1,216 matches
-
1890 au fost descoperiți peste 300 de asteroizi, dar numărătoarea nu se oprea aici. În anul următor s-a introdus metoda fotografiei pentru căutarea asteroizilor, și până în 1986 au fost găsiți peste 3.450 de asteroizi. Se estimează că numărul asteroizilor este de peste 30.000. Însă chiar dacă sunt numeroși, din cauza faptului că sunt foarte mici, masa tuturor asteroizilor luați împreună se crede a fi mai mică decât masa Lunii. Tot din cauza micimii lor ei nu pot fi văzuți cu ochiul liber
Centura de asteroizi () [Corola-website/Science/300114_a_301443]
-
s-a introdus metoda fotografiei pentru căutarea asteroizilor, și până în 1986 au fost găsiți peste 3.450 de asteroizi. Se estimează că numărul asteroizilor este de peste 30.000. Însă chiar dacă sunt numeroși, din cauza faptului că sunt foarte mici, masa tuturor asteroizilor luați împreună se crede a fi mai mică decât masa Lunii. Tot din cauza micimii lor ei nu pot fi văzuți cu ochiul liber pe cerul nocturn, ci doar cu telescoape adecvate. Asteroizii orbitează în jurul Soarelui la fel ca și planetele
Centura de asteroizi () [Corola-website/Science/300114_a_301443]
-
din cauza faptului că sunt foarte mici, masa tuturor asteroizilor luați împreună se crede a fi mai mică decât masa Lunii. Tot din cauza micimii lor ei nu pot fi văzuți cu ochiul liber pe cerul nocturn, ci doar cu telescoape adecvate. Asteroizii orbitează în jurul Soarelui la fel ca și planetele, de la vest la est. Majoritatea asteroizilor se găsesc într-o zonă situată între 320 și 480 de milioane de km de Soare. Planurile orbitelor lor sunt apropiate de planul orbitei Pământului. Timpul
Centura de asteroizi () [Corola-website/Science/300114_a_301443]
-
fi mai mică decât masa Lunii. Tot din cauza micimii lor ei nu pot fi văzuți cu ochiul liber pe cerul nocturn, ci doar cu telescoape adecvate. Asteroizii orbitează în jurul Soarelui la fel ca și planetele, de la vest la est. Majoritatea asteroizilor se găsesc într-o zonă situată între 320 și 480 de milioane de km de Soare. Planurile orbitelor lor sunt apropiate de planul orbitei Pământului. Timpul necesar asteroizilor pentru a efectua o rotație completă în jurul Soarelui variază între 3,5
Centura de asteroizi () [Corola-website/Science/300114_a_301443]
-
în jurul Soarelui la fel ca și planetele, de la vest la est. Majoritatea asteroizilor se găsesc într-o zonă situată între 320 și 480 de milioane de km de Soare. Planurile orbitelor lor sunt apropiate de planul orbitei Pământului. Timpul necesar asteroizilor pentru a efectua o rotație completă în jurul Soarelui variază între 3,5 și 6 ani pământești. Excentricitatea medie a orbitelor este de 0,15, similară excentricității planetelor. În familia asteroizilor există însă și multe devieri de la valorile medii. De exemplu
Centura de asteroizi () [Corola-website/Science/300114_a_301443]
-
orbitelor lor sunt apropiate de planul orbitei Pământului. Timpul necesar asteroizilor pentru a efectua o rotație completă în jurul Soarelui variază între 3,5 și 6 ani pământești. Excentricitatea medie a orbitelor este de 0,15, similară excentricității planetelor. În familia asteroizilor există însă și multe devieri de la valorile medii. De exemplu Betulia are orbita înclinată la 52°. Mulți alți asteroizi au o orbită foarte excentrică; un astfel de asteroid este Apollo, a cărui orbită se întinde din interiorul orbitei Pământului până
Centura de asteroizi () [Corola-website/Science/300114_a_301443]
-
variază între 3,5 și 6 ani pământești. Excentricitatea medie a orbitelor este de 0,15, similară excentricității planetelor. În familia asteroizilor există însă și multe devieri de la valorile medii. De exemplu Betulia are orbita înclinată la 52°. Mulți alți asteroizi au o orbită foarte excentrică; un astfel de asteroid este Apollo, a cărui orbită se întinde din interiorul orbitei Pământului până dincolo de orbita lui Marte. Orbita lui Hidalgo se întinde până dincolo de Saturn. Unii asteroizi cum ar fi Apollo au
Centura de asteroizi () [Corola-website/Science/300114_a_301443]
-
medie a orbitelor este de 0,15, similară excentricității planetelor. În familia asteroizilor există însă și multe devieri de la valorile medii. De exemplu Betulia are orbita înclinată la 52°. Mulți alți asteroizi au o orbită foarte excentrică; un astfel de asteroid este Apollo, a cărui orbită se întinde din interiorul orbitei Pământului până dincolo de orbita lui Marte. Orbita lui Hidalgo se întinde până dincolo de Saturn. Unii asteroizi cum ar fi Apollo au orbite care se intersectează cu orbita Pământului. În 1989
Centura de asteroizi () [Corola-website/Science/300114_a_301443]
-
înclinată la 52°. Mulți alți asteroizi au o orbită foarte excentrică; un astfel de asteroid este Apollo, a cărui orbită se întinde din interiorul orbitei Pământului până dincolo de orbita lui Marte. Orbita lui Hidalgo se întinde până dincolo de Saturn. Unii asteroizi cum ar fi Apollo au orbite care se intersectează cu orbita Pământului. În 1989 un asteroid nedescoperit anterior denumit "1989FC" a trecut la o distanță de mai puțin de 800.000 km de Pământ, doar de două ori mai mare
Centura de asteroizi () [Corola-website/Science/300114_a_301443]
-
Apollo, a cărui orbită se întinde din interiorul orbitei Pământului până dincolo de orbita lui Marte. Orbita lui Hidalgo se întinde până dincolo de Saturn. Unii asteroizi cum ar fi Apollo au orbite care se intersectează cu orbita Pământului. În 1989 un asteroid nedescoperit anterior denumit "1989FC" a trecut la o distanță de mai puțin de 800.000 km de Pământ, doar de două ori mai mare decât distanța dintre Pământ și Lună. Se estimează că el se va afla din nou la
Centura de asteroizi () [Corola-website/Science/300114_a_301443]
-
000 km de Pământ, doar de două ori mai mare decât distanța dintre Pământ și Lună. Se estimează că el se va afla din nou la o distanță comparabilă deja prin anul 2015. Puțini oameni de știință mai cred că asteroizii sunt rămășițele unei planete. Cel mai probabil asteroizii ocupă în Sistemul Solar un loc unde s-ar fi putut ce-i drept forma o planetă, dar procesul de formare a fost perturbat de influențele forței gravitaționale uriașe exercitate de Jupiter
Centura de asteroizi () [Corola-website/Science/300114_a_301443]
-
mai mare decât distanța dintre Pământ și Lună. Se estimează că el se va afla din nou la o distanță comparabilă deja prin anul 2015. Puțini oameni de știință mai cred că asteroizii sunt rămășițele unei planete. Cel mai probabil asteroizii ocupă în Sistemul Solar un loc unde s-ar fi putut ce-i drept forma o planetă, dar procesul de formare a fost perturbat de influențele forței gravitaționale uriașe exercitate de Jupiter. Se pare că la început au existat doar
Centura de asteroizi () [Corola-website/Science/300114_a_301443]
-
în Sistemul Solar un loc unde s-ar fi putut ce-i drept forma o planetă, dar procesul de formare a fost perturbat de influențele forței gravitaționale uriașe exercitate de Jupiter. Se pare că la început au existat doar câțiva asteroizi, care în urma coliziunilor s-au fragmentat din ce în ce mai mult. La 11 octombrie 2007, agenția NASA a descoperit asteroidul 2007 TU24. El este o piatră cu dimensiuni între circa 150 și 600 m. Acest asteroid a „vizitat” deja Pământul, la o distanță
Centura de asteroizi () [Corola-website/Science/300114_a_301443]
-
procesul de formare a fost perturbat de influențele forței gravitaționale uriașe exercitate de Jupiter. Se pare că la început au existat doar câțiva asteroizi, care în urma coliziunilor s-au fragmentat din ce în ce mai mult. La 11 octombrie 2007, agenția NASA a descoperit asteroidul 2007 TU24. El este o piatră cu dimensiuni între circa 150 și 600 m. Acest asteroid a „vizitat” deja Pământul, la o distanță de „numai” km (numai 1,3 ori mai mare decât distanța până la Lună), și anume foarte recent
Centura de asteroizi () [Corola-website/Science/300114_a_301443]
-
că la început au existat doar câțiva asteroizi, care în urma coliziunilor s-au fragmentat din ce în ce mai mult. La 11 octombrie 2007, agenția NASA a descoperit asteroidul 2007 TU24. El este o piatră cu dimensiuni între circa 150 și 600 m. Acest asteroid a „vizitat” deja Pământul, la o distanță de „numai” km (numai 1,3 ori mai mare decât distanța până la Lună), și anume foarte recent, la data de 29 ianuarie 2008. Aceasta a constituit o ocazie rară pentru studiul mai amănunțit
Centura de asteroizi () [Corola-website/Science/300114_a_301443]
-
vizitat” deja Pământul, la o distanță de „numai” km (numai 1,3 ori mai mare decât distanța până la Lună), și anume foarte recent, la data de 29 ianuarie 2008. Aceasta a constituit o ocazie rară pentru studiul mai amănunțit al asteroizilor. Din fericire calculele astronomice au exclus o ciocnire cu Pământul. Din cauza vitezei enorme a asteroidului raportată la Pământ (circa 9.248 km/sec), ciocnirea ar fi provocat o catastrofă, atât pentru omenire cât și pentru planeta Pământ în general. Pentru
Centura de asteroizi () [Corola-website/Science/300114_a_301443]
-
decât distanța până la Lună), și anume foarte recent, la data de 29 ianuarie 2008. Aceasta a constituit o ocazie rară pentru studiul mai amănunțit al asteroizilor. Din fericire calculele astronomice au exclus o ciocnire cu Pământul. Din cauza vitezei enorme a asteroidului raportată la Pământ (circa 9.248 km/sec), ciocnirea ar fi provocat o catastrofă, atât pentru omenire cât și pentru planeta Pământ în general. Pentru comparație, cel mai mare meteorit care a lovit Pământul în epoca modernă este cel căzut
Centura de asteroizi () [Corola-website/Science/300114_a_301443]
-
rang mediu, a fost preocupat tot timpul să-și crească importanța proprie în victoria împotriva nazismului. Jukov a rămas o persoană extrem de populară în Uniunea Sovietică până la moartea sa din 1974. A fost înmormântat cu cele mai înalte onoruri militare. Asteroidul 2132 Jukov a fost botezat în onoarea sa. În 1995, comemorând 100 de ani de la nașterea mareșalului, în Federația Rusă au fost înființate Ordinul Jukov și Medalia Jukov. În Uniunea Sovietică postbelică, adevărul era deseori sacrificat în scopuri propagandistice, iar
Gheorghi Jukov () [Corola-website/Science/300115_a_301444]
-
2004, a lansat la apă prima dintr-o serie de cinci . Prima dintre aceastea este ; altele două sunt denumite după Roald Amundsen și Otto Sverdrup. În ocean, Nansen este comemorat de "Nansenia", un mic gen de din familia . În spațiu, asteroidul 853 Nansenia este denumit după el, iar în 1964, UAI a adoptat denumirea de pentru un de la polul nord al Lunii.
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
al Observatorului Astronomic din Göttingen. În 1801 publică "Disquisitiones Arithmeticae", iar în iunie 1801, astronomul austriac Zach, pe care Gauss îl cunoscuse cu doi sau trei ani în urmă, publică poziția orbitală a lui Ceres, o nouă „planetă mică”. Acest asteroid fusese descoperit anterior de Piazzi, un astronom italian, pe 1 ianuarie 1801, dar care nu a putut fi observat temeinic. Zach a publicat mai multe predicții, incluzând una a lui Gauss care diferea mult de celelalte. Când Ceres a fost
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
multe predicții, incluzând una a lui Gauss care diferea mult de celelalte. Când Ceres a fost redescoperită de Zach pe 7 decembrie 1801, se află aproape exact unde prevăzuse Gauss. În iunie 1802 Gauss îl vizitează pe Olbers care descoperise asteroidul Pallas în luna martie a aceluiași an și căruia Gauss îi cerceta orbita. Olbers a cerut ca Gauss să devină director al viitorului Observator din Göttingen, dar nu a avut succes. Gauss începe să corespondeze cu Bessel, pe care nu
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
din Göttingen. O mare parte din timp Gauss și-o va petrece noul Observator, terminat în 1816. Gauss își câștigă respectul comunității științifice prin estimarea corectă, folosind metoda de aproximare a celor mai mici pătrate, metodă nedezvăluită atunci, a orbitei asteroidului 1 Ceres. Deși contribuția în domeniul astronomiei teoretice se oprește după 1817, Gauss continuă să facă observații până la vârsta de 70 de ani. Opere importante: Gauss își începe studiile serioase ale geodezie din 1817, deși încă din 1799 publicase un
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
americane. Această colaborare continuă și în prezent, Rusia și SUA construind cea mai mare stație spațială, Stația spațială internațională ("Internațional Space Station - ISS"). Observarea Pământului Misiuni lunare Misiunile Mercur Misiunile Venus Misiunile Marte Misiunile Jupiter Misiunile Saturn Misiuni multiplanetare Misiuni asteroizi/comete Misiuni planetar-asteroidale propuse sau anulate Misiuni de observare a Soarelui Mari observatoare pentru astrofizica spațială Alte observatoare NAȘĂ acorda în prezent un numar de medalii și decorații astronauților și personalului NAȘĂ. Unele dintre ele sunt autorizate să fie purtate
NASA () [Corola-website/Science/298808_a_300137]
-
vânt de forfecare latitudinal foarte puternic. Orbita lui Neptun are un impact profund asupra regiunii de dincolo de el, cunoscută sub numele de centura Kuiper. Centura Kuiper este un inel populat cu corpuri mici și reci, fiind similar cu centura de asteroizi, dar cu mult mai mare, întinzându-se dincolo de orbita lui Neptun, de la 30 UA până la aproximativ 55 UA de la Soare. Precum gravitația lui Jupiter domină centura de asteroizi, modelând structura sa, astfel și forța de gravitație a lui Neptun domină
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
inel populat cu corpuri mici și reci, fiind similar cu centura de asteroizi, dar cu mult mai mare, întinzându-se dincolo de orbita lui Neptun, de la 30 UA până la aproximativ 55 UA de la Soare. Precum gravitația lui Jupiter domină centura de asteroizi, modelând structura sa, astfel și forța de gravitație a lui Neptun domină centura Kuiper. De-a lungul evoluției sistemului solar, anumite regiuni ale centurii Kuiper au fost destabilizate de gravitația lui Neptun, ceea ce a condus la apariția unor goluri în
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]