3,262 matches
-
de fier” ce coboară asupra Europei, „din Sttetin, în Balcani, până în Triest, în Adriatica” (Kissinger, 1998, p. 388). Al doilea moment semnificativ îl reprezintă iulie 1947, când Foreign Affairs publică articolul „The Sources of Soviet Conduct” semnat de George Kennan, atașat al ambasadei Statelor Unite la Moscova, care susține că Uniunea Sovietică urmărește o politică expansionistă deliberată (confirmând temerile lui Churchill că sovieticii duceau o politică imperialistă) și recomandă politica „îngrădirii” (containment) ca mijloc de a stăvili și învinge Uniunea Sovietică. Aceasta
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
suporteri care să dețină suficientă putere pentru a putea pune în mișcare un proces de schimbare. Principalul handicap ce se poate evidenția în această fază este dat de complacere, mulțumirea de sine, autosuficiența care îi determină pe oameni să rămână atașați de status quo. Enumerăm câteva surse ale complacerii: absența unei crize vizibile, prea mulți bani, standarde reduse de performanță, feedback extern neadecvat, intoleranța față de critică, absența competiției, prea multă mulțumire de sine printre managerii de vârf. Crearea unei coaliții de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
adăugat ulterior social-democrații Eftimie Gherman, Sașa Volman, Mihai Bădărău și doi foști subsecretari de stat, Mihai Răutu și Victor Buescu. Printre intelectualii care Împărtășeau opiniile generalului Rădescu pot fi amintiți Constantin Antoniade, Nicolae Herescu, Dinu Hiott, Leontin Jean Constantinescu, fostul atașat de presă la Lisabona, și Mircea Eliade. Ca urmare a acestei situații, activitatea politică a exilului a fost divizată Între Comitetul Național condus, În urma retragerii lui Nicolae Rădescu și a grupului său, de către Constantin Vișoianu, susținut de majoritatea țărăniștilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pentru apărarea intereselor majore ale țării noastre” (p. 382). După declanșarea evenimentelor de la Timișoara, intervențiile maghiarilor, atît din Ungaria, cît și din Occident, sînt considerate un factor de destabilizare majoră. Aceasta nu e doar opinia reprezentanților români: la 29 noiembrie, atașatul militar al Cehoslovaciei la Belgrad afirmă că „În manifestările antisocialiste din RSCS sînt implicate forțe ale minorității ungare din această țară, În principal intelectuali și studenți. În cadrul manifestațiilor, ungurii au cerut sprijinul financiar și propagandistic al Budapestei și Occidentului, constituirea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
RSCS sînt implicate forțe ale minorității ungare din această țară, În principal intelectuali și studenți. În cadrul manifestațiilor, ungurii au cerut sprijinul financiar și propagandistic al Budapestei și Occidentului, constituirea unei provincii autonome maghiare În RSCS”. Se oferă și un avertisment: „Atașatul militar cehoslovac a afirmat că Ungaria va iniția și provoca demonstrații ale minorității maghiare din România, care să atragă și alte minorități, precum și alte forțe”. Este interesant că, Încheind această comunicare, ambasadorul român la Budapesta exprimă sugestia ca textul să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din București (1959-1960) și își continuă studiile la Facultatea de Limba și Literatura Polonă în cadrul Universității din Varșovia (1961-1966). A îmbrățișat cariera diplomatică, îndeplinind diferite funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Externe: în Departamentul de relații cu românii din străinătate (1966- 1967), atașat cultural la Ambasada Română din Varșovia (1967-1974), secretar la Departamentul pentru problemele Europei Centrale (1971-1974), director al Departamentului Central European (1981-1984), consilier (1989). A mai fost director al Centrului Cultural Român din Paris (1987-1988). Din 1994 este însărcinat cu afaceri
MARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288012_a_289341]
-
Era fiul Mariei și al lui Vintilă Caftangioglu, inginer agronom. A urmat, la București, Colegiul Național „Sf. Sava” (absolvit în 1933) și Facultatea de Drept; obține și licența în litere a Universității Catolice din Paris. În iunie 1940 e numit atașat de presă la Legația României din Roma, dar în octombrie, după schimbarea regimului de la București, e rechemat în țară. În 1941 i se acordă o bursă Humboldt în Austria, și în anul următor primește numirea ca atașat de presă la
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
1940 e numit atașat de presă la Legația României din Roma, dar în octombrie, după schimbarea regimului de la București, e rechemat în țară. În 1941 i se acordă o bursă Humboldt în Austria, și în anul următor primește numirea ca atașat de presă la Consulatul român din Viena. În august 1944, considerat „cetățean al unei țări inamice”, este internat pe rând în mai multe lagăre din Germania și Austria; e evacuat de armata engleză în alt lagăr, la Bologna, de unde este
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
și candidează pentru postul de profesor la Catedra de filosofie a Universității din Iași. Respins la concurs, lucrează un timp ca secretar general al unei societăți engleze din București. În 1883 a fost numit secretar de ambasadă la Berlin, apoi atașat și consilier de legație (1894, 1896) și funcționar superior (secretar al Ministerului de Externe). În 1913 ținea lecții la Institutul pentru Studiul Europei Sud-Orientale. În 1880 G. era distins cu Premiul Academiei Române pentru tălmăcirea cărții a IV-a din Istoriile
GHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287257_a_288586]
-
concursul Societății „Tinerimea română”. Licențiat în drept la Universitatea din București, lucrează mai întâi ca avocat al Contenciosului Ministerului Apărării Naționale (1921-1926), fiind în același timp redactor la paginile de cultură ale cotidienelor „Adevărul” și „Dimineața”. Trece în diplomație, ca atașat de presă la Praga (1926-1927), director al Direcțiunii Presei din Ministerul Afacerilor Străine (1927-1928) și al aceleiași direcții la Președinția Consiliului de Miniștri (1929-1930). Avansat ministru plenipotențiar (1933), doi ani mai târziu este numit trimis extraordinar și ministru plenipotențiar la
FILOTTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
o armă nucleară la distanțe mari între continente). Cu toate acestea, la ceremonia de sărbătorire a Zilei Forțelor Aeriene Sovietice, în iulie 1955, imediat înaintea summitului de la Geneva al celor „Patru mari puteri” (Statele Unite, Uniunea Sovietică, Franța și Marea Britanie), un atașat al forțelor aeriene americane a văzut survolând 28 de bombardiere de mari dimensiuni, un model relativ nou. Se pare că sovieticii demaraseră un program în vederea construirii unor bombardiere strategice care, date fiind planurile de apărare ale Statelor Unite, urmau să creeze
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
nou. Se pare că sovieticii demaraseră un program în vederea construirii unor bombardiere strategice care, date fiind planurile de apărare ale Statelor Unite, urmau să creeze o prăpastie în acest domeniu - denumită „decalajul bombardierului” - între capacitățile americanilor și cele ale sovieticilor. Totuși, atașatul fusese păcălit de un simplu vicleșug: el nu văzuse 28 de bombardiere noi, ci un număr mai mic care au survolat zona de mai multe ori40. Cu toate acestea, în absența unor informații concrete, raportul atașatului a devenit punctul de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cele ale sovieticilor. Totuși, atașatul fusese păcălit de un simplu vicleșug: el nu văzuse 28 de bombardiere noi, ci un număr mai mic care au survolat zona de mai multe ori40. Cu toate acestea, în absența unor informații concrete, raportul atașatului a devenit punctul de pornire în vederea solicitărilor de mărire a bugetului american pentru domeniul apărării. S-au făcut mai multe încercări de a se depăși această lipsă de informații privind Armata sovietică. Unul dintre proiecte, denumit „Moby Dick”, presupunea lansarea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
la figurile politice majore dintr-o țară sau este un fin cunoscător al istoriei țării și al structurii politice ar trebui să poată oferi o evaluare a situației politice interne care nu se poate regăsi în mass-media98. În mod asemănător, atașații militari, în măsura în care au acces la ofițeri din țara-gazdă, pot cunoaște îndeaproape sistemul militar al statului respectiv, ca, de exemplu, personalitatea și competența ofițerilor de rang înalt, precum și modul lor de gândire caracteristic, punctele lor de vedere privind doctrina militară și
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
din țara-gazdă, pot cunoaște îndeaproape sistemul militar al statului respectiv, ca, de exemplu, personalitatea și competența ofițerilor de rang înalt, precum și modul lor de gândire caracteristic, punctele lor de vedere privind doctrina militară și relațiile cu conducerea civilă. În plus, atașații pot fi invitați să urmărească exerciții militare sau să ia parte la demonstrații sau ocazii solemne la care se face paradă de echipamente militare. De asemenea, pot să călătorească în țara-gazdă și, astfel, să vadă aerodromuri, porturi și alte baze
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
adversarului și să identifice ofițerii din serviciul de informații advers care sunt implicați în recrutarea de agenți. Ca urmare, operațiunea de supraveghere poate viza adevărații ofițeri de informații, acordându-le mai puțină atenție celorlalți oficiali care sunt într-adevăr diplomați, atașați comerciali etc. Pe lângă identificarea ofițerilor de informații din serviciile adverse, aceste operațiuni îi ajută pe ofițerii de contrainformații să afle metodele operative utilizate de adversarii lor. Folosind agenți dubli, poți afla cum procedează manipulatorii pentru a transmite instrucțiuni către sursă
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
textul telegramei lui Kennan, vezi Kenneth M. Jensen (ed.), Origins of the Cold War: The Novikov, Kennan, and Roberts „Long Telegrams” of 1946 (United States Institute of Peace, Washington, D.C, 1991). 99. În text este prezentată activitatea cotidiană a atașatului militar, care în esență nu este secretă, deși acesta ar putea încerca să călătorească în sau pe lângă zone restricționate pentru a urmări obiective pe care țara-gazdă ar prefera ca el să nu le urmărească. În plus, ca orice post diplomatic
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
în esență nu este secretă, deși acesta ar putea încerca să călătorească în sau pe lângă zone restricționate pentru a urmări obiective pe care țara-gazdă ar prefera ca el să nu le urmărească. În plus, ca orice post diplomatic, cel de atașat militar poate fi folosit ca acoperire pentru un ofițer de informații. Capitolul 3: Ce înseamnă toate acestea? Analiza și producerea informațiilortc "Capitolul 3\: Ce înseamnă toate acestea? Analiza și producerea informațiilor" 1. Acest aspect ridică întrebarea dacă se poate crea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
sistemul de clasificare 100, 160 supravegherea de către Congres în Î 152-153, 204-205, 222-224, 307 n. 2, 315 n. 57, 341 n. 19 Stilwell, Richard 161 Stimson, Henry L. 253343 n. 30 Sun-tzu 241-242, 252-253 supraveghere 172-174 surse deschise diplomații și atașații 76-77 internetul 77-78 publicațiile și emisiunile 74-76 Ștc "Ș" șantaj 43-44, 166, 235 Ttc "T" telegrama Zimmermann 83, 141 The Penkovsy Papers 140 Thomson, Alan 335 n. 47 transmisiuni radio: vezi informații obținute din semnale; surse deschise Treholt, Arne 133-134
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
1875). Dezamăgit de a nu se afla pe listele liberale ale candidaților pentru Cameră, intră în disidența condusă de N. Blaramberg și - împreună cu Pantazi Ghica, Bonifaciu Florescu și G. Fălcoianu - scoate „Stindardul” (1876), apoi „Vestea” (1877-1878). Solicită un post de atașat de legație. După ce în 1876 fusese director al Prefecturii județului Bolgrad (a demisionat după câteva luni), este numit director al Prefecturii județului Silistra Nouă (1878) și administrator al plasei Sulina (1879), funcții pe care nu le socotea pe măsura posibilităților
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
oferă o imagine caleidoscopică a receptării poetului de către critica și istoria literară actuală, autorul înscriindu-și aici și contribuțiile personale. De pildă, în eseul Eminescu, Shakespeare și modernitatea tradiției, G. emite opinia că poetul român nu este doar un romantic atașat legilor clasice ale armoniei și firescului, ci „este sincron în adâncime ideilor modernismului european”. Poeziile din volumele Lola, Lolita, Bonita (2000) și Grădina lui Athis (2002) sunt niște meditații în care eul liric filtrează lumea prin metafore și simboluri mitologice
GHILIMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287264_a_288593]
-
și își reia studiile la École Supériore d’Électricité (1905); numit profesor la Școala Navală din Constanța în toamna anului 1905, renunță la cariera militară. În 1909 devine doctor în drept la Bruxelles și intră în diplomație, mai întâi ca atașat la Berlin, din 1911 la Londra, unde este avansat secretar de legație. Obține un concediu și pleacă într-o călătorie în jurul lumii. Cariera diplomatică a lui G. va continua până în 1940, când demisionează. Atașat militar, atașat de presă, consilier de
GHYKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287277_a_288606]
-
intră în diplomație, mai întâi ca atașat la Berlin, din 1911 la Londra, unde este avansat secretar de legație. Obține un concediu și pleacă într-o călătorie în jurul lumii. Cariera diplomatică a lui G. va continua până în 1940, când demisionează. Atașat militar, atașat de presă, consilier de legație, apoi ministru plenipotențiar, va trece prin consulatele și ambasadele române din Statele Unite ale Americii, Austria, Franța, Italia, Suedia, Marea Britanie, Polonia. La Viena funcționează ca membru al Comisiei Europene a Dunării. După 1940 va
GHYKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287277_a_288606]
-
situațiilor-limită și a numeroaselor experiențe ale eroului principal, Nicolae Funogea, direcția în care va evolua epica lui G. -, încheie activitatea desfășurată în țară. Ultimul an de război îl surprinde pe scriitor la Zagreb, unde în 1942 obținuse un post de atașat de presă. Închiderea granițelor românești, receptată dureros, așa cum o relevă Memoriile, l-a determinat, ca și pe alții, să ia calea exilului („România este captivă. Granițele sunt sovietic închise. Nimeni nu mai poate fugi. Tata și toți ai mei sunt
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
a absolvit în 1970 Institutul Politehnic din București). A lucrat ca inginer proiectant, bibliotecar, cercetător științific, apoi ca secretar al Uniunii Scriitorilor, redactor la diferite reviste postdecembriste, printre care „22”, director al Departamentului Cultură, Educație, Știință, Viață Spirituală de la Televiziunea Română, atașat cultural în Grecia și în SUA. Începe să publice proze în revistele transilvănene („Steaua”, „Vatra”, „Tribuna”), după care câștigă concursul de debut al Editurii Albatros, în 1984, cu volumul Curcubeul de la miezul nopții, premiat de Uniunea Scriitorilor. Imediat după debut
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]