52,791 matches
-
Corbin, s-ar putea impune și ar putea intra în limbajul curent? J. J. W. - Vin tocmai de la un colocviu din Madrid, consacrat operei lui Corbin, în care mulți participanți, specialiști în opera lui Corbin au avut în această privință atitudini destul de ambivalente; unii doresc să respecte opera lui Corbin și socotesc că trebuie limitată folosirea termenului „imaginal” la unele tradiții spirituale și metafizice foarte precise în care „imaginal” trimite la imagini care nu sînt doar independente de subiectul imaginant dar
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
nu se manifesta în vreun fel? Ceaușescu ar fi putut să cadă la vot și totul ar fi fost mult mai simplu. Din păcate, însă, aceasta era realitatea și împotriva acestei realități au fost foarte puțini cei care au luat atitudine. Este cel puțin imoral ca oameni ca dl Cazimir, ca mine și ca alte milioane de români care poate că nu împărtășeau ideile lui Ceaușescu, dar nici nu aveau curajul să le înfrunte, acceptînd prin pasivitate ideea că acestea reprezintă
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
unei scrieri fundamentale. Ea răspunde unui „orizont de așteptare” doar parțial satisfăcut pînă azi de volumele unor M. Nițescu, Ana Selejan, Vasile Igma, cele coordonate de Lucian Boia etc., unui „orizont” incandescent, dornic a cuprinde nu numai fapte, ci și atitudini corective, nu numai analize, ci și o postură a adevărului ferm, lustral prin sine. Deși stringent necesare, atari cercetări se văd împiedicate din motive nu tocmai anevoie de înțeles. Inerția oarecum mecanică, dar și conservatorismul cinic-lucid sînt, firește, cele mai
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
se închide, alta se deschide („Condiția umană” și posteritatea lui Malraux), Spărgătorul și complicele (Soljenițîn și Tvardovski) și Pentru cine bat clopotele (Drama lui Ov.S. Crohmălniceanu), o evocare a bunului prieten și nu mai puțin o analiză a activității și atitudinilor sale contradictorii. S. Damian relatează, după alți comentatori, lucruri mai puțin cunoscute cititorului român, anume, că atunci când a început să scrie Condiția umană, Malraux era străin de comunism, nu pusese niciodată piciorul în China. „Reiese că romanul e o construcție
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
a comunismului”. Îi făcea jocul lui Stalin (oare în mod gratuit?) închizând ochii în fața exceselor care compromiteau „ideile nobile” zice S. Damian. Care idei nobile? Deportările, înfometarea populației, gulagul, execuțiile, genocidul? Peste ani, scriitorului îi va fi rușine de această atitudine condamnabilă. Crezând în utopia comunismului, se spune că Malraux a condus o escadrilă în războiul civil spaniol, firește, contra lui Franco, de asemeni, că sub numele de colonelul Berger ar fi comandat în timpul Rezistenței brigada Alsacia-Lorena. S. Damian ne informează
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
lui, ci le ocultează. Să ne întoarcem însă la Condiția umană, roman elogiat de Trotzki, aflat pe atunci în exil, și care a scris despre el o recenzie, atestându-i autenticitatea. Malraux l-a cunoscut, îl admira și-l victimiza, atitudine către care înclină un timp și S. Damian. „Fusese un companion foarte apropiat al lui Lenin în insurecția din 1917, întemeietor al armatei roșii, adversar al birocrației și al despotismului practicate de uzurpatorul I.V. Stalin.” Dar cine elaborase teoria „revoluției
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
și pedagogice (post care însemna o „retrogradare”), profesor universitar, o voce cu autoritate și multă vreme cu trecere la înaltele foruri de partid. S. Damian ține să remarce la el pasiunea polemicii, în care avea o măiestrie de talmudist, lua atitudine „contra huliganismului sau contra excesului de dogme proletcultiste”, fără să ni se precizeze când. În nici un caz în epoca lui Dej, când Croh. s-a înscris printre teoreticienii realismului socialist, fapt pe care S. Damian încearcă să-l nege, deși
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
La Berlin, unde se mutase în anii din urmă, paradoxal, prozatorul său favorit era colaboraționistul Céline, condamnat și apoi amnistiat, și se pasiona de Jurnalul lui Goebbels. Deși îi recunoaște meritele, S. Damian îl sancționează cu severitate pe Croh. pentru atitudinea lui ambivalentă, sinuoasă, acomodantă, ca expresie a lașității pe care autorul cărții și-o recunoaște și lui însuși. Croh. e un retrograd, care „și-a mânjit mâinile, a pactizat pe alocuri cu fanfaronii și obtuzii cerberi ai culturii”. Nu-i
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
Nu întîmplător opinia lui Sigrid Weigel, care, în tratarea acestui important episod din viața ambilor poeți, recomandă o „etică a lecturii” refuzînd principial orice instrumentalizare a persoanelor „ca material pentru imaginația și curiozitatea cititorilor”, trece drept exemplu tipic pentru o atitudine criticabilă a exegezei, în care reconstituirea trăirilor prelucrate în textul literar este respinsă în numele unui scepticism metodic vizavi de „reducerea textelor la episoade narabile, reductibile la rîndul lor la «material biografic»”. Întrebarea dacă o interpretare fundamentată biografic a operei celaniene
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
cele două cărți ale lui Jean Bollack edifică un sistem coerent de argumente, sistem prin care autorul își asumă, într-o dicțiune pe cît de savantă, pe atît de pasionată, responsabilitatea unei revizuiri profunde a bazelor exegezei celaniene printr-o atitudine radical modificată față de complexul biografic. Într-o scrisoare către Albrecht Schöne, - care ținuse să contrazică o remarcă a lui Celan cum că, pentru lectura textelor sale, o anume „cunoaștere prealabilă” ar fi dăunătoare -, Bollack preciza că, de fapt, poetul se
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
În adevăr, de vreo câtăva vreme piața literară este inundată de un număr enorm de scrieri de o pornografie revoltătoare. Supt pretext de romane se publică povestiri lipsite de orice valoare literară, dar pline de scene care zugrăvesc situații și atitudini ca acelea pe care le reprezintă fotografiile ce se vând pe sub ascuns, în localurile de noapte, clienților cu mintea înjumătățită de băutură”. Nu va trece mult timp și campania va căpăta o coloratură antisemită: “Pe măsură ce-i voi descoperi, voiu arăta
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
răspunsurile. Și iată pentru ce mă aflu în caravana asta, ca și tine, din pricina acelor zvonuri smintite, în vreme ce în sinea noastră nu putem decît să rîdem și unul și celălalt de credulitatea oamenilor”. Maimun e foarte amabil să compare astfel atitudinea lui cu a mea. Ele nu seamănă decît în aparență. El a pornit-o la drum din pietate filială și fără să schimbe nimic din convingerile sale; eu în schimb m-am lăsat cîștigat de sminteala care mă înconjoară. Dar
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
ceda astfel la prima spaimă. Conducătorul caravanei își propune să meargă mai departe, chiar de ar fi să modifice ruta mai tîrziu dacă împrejurările ar cere acest lucru. Personajul îmi displace și acum la fel de mult ca în prima zi, însă atitudinea lui mi se pare de bun simț. Așadar, cu Dumnezeu înainte! 29 septembrie Culeg din cînd în cînd cîte un vers la întîmplare din cartea lui Abu-l-Ala pe care un bătrîn librar din Maarra mi-a pus-o în mîini
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
etnopsihologi, ca cei amintiți mai înainte, C. Rădulescu-Motru și M. Ralea, nu ocolește defectele psihicului și mentalității românului, îi recunoaște calitățile, dar nu o dată se contrazice, mai ales conjunctural. Românul are o propensiune spre arhaitate, revelând un străvechi fond etnic. Atitudinea este eminesciană și sadoveniană. Împotrivirea față de civilizație ar fi ca o pavăză contra noilor veniți, a străinilor. Lui G. Călinescu, înainte de război, i se pare că orășanul cu deosebire, nu are spirit constructiv, nu este edil, ba din contra, este
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
Xenopol, lui Eminescu, lui C. Radulescu-Motru, situîndu-se la izvoarele sămănătorismului iorghist și ale naționalismului dintre cele două războaie. Din păcate, Z. Ornea apreciază poziția liberalilor drept demagogica, întrucît ar fi avut "menirea de a ascunde esență, în fond retrogradă, a atitudinii adoptate față de probleme-cheie, ca aceea a chestiunii rurale, care nu prea se deosebea de a junimiștilor. Blamarea liberalismului divulgă fixația social-democrată a cercetătorului recent decedat, care ignoră faptul că, în cadrul epocal dat, social-democrația nu constituia în țara noastră o alternativă
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
o selecție a textelor publicate de Mircea Cărtărescu în periodice de-a lungul timpului. Este o carte compozită care cuprinde pagini memorialistice despre perioada copilăriei ( se regăsește intactă în ele sensibilitatea și căldura confesivă din Orbitor), cronici literare, articole de atitudine, analize politice și chiar o proză scurtă ( Zaraza). Trebuie spus de la bun început că Mircea Cărtărescu este cu adevărat Mircea Cărtărescu doar în textele cu pronunțată tentă artistică. Eforturile omului ajuns la maturitate de a recupera experiențele inițiatice din primii
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]
-
al insomniei al lipsei de rost/ ș...ț În inima dorinței de-a pieri/ ș...ț În inima refuzului de-a fi", spui în poemul Aici (vezi, ce bine, ce ușor putem dialoga prin versurile tale...). Ești cioraniană, ai o atitudine cioraniană, privitor la sensul vieții. M.P.: Știi cine a observat asta prima dată? Eugen Simion, într-o cronică pe care a publicat-o, în ’88 sau ’89, în "România literară". Îmi amintesc că am luat revista și, cu surprindere, am
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
iubit, enorm, și prețuit pe Liviu Ciulei. Lacrimile lui Paul Bortnovschi citindu-mi textul pregătit de el. Tulburarea din vocea Irinei Petrescu. Recunoștiința și fericirea din ochii lui Victor Rebengiuc. Solemnitatea și grija pentru fiecare cuvînt ales "despre Liviu" în atitudinea Ginei Patrichi, temătoare ca o școlăriță premiantă. Valul de căldură revărsat asupra mea de minunata Ileana Predescu. Și, mai presus de orice, dragostea și devotamentul scumpei noastre Andriana Fianu, cea datorită căreia Liviu Ciulei a poposit, cîndva, în redacția noastră
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
și acest sentiment instinctiv că există un sens important în cultura Europei centrale. Pe de altă parte, l-am cunoscut recent pe pictorul austriac Johann Julian Taupé și m-a mirat oarecum că pentru el "serios" însemna "important, valoros". Această atitudine - orientarea către dificil, către ce e dedesubtul suprafeței culturale - reprezintă de fapt cultura și gândirea central europeană pentru mine. Am început să lucrez cu scriitori din această parte a lumii când am condus lucrările unui festival internațional de poezie din
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
ceva ce mi s-a întâmplat. Resimt însă scrisul ca pe o relaxare. Mă echilibrează. Cu atât mai mult cu cât descrie ceva diferit de ceea ce trăiesc. LV. Ai un doctorat în filozofia limbajului. Ți-a schimbat asta cu ceva atitudinea față de cuvânt, te-a ajutat să scrii? Te-a determinat cumva să alegi poezia? Scrii în prezent un roman în versuri. E narațiunea mai atrăgătoare decât lirismul? FS. Mai degrabă poezia e cea care m-a făcut să aleg filozofia
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
parte dintr-o generație născută, crescută și formată în plină agresiune comunistă - în sens larg, aparținea generației optzeci -, ea a reușit să-și păstreze o puritate aproape primitivă și o încredere absolută, la limita utopiei, în valorile creației și în atitudinile afirmative. Spirit ludic și grav în aceeași măsură, responsabilă și neconvențională în același timp, scriitor cu o inconfundabilă stilistică a colocvialității și etnograf mobil, cu o înțelegere largă a universului rural și a primenirilor din interiorul acestuia, Irina Nicolau era
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
voluptatea lecturii inocente și că citesc cu creionul în mînă și perspectiva cronicii literare în față. Asta face parte din rigorile profesiei: "Hipnoza gratuități îț este refuzată. Ca și lenea cea sfîntă. Ca și răgazul pritocirii cumsecade a ideilor și atitudinilor de politică culturală. Ajungi să acțonezi automat, ca o mașină de citit. În plus, se degradează în ritm vioi relațile cu oamenii, cu autorii adică, veșnic nemulțumiț, văzînd mereu jumătatea goală a paharului, tot mai suspicioși, mai acaparatori, mai acuzatori
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
mi-a deschis ochii asupra acestei linii interpretative, specifice lui Ioan Slavici, pe care le-am depistat ușor în succesiunea nostalgiilor ori a insinuărilor, adesea aplicate prin ricoșeu. Tocmai de aceea, consider valoroasă expunerea atâtor memorabile "repere critice" luări de atitudine, cu semnături pregnante în istoria criticii românești. Unele sunt patriarhal robuste, altele insinuatoare în succesive motive de înălțare sau expiație ale scrisului lui Ioan Slavici. Cel mai dur în rostogolirea argumentelor rămâne Pompiliu Constantinescu. Cel mai constant căutător de culmi
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
e atrasă din nou, irezistibil, de frumoasa solitară. Îi zâmbește, iar ea îi întoarce zâmbetul. Eu mă enervez de-a dreptul și îi reamintesc că am venit la San José ca să scriem un scenariu. Mai adaug și că-mi displace atitudinea lui de macho, de fustangiu; Luis se supără și-mi răspunde că dacă îi zâmbește o femeie, e de datoria lui de cavaler să-i întoarcă zâmbetul. Indignat, mă ridic de la masă și mă duc în camera mea. Alcoriza se
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
la un moment dat chiar de "elucubrațiile Elenei Hrisoveloni despre decrepitudinea românească" și nu ezită să-i identifice frustrările identitare ("o variantă a dinamicii identitare a românilor: atracție spre Occident decepție ură a apatridului") care îi motivează în parte și atitudinile antisemite, împărtășite, de altfel, și de soțul ei. Pe un asemenea fundal este introdusă și perspectiva lui Paul Morand asupra raporturilor dintre Occident și Orient, imaginarul său fiind de timpuriu obsedat de conflictul între civilizațiile celor două mari spații geografice
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]