79,258 matches
-
al lui Alexandru Roman, la Oradea, și student în 1863 la Budapesta, Iosif Vulcan, în revista Familia evocă în câteva rânduri personalitatea marcantă a profesorului primei catedre, fie prin portrete în detaliu (în 1866, apoi în 1893), urmărindu-i cu atenție activitatea de la catedră și cea publică. Iată, în primul nr. al revistei din 1865, la rubrica Ce e nou? anunță despre deschiderea seriilor de lecții de lingvistică ale profesorului, “un curs lingvistic de totu interesant despre asemănarea limbilor romanice”, știre
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
noastre și ale exilului românesc (îndeosebi cel din Statele Unite). Mihai Pop, Ștefan Baciu, Elena Lupescu, Ioan Petru Culianu, Mihai Botez, Vlad Georgescu, Brutus Coste, Ștefan Issărescu sunt numai cîteva dintre personalitățile care într-un fel sau altul au intrat în atenția autorului și au fost admirabil imortalizate în paginile acestei cărți. Periscop este o carte care pune în valoare calitățile de povestitor ale autorului ei. Este o carte lipsită de zorzoane stilistice inutile, în care, modest, autorul se confesează direct, cu
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
observând mulțimea de fețe noi, l-am întrebat: „Care e deosebirea între oamenii Convenției și «implantații» ăștia ai lui Iliescu?” Prietenul meu, altminteri un bonom predispus să vadă partea însorită a lucrurilor, s-a posomorât brusc. S-a uitat cu atenție în jur - atitudinea îmi aducea aminte de „fereala” din vremea lui Ceaușescu -, s-a asigurat că nu ne aude nimeni și mi-a spus cu o gravitate de care nu-l știam capabil: „Băiete, ascultă la mine: nici de capul
Grup organizat de profanatori by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13448_a_14773]
-
speciei, ca punct maximal, în mit faimoși longevivi au trăit trei, cinci, nouă veacuri. Tot în mit, căi de a alunga nesuferita senectute se găsesc - nu chiar la tot pasul, dar, orișicât, începând cu scăldatul în izvorul juvenței: citind cu atenție lucrarea dlui Lucian Boia vă veți face o cultură în materie. Remedii la insuportabilele ofense ale bătrâneții se găsesc la dorință, după posibilități, în zilele noastre, în moștenirea anticelor elixiruri și balsamurilor nemuritorului conte de Saint Germain, și anume sorbind
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
cuceresc printr-o limpede și profundă simplitate. Autorul nu se dezminte nici în dreptul analizei celor 23 de poezii selectate. Se poate presupune că, în vecinătatea textelor, critica lui Vasile Spiridon este inteligentă, bine plasată între poezia asupra căreia își concentrează atenția și ansamblul liricii stănesciene, dar „plusurile” sunt mai greu de înregistrat datorită aceluiași demers critic abstract, neadecvat. Câteva exemple. Văduvit de contextul inițial, citatul care însoțește poezia Lauda somnului, vol. O viziune a sentimentelor, este totuși relevant: „Contemplarea pietrei inerte
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
cu o rigoare demnă de rigla și compasul matematicianului, cei mai corupți, obedienți și nesimțiți. De-aceea merg lucrurile cum merg, de-aceea floarea otrăvită a incompetenței e sistematic vândută în glastra onestității și performanței. Cazurile Beuran și Brădișteanu atrag atenția asupra acestui sistem tocmai pentru că par a fi atipice. Nu s-a putut dovedi despre nici unul dintre ei c-ar fi nulități profesionale. Cel puțin despre Brădișteanu se știa că e un chirurg de primă linie. Cunosc părerea mediilor medicale
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
care ne scufundăm intonând imnuri de laudă posesorilor de ouă din care vor ieși cucuvelele de mâine trebuie să înceteze. Cultivarea de către PSD a unor astfel de indivizi (să nu uităm de „onesta” Puwak!) are o misiune clară: să abată atenția electoratului de la veritabilii capi ai cupolei. Prin comparație cu aceia, furtișagurile lui Beuran și fraudele lui Brădișteanu, ba chiar și mânăriile „admirabilei nemțoaice”, sunt jocuri nevinovate, cu lopățica și găletușa, în nisipul tranziției. La fel de adevărat este însă că nici indivizii
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
combină cu oferta fetei lui Răducănoiu, adaptată nevoilor contemporane: „Iliescu la tot cartierul” („Și Năstase la tot fraierul”), spre delectarea târgovețului iubitor de țâpurituri deocheate. Din păcate, toate aceste „acțiuni” pur orale n-au nici o șansă de-a menține trează atenția românului. Cei dintâi au simțit-o angajații lui Sârbu, aflați în contact nemijlocit cu „teritoriul” pe care Năstase îl vede doar prin luneta puștii de vânătoare, iar Iliescu nu-l mai vede deloc. Magia prezenței necontenite pe ecranele televizoarelor ține
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
pune atît de acut problema „decadenței” limbii române literare (de cea vorbită, comună, colocvială, să nu mai discutăm!), cînd apar fel de fel de opinii care denunță, scandalizate, vulgaritatea și incorectitudinile ei - rareori se găsește cineva care să-și îndrepte atenția către Universitate și să ia în seamă lucrările elaborate înăuntrul zidurilor ei. Deși mulți dintre cei ce scriu în mass-media sînt și universitari! Iată însă că, departe de învolburata viață publică, preocupări vizînd limba și cultura noastră de azi există
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
au o circulație restrînsă. Dar există! Ele ar putea contribui - probabil -, într-o oarecare măsură, la stăvilirea dezastrului „țigănizării” limbii actuale. Ar trebui să descoperim asemenea lucrări în treceri inocente prin librării și biblioteci universitare. Fie-ne îngăduit a atrage atenția unui public cu interese culturale și litereare mai largi asupra acestor străduințe din incinta Universității din București. Poate că, luînd cunoștință de ele, cei care se ocupă de problemele limbii actuale se vor simți mai încurajați în acțiunea lor. Este
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
Capitolului 1), la Socrate și Platon (Capitolul 2), la Aristotel (Capitolul 3), apoi în Epoca Luminilor, mai precis la Kant și Schiller (Capitolul 4) și, în sfârșit, la Hegel (Capitolul 5). În afară de asta, pe tot cuprinsul cărții autoarea acordă o atenție specială operelor lui Nietzsche, Derrida, Gadamer, Deleuze, Eugen Fink și alții. Faptul că, în varii proporții, autoarea recurge la instrumentele teoretice oferite de literatura comparată, filologia clasică, bibliografia germană și franceză în domeniu, nu face decât să pună într-o
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
crezut că-i poate învinge mînjindu-i cu o măturică muiată în rahat. Necazurile nu s-au sfîrșit o dată cu terminarea războiului. Povestea dnei Juster trece însă mult mai repede peste anii care urmează. Atentat la istoria Capitalei Medicul care a atras atenția asupra plagiatelor lui Mircea Beuran și-a dat demisia din sistemul sanitar autohton. Doctorul Constantin Crețan spune următoarele pentru EVENIMENTUL ZILEI, ziarul care a dezvăluit cu ajutorul doctorului Crețan furtul intelectual comis de ministrul Sănătății: „Aflu că se dorește chemarea mea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
8”, O.(vidiu) Nimigean este unul dintre acei scriitori mereu săriți din sintezele literare care se respectă (de tipul: „generația X”, „postmodernismul literar românesc”, „poezia anilor...”), dar ale căror intervenții publice foarte acide și mereu la subiect se bucură de atenția respectuoasă și adesea temătoare a colegilor de breaslă. Este un scriitor anti-establishment, inteligent, lucid, novator stilistic și tematic, fără odihnă, mereu în răspăr cu locurile comune și ideile de-a gata care bîntuie prin viața literară a timpului nostru. În
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
rutină, măresc riscul de cancer de sân la femeile cu predispoziție genetică sau familială la cancer. Peste 90% din femeile la care cancerul de sân a fost depistat În faza incipienta, supraviețuiesc. Dar repetate examene cu radiații trebuiesc evitate. Multă atenție la riscurile mamografiilor, sfătuiește Dr. Marijke C. Jansen-var der Weide din Norvegia! Un subiect care m-a frământat de multă vreme este legat de contaminarea cu plumb din praful care este inspirat 24 de ore pe zi. În unele țări
RSNA 2009. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_316]
-
după un timp din îmbrățișarea apei ca să te predai soarelui. Nici nu apuci să-ți zvînți trupul, că te și potopesc jegos aceleași zoaie „muzicale” azvîrlite fără milă din difuzoarele pe care, în euforia clipei regăsirii mării, nu le acordaseși atenție... Revii scîrbit în orașul natal, în cartierul unde locuiești de 30 de ani: te-așteaptă, identic, din organe metalice excitate la maximum, manelele... Oh! Și cît de frumos mai concertau nestingheriți, odinioară, greierii prin iarba verde de acasă! Ei, bieții
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
arhaisme”. O asemenea evoluție nu s-a confirmat; Al. Graur scria, ceva mai tîrziu, că „tendința limbii noastre rămîne în cotinuare aceea de a forma prezentul cu -ez..., pentru a regulariza flexiunea” (în Tendințele limbii române, 1968). S-a atras atenția asupra variațiilor istorice (G. Pană Dindelegan) și regionale (V. Guțu Romalo) în folosirea formelor cu sau fără sufix. În orice caz, situația actuală pare a confirma întru totul interpretarea dată fenomenului, acum 30 de ani, de Gr. Brîncuș, care a
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
răzbătut suficient de pregnant chiar dacă scriitoarea a adăugat multiplelor sale chipuri publice și pe acela, foarte la modă, de militant în plan civic. Am sentimentul că volumele sale apărute în anii din urmă nu s-au bucurat din partea criticii de atenția pe care ar fi meritat-o, iar doctele sale articole publicate în reviste de prestigiu din țară și străinătate au fost și ele înconjurate de o respectuoasă tăcere. Și este păcat pentru că scrisul de azi al Magdei Cârneci păstrează intacte
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
rece, albastră, care îi umplea de fiori pe ceilalți călugări) și în egală măsură putem intui mișcarea dublu direcționată a unei proze prea puțin compatibile cu venerabilele (vulnerabile!) distincții de tipul adevăr/ ficțiune, realitate/vis, trecut/prezent etc. Ceea ce atrage atenția încă de la început este faptul că (nu altfel decît în cazul lui Tache de catifea), înainte de a fi “istoria” lui Fric (în sensul în care Baudolino al lui Eco, să spunem, este “istoria” personajului omonim), romanul lui Agopian se prezintă
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
ca prostituată la Varna unde are șansa de a-l reîntîlni, în calitate de client, pe fostul ei profesor din liceu (și el din Slobozia, firește), de care fusese îndrăgostită în taină. Toate povestirile sunt meritorii, dar două atrag în chip deosebit atenția: Drumul și Ce părere aveți, domnule Llosa?. Prima este o proză absurdă, tragi-comică în care o tînără părăsită de iubit își caută echilibrul moral într-un curs de karate și în citirea unui roman de Nicolae Breban. Cursul de karate
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
formula are o justificare serioasă, reflectînd tensiunea dintre caracterul motivat, semantic actualizat, al urării - și folosirea ei stereotipă; specializează de fapt O zi bună pentru închiderea conversației, repetînd o urare exprimată sau presupusă la început: „vă mulțumesc foarte mult pentru atenția dumneavoastră. O zi bună în continuare” (conferință a purtătorului de cuvînt MAE).
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
apare la Ploiești revista culturală AXIOMA, finanțată de Editura Premier care are tipografie proprie. Lunarul „de literatură, științe, religie, arte” (director - Marian Ruscu, redactor șef - Ieronim Tătaru) e bine făcut și - lucru rar la publicațiile din provincie - deși acordă o atenție prioritară personalităților legate prin origine sau etape biografice de Ploiești și localitățile prahovene, nu face concesii în privința valorii. Profesionalismul axiomaticilor se vede atît în selecția materialelor, cît și în îngrijirea lor redacțională. În cel mai recent număr, 8 (41) din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
citi o prea frumoasă proză de Ion Stratan, Barza, și un fragment de roman cam dezamăgitor (sentimentaloid și fals ca tonalitate) semnat de infatigabila Ioana Scoruș. Iar de pe ultima pagină (ca să vedeți că am citit revista cap-coadă), ne-a atras atenția o relatare involuntar semnificativă despre activitatea Centrului nostru cultural de la Viena. Intenționînd să laude audiența „manifestărilor” organizate de diplomația culturală românească, Nicoleta Stoica spune că la sărbătorirea Centenarului Blaga, „Sala de festivități a Centrului, cu aproape 150 de locuri, a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
de altfel, de Piatra Craiului...”. O asemenea „recădere” în arhetipul local alcătuiește o modalitate de (relativă) interiorizare... Precum meridionalii tipici, Dan Ciachir e un extrovertit. Economia d-sale sufletească e bizuită pe raporturile cu exteriorul pe care-l scrutează cu atenție și curiozitate, îl penetrează fără mari menajamente, delectîndu-se a compune în marginea lui figurine moraliste. Prea puțin liric în pofida eleganței expresive, a unei locvacități agreabile, Dan Ciachir este un excelent observator al tipurilor umane. Portretele d-sale au calitatea duală
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
compozitorul de avangardă Erik Satie”. Actorul Octavian Cotescu e apreciat pentru amenitatea sa firească, pentru alura sa „părintească” față de învățăcei (astfel ni-l amintim și noi): „Spre deosebire de majoritatea actorilor, nu avea nimic histrionic, nici demonstrativ, iar centrul de greutate al atenției nu cădea pe sine ci pe student. Aflat în mijlocul și nicidecum în centrul ucenicilor săi, avea față de aceștia un aer părintesc în sensul bun al cuvîntului și o satisfacție pe măsură. Nu cred că am mai văzut un actor care
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
L-am văzut.” „Când?” a sărit criticul. „Acum optzeci de ani.” Eram elev în clasa a treia liceală. Mă țineam de teatru, mai mult decât de învățătură. Într-o seară (n-aveam bilet), stam la pândă lângă ușa principală, când atenția îmi fu atrasă de un domn palid la față și cu mustață neagră. Mergea repede, cu mâinile în buzunarele paltonului ponosit, descheiat - n-avea nasturi. Intrase grăbit. În mijlocul holului însă s-a oprit nehotărât, pe gânduri. Parcă era la o
Fără șase 100 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13573_a_14898]