982 matches
-
atunci când preferă să nu conștientizeze acest lucru, declarându-se "liberi și independenți", intelectualii se plasează tot într-un context ideologic. Apelul la un sens larg, general, al conceptului de ideologie nu înseamnă că, pe de altă parte, pozițiile axiologice și atitudinale ale intelectualilor nu capătă, din perspectivă ideologică, aspecte particulare, nu presupune că ei ar fi scutiți de atracția pe care o exercită mirajul "ismelor". Dimpotrivă, susține Daniel Șandru, dacă secolul XX poate fi descris drept "secolul intelectualilor" (Michel Winock), înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sa prin intermediul referendumului, așa cum se menționează în Constituție, este posibilă doar prin eliminarea actualelor limitări în care cetățenilor le revine rolul final de alegere între două alternative pentru care nu au avut vreun cuvânt de spus. La fel de important, în plan atitudinal, crearea instituției referendumului inițiat de cetățeni poate spori legitimitatea procesului democratic în România. În mod tradițional, politicienii apar în fața alegătorilor o dată la patru sau cinci ani pentru a solicita susținere electorală. După ce aceasta este acordată (sau retrasă), sunt formate guverne
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
în 1957, cele cinci familii își aduc apa curentă în locuințe fără vreun sprijin din afară. Figura 3. Evoluția asociațiilor pentru aducțiunea apei potabile în comuna Axente Severtc "Figura 3. Evoluția asociațiilor pentru aducțiunea apei potabile în comuna Axente Sever" Atitudinal și comportamental, inițiativa o are unul dintre membrii tineri ai asociației, instalator de meserie. În 1965 se constituie o a doua asociație cu caracter informal, între patru familii vecine și rude între ele. În anii 1895-1901 s-au format la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de o circulație relativ largă în legătură cu criteriile de performanță în acțiunile DEVCOM este cel semnalat de Claudio Schuftan (1996). Domeniile de specificare a criteriilor în acest caz sunt furnizarea de servicii (service delivery), consolidarea potențialului de acțiune (capacity building), formarea atitudinală (advocacy) și mobilizarea socială (social mobilisation). Formulările normative ale modelului sunt considerate ca fiind adecvate în special pentru țările Lumii a treia (Schuftan, 1996, p. 260). Caseta 9tc "Caseta 9" Despre DEVCOM prin furnizare de servicii și consolidare de potențial
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
este etichetat ca extremism. Numai folosirea violenței împotriva libertății și a egalității este considerată act de extremism. Altfel, în funcție de context, poate fi considerată „legitimă apărare”, „prevenire a conflictului” etc. Există două paliere sau niveluri majore de măsurare a extremismului - cel atitudinal și cel comportamental 1. Nivel de măsurare a discriminării sau excluderii Mecanisme de discriminare/excludere: separare; excludere; supercentrare pe propria cultură; supercontrol; suprimarea drepturilor individuale, civice; crima ca mijloc de acțiune politică; mecanisme cumulate. Nivel atitudinal de măsurare a extremismului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
măsurare a extremismului - cel atitudinal și cel comportamental 1. Nivel de măsurare a discriminării sau excluderii Mecanisme de discriminare/excludere: separare; excludere; supercentrare pe propria cultură; supercontrol; suprimarea drepturilor individuale, civice; crima ca mijloc de acțiune politică; mecanisme cumulate. Nivel atitudinal de măsurare a extremismului: - ideologii difuze sau structurate ale discriminării; - fanatism; - dogmatism; - ideologii de tip etnocentrism; - naționalism agresiv etc.; - afirmări de personalitate autoritaristă, ideologii totalitare etc.; - ideologii totalitare. Nivel comportamental de măsurare a extremismului (la nivel de individ, organizație, mișcare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ceea ce declară oamenii în cadrul unor sondaje la baterii de întrebări proiectate de specialiști pe scale de „autoritarism” sau de natură similară, evaluarea extremismului este mult mai dificilă. Extremismul de opinii sau credințe nu există ca atare, ci în cadrul unor polarități atitudinale de tipul „toleranță/discriminare”, „democratic/antidemocratic” etc. Sondajele de opinie nu pot da, în aceste condiții, informații decât despre extremismul potențial și nu pot duce decât la evaluări relative, legate de context, modul de formulare a întrebărilor etc. Granița dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
afirmare umană și a relativității contextuale a valorilor” (Sandu, 2003, p. 24). „Discriminare” se referă la adoptarea unor comportamente de tratare inechitabilă a unor persoane în baza apartenenței lor de grup. Referentul principal al noțiunii de toleranță/intoleranță este cel atitudinal, iar pentru „discriminare” acesta este de natură comportamentală. Altfel spus, discriminarea este o formă acțională de intoleranță manifestată prin tratarea inegală a unor persoane în baza identității lor sociale. Urbanizare - manifestare a caracteristicilor de tip urban într-un teritoriu dat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
În ciclul liceal. Ce argumente psihopedagogice trebuie evidențiate În favoarea formării religioase În această etapă de vârstă? În cele de mai jos, vom trece În revistă doar câteva. În primul rând, etapa de vârstă vizată (14-18 ani) e una a „vertebrării” atitudinale și axiologice a individului. Vârsta adolescenței e una a căutărilor și cristalizărilor unor repere comportamentale, a forjării unor idealuri noi. Până acum, elevului i s-a oferit cunoaștere, și-a Însuțit tehnici culturale de bază (scris, citit, socotit, utilizarea calculatorului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
mai mare profesionalism" a devenit o înțelepciune convențională pentru cei care studiază atent Parlamentul și mediul parlamentarilor, însă, o comparație cu perioadele precedente, ar trebui să arate dacă schimbările din profilul social, educațional și profesional al parlamentarilor au avut consecințele atitudinale și comportamentale pe care alții i le atribuie. Același lucru poate fi spus despre "mai marile așteptări ale alegătorului" care explică de ce parlamentarii și-au concentrat o mare parte a acestor energii profesionale crescânde asupra circumscripțiilor lor. Un element al
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
dar din anumite motive nu o alege. Modelul, strategia și condițiile restrictive pot fi influențate de mai mulți factori: profesor, conținutul procesului de învățământ, tehnologia folosită, obiectivele sociale și politice ale unui moment concret istoric, relațiile educaționale, vârsta elevilor, modelele atitudinale în curs de cristalizare, experiența practică. În raport cu fiecare dintre acești factori elevii au luat o anumită atitudine și au optat în situații alternative pentru una sau alta ori pentru situații combinate. În concluzie, luarea deciziilor are la bază fenomene de
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de stimulare cognitivă: curiozitatea epistemică; interesul și nevoia de a (re)descoperi și de a construi raționamente științifice; satisfacții provocate de conținutul învățării, de nivelul aplicării practice a multora din ideile predate și învățate; c) social - morale, caracterizate prin elemente atitudinale cu nucleu social relativ conturat: a fi folositor patriei și societății; învățătura e o datorie socială și morală a fiecărui elev; învață din dorința și ”mândria” de putea produce mai târziu ceva folositor; dorește să fie evidențiat și apreciat ș. a
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
așa fel încât fiecare unitate de informație și fiecare sistem de acțiuni educative să aibă și o încărcătură de motivație intrinsecă care să mențină condițiile de stimulare la un nivel optim; - trebiunța elevilor de a menține stabilitatea structurilor cognitive și atitudinale, în contextul căreia condițiile experimentale ne-au arătat că la elevii cu nivel motivațional ridicat ”input”urile bazate pe mesaje parțial saturate determină un comportament cognitivexplorativ sau rezolutiv. Eficiența factorilor motivanți, dependentă de nivelul motivațional al elevului sau grupului școlar
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de critică, susținute de George Baker și David Joselit, respectiv genul de critică care ar funcționa ca avocat al practicii artistice și genul de critică care ar opera analitic asupra culturii vizuale. Aceste viziuni asupra situației criticii reflectă diversitatea abordărilor atitudinale și metodologice atât cu privire la obiectul criticii, cât și cu referință la condiția criticii. Discuțiile actuale, care tind să ofere diagnosticul crizei, combină diferite soluții a căror eficacitate e testată la întâlnirea dintre comunitățile de cercetare cu expertiză academică ori individualitățile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ca fiind nesigure, generatoare de anxietate, de a elabora strategii adecvate de reducere a incertitudinii și anxietății. Teoria adaptării comunicative (Giles, 1973) concepe comunicarea ca un proces continuu de adaptare situațională reciprocă a interlocutorilor, prin adoptarea unor strategii sociolingvistice și atitudinale care să le permită obținerea unor rezultate eficiente. Adaptarea apare ca o formă de armonizare a vocilor comunicative. Conform teoriei comunicării tranzacționale (Eric Berne, 1964), indivizii interacționează adoptând una dintre cele trei ego-stări posibile: adult, părinte, copil. În starea de
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
modul în care acesta operează categorizările sociale (categorizări restrânse sau largi), gradul de rigiditate/flexibilitate cognitivă, capacitatea de relativizare a perspectivei în interpretarea stimulilor externi și interni, orientarea spre cunoaștere, receptivitatea la diferențele culturale. Capacitățile afective vizează predispozițiile motivaționale și atitudinale, adaptabilitatea, motivația de adaptare, atitudinea eului față de celălalt, toleranța față de ambiguitate, capacitatea de empatizare, capacitatea de distanțare psihologică, gradul de anxietate în întâlnirile intergrup, gradul de evitare a incertitudinii, etnocentrismul, prejudecățile și stereotipurile, încrederea, prietenia, cooperarea, calmul, autocontrolul de care
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
citit muzical, prin probe mai cu seamă orale, limitate la citirea notelo și tactarea măsurii; * Probele scrise, mai rar administrate, vizau aspecte neesențiale, verificând mai ales cantitatea de informații pe care o deținea elevul; * Rar evaluarea avea în vedere componenta atitudinală, de aceea deseori apăreau blocaje și inhibiții, datorită faptului că nu se ținea cont de nivelul inegal al înzestrării muzicale (native) a copiilor; * Forma clasică de lecție nu permitea, în construcția ei, ca evaluarea să devină curentă și continuă; Reperele
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
care verifică capacitățile dobândite; modificarea raportului informativ - formativ în favoarea evaluării formative, continue; modificarea raportului dintre probele orale, practice, scrise, cu accent pe cele practice, mai în măsură să demonstreze concludent stadiul de formare a competențelor muzicale, dar și a celor atitudinale. Desigur că în evaluare în general, deci și în cadrul disciplinei Educație muzicală, nu se poate renunța la evaluarea prin probe tradiționale, dar trebuie să se aibă în vedere împrospătarea gamei de instrumente evaluative, prin abordarea și a metodelor alternative de
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
și clasă. Poate fi proiectată și o matrice de evaluare care să orienteze o evaluare cât mai eficientă la disciplina Educație muzicală. Prin aceeași probă practică, se pot evalua mai multe componente: de tip cognitiv; de tip psihomotor; de tip atitudinal, de exprimare a trăirilor proprii, de manifestare a interesului față de muzică. Se recomandă ca în cazul copiilor mai puțin înzestrați muzical sau timizi, să se renunțe la administrarea individuală a probelor, preferând-o pe cea colectivă, în grupe de aproximativ
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
pe o unitate determinată de timp (semestru, an școlar, ciclu curricular). Important este că, pe lângă cunoștințele asimilate, portofoliul pune în valoare și atitudinile sale, facilitând astfel echilibrarea raportului dintre evaluarea achizițiilor din domeniul cognitiv și evaluarea efectelor produse în plan atitudinal și psihomotor. Constituindu-se într-o carte de vizită a elevului, întocmirea portofoliului îl stimulează pe copil în direcția perfecționării activității la disciplina respectivă, oferind învățătorului informații despre personalitatea elevului. Alcătuirea portofoliului nu poate fi lăsată în mod exclusiv în
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
a îmbogăți astfel experiența religioasă a grupului de origine (Smith B., 2007). În opinia lui Warburg (1999), globalizarea a adus cu sine o modificare a atitudinilor față de comunitățile religioase în sensul relativizării codurilor etice, ceea ce a condus la două tipuri atitudinale antitetice: respingerea pluralismului de către conservatori și acceptarea acestuia de către liberali. Aceștia din urmă consideră că, în condițiile diversității etnice, culturale și religioase specifice societății vestice și erei informaționale, pluralismul reprezintă singura atitudine de dorit, care poate asigura conviețuirea și dezvoltarea
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
identificate marchează repere conceptuale ce pot servi ca punct de plecare în delimitarea specificului comunităților virtuale religioase de limbă română în comparație cu alte tipuri de comunități virtuale de același tip. Un alt rezultat al analizei a condus la identificarea unui pattern atitudinal al participanților la comunicare, ce presupune valorizarea puternică a comunităților religioase locale din care fac parte și un nivel ridicat al ostilității față de comunitățile de alte orientări. Atitudinile față de comunitățile virtuale sunt mai moderate și mai puțin focalizate. Capitolul VIII
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
În mod reciproc, În cadrul relațiilor și al reprezentărilor interetnice. Problema cauzelor prejudecății și ale discriminării conduce la alte aspecte interesante. Un prim set de explicații, inspirat mai ales de psihanaliză, insistă asupra surselor individuale ale celor două fenomene, atribuind stilul atitudinal etnocentric așa-numitului tip de „personalitate autoritară”, teoretizat de Th. Adorno. Conduita etnocentrică s-ar datora conflictelor afective survenite În timpul copilăriei, care vor dezvolta mai apoi un stil cognitiv marcat de folosirea rigidă a categoriilor sau stereotipurilor. Acesta va Împiedica
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Asumându-și o multitudine de roluri, profesorul trebuie să conștientizeze că exercitarea lor depinde de personalitatea pe care și-o modelează. în acest sens, un rol deosebit în exercitarea acestei profesiuni îl au anumite componente ale personalității: cultura profesională, calitățile atitudinale și cele aptitudinale. De fapt, pentru ca anumite cunoștințe să fie transmise de la o persoană la alta și acceptate, trebuie întotdeauna ca între ele să existe un schimb afectiv format din încredere și dispoziție receptivă dintr-o parte și din alta
ARTA DE A FI PĂRINTE by Nicoleta Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93068]
-
să le stimuleze simțul răspunderii, să-i recompenseze pentru inițiativele și contribuția lor la activitatea performantă din organizație. Eficiența comunicării inter-organizaționale este dependentă de calitatea și funcționalitatea sistemului informațional, iar cea a comunicării interpersonale din organizație este influențată de factorii atitudinali și educaționali (siguranța, stăpânirea de sine, cordialitatea, respectul, încrederea, interesul sincer pentru dialog). Se poate realiza prin respectarea următoarelor principii: − principiul coerenței - receptorul să primească și să înțeleagă mesajul conform cu intențiile emițătorului; − principiul schimbului permanent - emițătorul să primească feedback-ul
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]