și nu au venit decât 20 de oameni, am decis dizolvarea tacită a asociației. Interesant este că primesc și astăzi, din când În când, reviste din țară nu pe adresa mea de Consul General al țării, ci pe cea de Președinte al asociației menționate.... Altfel, an de an am participat la reuniuni precum ROMFEST
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
au venit decât 20 de oameni, am decis dizolvarea tacită a asociației. Interesant este că primesc și astăzi, din când În când, reviste din țară nu pe adresa mea de Consul General al țării, ci pe cea de Președinte al asociației menționate.... Altfel, an de an am participat la reuniuni precum ROMFEST, România și Românii În Știința Contemporană, Forumul Presei Române de Pretutindeni... Mai sunt Încă Director pentru SUA și Canada al Fundației Naționale a Românilor de Pretutindeni care scoate Romanian
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Joe Boyle, O prietenie de suflet”, descrie viața aventuroasă a unui mare canadian implicat În multe evenimente din țara noastră. Cartea a fost scrisă În bună parte În casa mea din Key Largo, primul cititor fiind doctorul Țăranu. Președinte al Asociației Române din Canada (ARC) și a Federației Asociațiilor Românești din Canada (FAR), doctorul Taranu și-a dedicat viața românismului, făcând comunității românești din Canada, printre altele, alături de Vasile Posteucă și Alexandru Fonta, un cadou deosebit: ”Câmpul Românesc” dela Val David
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
aventuroasă a unui mare canadian implicat În multe evenimente din țara noastră. Cartea a fost scrisă În bună parte În casa mea din Key Largo, primul cititor fiind doctorul Țăranu. Președinte al Asociației Române din Canada (ARC) și a Federației Asociațiilor Românești din Canada (FAR), doctorul Taranu și-a dedicat viața românismului, făcând comunității românești din Canada, printre altele, alături de Vasile Posteucă și Alexandru Fonta, un cadou deosebit: ”Câmpul Românesc” dela Val David, aflat lângă Montreal. Cu Constantin Răuță, savant American
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
dintre românii de peste hotare au publicat În alte limbi decât cea natală: Alex le Citoyen a Îndrăznit să o facă descriindu-și atât țara adoptivă, Canada, cât și SUA Într-un mod nu numai captivant, dar și corect. Președinte al Asociației Scriitorilor Români din Canada, el editează și publică revista Destine care unește cei mai de seamă scriitori români de peste Ocean. Cu ocazia răsturnării lui Ceaușescu l-am cunoscut În Hollywood pe un reporter al Vocii Americii care m-a surprins
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
contul datoriilor de război față de Uniunea Sovietică. După un timp, Sovromurile au găsit o locație mai adecvată și în salonul Mariei Obrenovici au început să se țină concerte de muzică sovietică și spectacole de teatru în limba rusă, sub auspiciul Asociației Culturale Româno- Sovietice. * După ce Gheorghiu-Dej și Bodnăraș a obținut retragerea Armatei Roșii în 1958, an în care au decis și arestarea a sute de mii de alți potențiali nemulțumiți, printre care și Victor Branea, ridicat a doua oară, în casa
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
Matei Călinescu Martie 2007 Am fost victima unei ciudate asociații de idei"... Am subliniat pasajul și m-am hotărît să-i telefonez lui Mircea Ivănescu la Sibiu și să-i comunic descoperirea mea. (Îl chem la telefon din Bloomington cu o anumită regularitate, încerc astfel, de departe, să-i mai
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
figurează în alt roman al lui Huxley, Eyeless in Gaza. Poate că are dreptate, poate că figurează și acolo (nimic nu-l împiedica pe autor să reia o formulare memorabilă, atît de comică în prețiozitatea ei : A fi victima ... unei asociații de idei). Oricum, în Point Counter Point prezența ei m-a izbit și se potrivește de minune caracterului ultracerebral și artificial al lui Philip Quarles, prin care autorul își face un autoportret sarcastic - nu mai puțin sarcastic decît portretele celorlalte
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
roman satiric a clef (Rampion e D.H. Lawrence, Burlap e John Middelton Murry, Webley e Oswald Mosley etc.) I-am citit lui Mircea pasajul (în engleză, desigur; acum îl traduc): "Astăzi, la Lucy Tantamount, am fost victima unei foarte ciudate asociații de idei". E o însemnare din jurnalul lui Quarles, un citat fictiv dintr-un jurnal fictiv la puterea a doua. Lucy, femeie "modernă", bogată, frumoasă, cinică, egoistă, de o sexualitate capricioasă, rîde cu gura deschisă la o glumă a lui
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
lui Quarles și cerul aproape alb al gurii ei îi reamintește brusc de albul din gurile lacom căscate ale crocodililor pe care-i văzuse în India, în grădina zoologică din Jaipur, cînd un paznic le arunca bucăți de carne crudă. Asociația de idei a cărei "victimă" e Quarles e de fapt o mușcătoare alegorie. Interesant, ideea de "victimă" trebuie luată în sensul cel mai literal, tocmai pentru a da naștere alegoriei. I-am sugerat lui Mircea să mediteze asupra ei și
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
romanul mai bine decît mine, care abia l-am terminat. Fabuloasa memorie, aproape borgesiană, a lui Mircea: datorită ei el e, poate, scriitorul cel mai borgesian pe care-l cunosc, deși această dimensiune rămîne mereu ascunsă. Mă las în voia asociațiilor de idei... Formularea din "Jurnalul" lui Philip Quarles e identică cu un "clișeu privat" (dacă se poate spune așa), pe care-l foloseam pe vremuri în discuțiile cu Mircea. Nu o dată, cînd făceam o remarcă malițioasă despre cineva, o comparație
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
în discuțiile cu Mircea. Nu o dată, cînd făceam o remarcă malițioasă despre cineva, o comparație zeflemitoare, să zicem, despre o cunoștință comună pentru care el avea sentimente de simpatie, el mă contrazicea cu o severitate amicală, spunîndu-mi: Ești victima unei asociații de idei". La rîndul meu, cînd nu eram de acord cu ce spunea el (ba chiar și cînd eram de acord!), mi se întîmpla să-i replic, pe un ton voit compătimitor: "Ești victima unei asociații de idei". Devenise între
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
spunîndu-mi: Ești victima unei asociații de idei". La rîndul meu, cînd nu eram de acord cu ce spunea el (ba chiar și cînd eram de acord!), mi se întîmpla să-i replic, pe un ton voit compătimitor: "Ești victima unei asociații de idei". Devenise între noi un fel de joc și o glumă privată - una din acele formule banale sau banalizate prin repetiție, care pot căpăta o rezonanță ironică și totodată autoironică în convorbirile dintre prieteni. Erau frecvente astfel de formule
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
scrie poezie, tîrziu și mai mult în joacă, Mircea era pe punctul de a abandona pianul - curînd avea să-l abandoneze definitiv -, dar nu și amintirile lui muzicale sau gustul rafinat pentru muzică... Scriind acestea, cad eu însumi "victimă unei asociații de idei" căci, deodată, poezia lui Mircea îmi apare ca o partitură complexă de citate și aluzii verbale, un corespondent literar al lui Debussy, care e și el plin de citate muzicale amestecate cu "impresii" imediate și fantasme produse de
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
e acoperită de zăpada mereu mai groasă a amintirilor de lectură. Dar nu asta e important, ci faptul că, pentru Mircea, citatul din Huxley a fost intermediat de textul piesei. Emil Ivănescu nu-l numește pe Huxley în legătură cu formula despre asociația de idei și victimele ei, deși se referă de mai multe ori explicit la Huxley în cursul piesei. Mnemonist borgesian și el, îndrăgostit de o posibilă reîncarnare a lui Lucy Tantamount, mi-l închipui conștient de asemănarea dintre gura deschisă
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
Mircea: "mopete scrie un poem despre mopete / stînd la masă în local, scriind aplicat / un poem despre mopete", cu încheierea perplexă: "mopete s-a răsturnat. / care din ei? el - celălalt? celălalt?" Într-un fel sau altul, suntem cu toții victimele unor asociații de idei... Îi promit lui Mircea că-i voi telefona din nou de ziua lui, 26 martie.
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
e semnificativă. Ca orice fudulie. Cu atât mai semnificativă cu cât edițiile apărute din 2004 până astăzi poartă, mai toate, amprentele acelorași vechi și criticate ignoranțe. Tot atât de semeață și de semnificativă mi se pare a fi și muțenia instituțiilor, uniunilor, asociațiilor și "organelor" (de exemplu Ministerul Educației și Cercetării, O.R.D.A. ș.a.) care s-ar fi cuvenit să ia atitudine publică împotriva alterării textelor de literatură clasică română, împotriva plagierii edițiilor de referință etc. Muțenia instituțiilor menționate și a celor subînțelese
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
I. Mirea, Ștefan Baciu. Devine cronicar literar la Luceafărul (1975-1989), Actualités Roumaines (1981 1984), Romanian News (1981-1984). În anii 1990 1991 conduce publicațiile Națiunea, Dacia literară, Mileniul III și apoi devine inițiatorul unui grup de reviste on-line, sub egida ARP (Asociația Română pentru Patrimoniu). În 2007, o prietenă Îmi dă adresa de e-mail a lui Artur Silveștri, spunându-mi să-i trimit ceva din Încercările mele literare. Zis și făcut... Lecția celui ce mi-a modelat pașii literări n-o voi
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
vizitat la Montreal. Primăria orașului a atribuit numele său unui bulevard lung de vreo opt kilometri. Face, ca și dumneavoastră, onoare României, unde s-a născut. Lăsați ceva În urmă... Cât am lucrat la TAROM, am făcut parte din diferite asociații internaționale, din Brazilia până În Germania. La Aeroclubul Franței, unde mi-am petrecut cei mai mulți ani din viață, s-a creat o comisie centrală de specialiști, care se ocupa de istorie. Am fost numit vicepreședintele ei. În principiu, funcția asta este pe
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
politici în urmă Decretului de grațiere din anul 1964. În anul următor, 1965, s-a căsătorit cu Marica Caramihai, reușind să emigreze în Statele Unite cu ajutorul unei rude a soției sale. Stabilindu-se la New-York, unde a fost ales președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici, Zahu Până a desfășurat o intensă activitate jurnalistică la câteva publicații de limbă română din Exil, printre care menționam Revista de Cultură și Acțiune Românească “CARPAȚII” care apărea la Madrid, revista “TRA ARMANAMI “editata de “Asociation des
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
pe rațiune. Aici este și deosebirea dintre călugărul și filozoful calabrez Varlaam, latinizant fără a fi tomist, umanist elenizant, nominalist și lipsit de simț mistic<footnote Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, traducerea, prefața și notele Pr.Lect.univ.Dr. Vasile Răducă, Asociația filantropică medicală creștină Christiana, București, 1995, p. 77. footnote>, și Sfântul Grigorie Palama: Pe când Varlaam închidea mintea în vederea ei proprie, Palama vedea în minte strălucirea lui Dumnezeu care a luat chip în ea; se vedea și pe ea sau ea
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]