942 matches
-
sentiment anticomunist în rîndurile populației îngrijorate de agitația întreținută de Partidul Comunist (în Franța, de exemplu, împotriva "războiului murdar din Indochina"). Guvernele se folosesc de această situație pentru a se menține la putere și pentru a continua angajarea în structurile atlantice, dar unele dintre acestea vor profita și pentru a relansa construcția europeană. În est, se constată de asemeni o radicalizare a situației, dar de o amploare diferită căci aici Stalin impune în tabăra sa un adevărat regim de stare de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Germaniei în NATO, va accepta peste cîteva săptămîni o combinație care o face să se întoarcă de unde a plecat. Într-adevăr, începînd din 23 octombrie, după un prim acord încheiat la Londra între semnatarii tratatului de la Bruxelles și partenerii lor atlantici, "acordurile de la Paris" consfințesc suveranitatea RFG-ului, aderarea Italiei și Germaniei federale la tratatul de la Bruxelles transformat în Uniunea Europei Occidentale (UEO) și în același timp intrarea acesteia din urmă în organizația atlantică. Pentru a nu șoca prea tare opinia
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
semnatarii tratatului de la Bruxelles și partenerii lor atlantici, "acordurile de la Paris" consfințesc suveranitatea RFG-ului, aderarea Italiei și Germaniei federale la tratatul de la Bruxelles transformat în Uniunea Europei Occidentale (UEO) și în același timp intrarea acesteia din urmă în organizația atlantică. Pentru a nu șoca prea tare opinia publică, mai ales în Franța unde antigermanismul este încă virulent, i se interzice RFG-ului să fabrice sau să-și procure arme ABC (atomice, bacteriologice și chimice). Exceptînd această restricție, remilitarizarea fostei țări
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
gîndirii gaulliste nu îndreptățesc deci pe guvernanții francezi să prelungească o situație pe care au moștenit-o din timpul războiului rece. Aplicarea acestor principii va face ca Franța să joace timp de vreo zece ani rolul elevului obraznic din "clasa atlantică". Ocazia apare în iulie 1958 cînd între Washington și Londra este semnat un acord asupra schimbului de informații confidențiale în domeniul nuclear. În fața perspectivei unui directorat anglo-american, în septembrie, generalul de Gaulle adresează generalului Eisenhower o scrisoare în care cere
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
iulie 1962 președintele Kennedy propune aliaților să europeni "țelul măreț" care i-a fost parțial sugerat de Jean Monnet și care presupune o reformulare completă a raporturilor dintre Statele Unite și Europa Occidentală. Leader ship-ul Washingtonului va fi înlocuit cu partener-ship-ul atlantic sprijinit pe doi "piloni" egali, cu excepția unui singur punct esențial: americanii vor păstra monopolul forței nucleare la care vor fi asociate Marea Britanic și foarte tînăra "forță de șoc" franceză. După părerea lui Kennedy și a secretarului Apărării Robert Mac
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de ordin militar și se concretizează prin continuarea programului de înarmare nucleară și retragerea în iulie 1969 din organismele NATO despre care generalul de Gaulle crede că nu mai corespunde noilor condiții ale raporturilor internaționale. Franța rămîne membră a "Alianței Atlantice" (cu titlu "de ultimă precauție" va spune de Gaulle în "Memoriile" sale), dar refuză să mențină integrarea forțelor sale militare într-o structură supranațională, ca și prezența pe teritoriul său a unor baze sau trupe americane. Această hotărîre va ridica
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
grave crize din istoria lor, nici în Europa unde se loveau de susceptibilitățile popoarelor care nu înțelegeau ca Franța să acapareze supremația. Pînă la urmă, politica dusă de generalul de Gaulle față de Statele Unite nu a avut efecte deosebite asupra Alianței Atlantice. În schimb, atitudinea sa față de construcția europeană a avut repercursiuni importante asupra evoluției Comunității și asupra viitorului acestei, care poate fi interpretat în funcție de cum sînt privite: pe termen scurt sau pe termen lung. Pe termen scurt, bilanțul poate părea catastrofal
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
intransigența lui Paul-Henry Spaak și a olandezului Joseph Luns pe de o parte și înverșunarea poziției gaulliste pe de altă parte, sfîrșesc în ianuarie 1962 prin prezentarea unui nou text mai puțin ambițios decît precedentul legat poate și de ofensiva atlantică, începută la cea dată de J.F. Kennedy, care, cîteva luni mai tîrziu, are drept consecință eșecul uniunii în versiunea prezentată de Charles de Gaulle. Pe 15 mai 1962, conferința de presă în care acesta afirmă că "nu există și nu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Primul ministru Harold MacMillan înecară zadarnic în cursul întrevederii de la Rambouillet de pe 15 decembrie 1962, să-l asigure de sentimentele sale comunitare; de Gaulle nu se lasă înduplecat. Pentru el este clar că Regatul Unit, în realitate atașat de Pactul Atlantic și solidar cu Statele Unite, nu poate fi decît "calul troian" al americanilor din Comunitate și groparul Europei celor Șase. În timpul conferinței de presă din 14 ianuarie 1963 el își face publică hotărîrea de a se opune candidaturii engleze: demers unilateral
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
puțin cam devreme pentru ca marele țel al uniunii politice supranaționale cu includerea Regatului Unit, conceput de Monnet, Schuman, Spaak, Luns, etc., să poată fi concretizat fără să existe riscul destul de mare a unei "diluări" a Comunității într-un vast ansamblu atlantic dominat de Statele Unite. În acest sens, procesul de frînare dirijat de președintele francez în numele principiilor de filosofie politică care aparțineau secolului al XlX-lea, dar care, trebuie s-o recunoaștem țineau și de o viziune realistă a situației internaționale de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
naționale". Și totuși, oricît de negativă ar părea acțiunea celor din urmă, ea a avut meritul de a crea o pavăză și de a stabili niște principii care au împiedicat o deviere prea accentuată a Europei de Vest spre ideea atlantică ceea ce ar fi riscat serios să distrugă nu cum credea de Gaulle identitatea statelor naționale, ci fragila identitate a polului comunitar. Douăzeci de ani după dispariția șefului Franței libere, într-o Europă puternică din punct de vedere economic față în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
produselor "made in USA" (acesta era în fond scopul lui Nixon) și să se redefinească termenii și sarcinile fiecăruia în cadrul alianței. În această perspectivă, pe 23 aprilie 1973, Henry Kissinger, a expus liniile directoare ale unui proiect al noii "Carte atlantice" care trebuia să stabilească raporturile Statelor Unite cu aliații europeni, ținîndu-se cont de schimbările intervenite de un sfert de secol în situația fiecărui membru al alianței. Declarînd că țara sa avea "să continue susținerea unității europene" și era gata să "se
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
secretarul de stat al lui Nixon afirma la rîndul său că venise momentul ca Europa să contribuie "cu o parte echitabilă la efortul comun pentru apărarea comună". "Așa cum economia Europei adăuga el nu este un scop în sine, nici Comunitatea Atlantică nu poate fi un club închis: Japonia trebuie să devină un partener principal în acțiunea noastră comună". Se punea deci problema redistribuirii rolurilor, cerîn-duli-se europenilor mai multe eforturi pentru propria lor apărare, ceea ce ar fi putut părea posibil din punctul
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
acest lucru". Alegerea în Franța a lui Valery Giscard d'Estaign, succesor al lui Georges Pompidou mort înaintea terminării mandatului, va favoriza această apropiere a punctelor de vedere american și european, fără ca politica franceză să fie totuși readusă pe poziții atlantice. În aceaste condiții, Europa celor Nouă avea oare să înceapă "să vorbească pe o singură voce" așa cum se angajase în timpul reuniunii la nivel înalt de la Copenhaga din decembrie 1973 și așa cum deja o îndemnau să folosească cele două rapoarte Davignon
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
întărită de unele declarații făcute de experți și de personalități care au jucat în trecut un rol important în procesul decizional pe plan internațional. Astfel, în Europa de Vest se vorbește din ce în ce mai mult de o "detașare" a celor două fațade ale lumii atlantice. Discuțiile sînt proiectate brusc în avanscenă, la începutul lui 1977, cînd sovieticii încep să desfășoare pe teritoriul lor noile proiectile nucleare teleghidate cu propulsie automată SS-20: o rachetă balistică mobilă "mirv" care poate purta trei încărcături nucleare, cu o rază
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
maselor.................. 201 Partea a Il-a (1945-1992) De la Yalta la marea Piață Comună și la proiectele de uniune politică europeană...................... 207 Capitolul 6 Europa în timpul "Războiului Rece"........................... 209 Yalta.......................................................................... 211 Europa vlăguită de război......................................... 215 Începuturile "Războiului Rece"................................ 221 Europa "atlantică" sau Europa "europeană"............. 225 Europa împărțită în două........................................... 230 Încordarea relațiilor dintre blocuri și insecuritatea europeană (1950-1954)........................ 235 Începuturile "destinderii".......................................... 243 Capitolul 7 Europa de Vest în perioada dezvoltării (din anii 1950 pînă la mijlocul anilor 1970)................ 249 Reconstrucția și dezvoltarea economică................... 250
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
politice / 149 Privire de ansamblu / 159 Bibliografie suplimentară / 160 Capitolul 10 Sistemele de partide / 163 Introducere / 163 Sistemele fără partide / 164 Sistemele cu un singur partid / 166 Sistemele cu mai mult de un partid / 174 Sistemele de partide din zona atlantică / 177 Alte sisteme cu mai mult de un partid / 181 Privire de ansamblu / 186 Bibliografie suplimentară / 187 Capitolul 11 Partidele, alegerile și democrația directă / 189 Introducere / 189 Prevederi care asigură corectitudinea practicilor electorale / 190 Sistemele electorale și repartizarea mandatelor / 193
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
început să joace un rol important în viața politică a multor națiuni din secolul al XIX-lea. În plus, fără a se răspândi pe întreg globul, constituționalismul a părut vreme îndelungată să se limiteze în primul rând la o "regiune atlantică" restrânsă. Chiar dacă a existat o expansiune a guvernării constituționale în timpul anilor 1980, există încă o mare îndoială asupra profunzimii cu care a fost înrădăcinat constituționalismul. Studiul comparativ al guvernării ca studiu al sistemului politic Studiul comparativ al guvernării nu se
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și-a pierdut din susținere începând cu anii 1980, deoarece America Latină a intrat într-o perioadă poate temporară de renaștere a democrației liberale. Tabel 6.1 Democrațiile liberale în lume (în jur de 147 țări la jumătatea anilor '80) Zona atlantică Comuniste Orientul Mijlociu și Africa de Nord Asia de Sud și de Sud-Est Africa Subsahariană America Latină Total democrații liberale 23 0 3 8 3 11 48 non-democrații 0 15 19 9 41 15 99 Total 23 15 22 17 44 26 147 Sursa: Vanhanen (1987
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
52 din 147), un număr comparabil sunt intermediare (53) și peste un sfert (42) sunt cu adevărat eterogene (Kurian, 1984; Vanhanen, 1989: 13). Aceste țări sunt răspândite inegal în lume, așa cum arată tabelul 6.2. Zona comunistă, ca și cea atlantică, Orientul Mijlociu și regiunile din America Latină sunt relativ omogene; de asemenea regiunile în care proporția țărilor vechi și înrădăcinate este cea mai ridicată și unde ne putem așadar aștepta ca amestecul grupurilor lingvistice și etnice să fie cel mai mare. Asia de Sud
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
din punct de vedere etnic și lingvistic este mare în Africa Subsahariană. Două treimi din țările extrem de eterogene aparțin acelei regiuni, care cuprinde mai puțin de o treime din națiunile lumii. Tabel 6.2 Omogenitate etnică și lingvistică (1984) Zona atlantică Comuniste Orientul Mijlociu și Africa de Nord Asia de Sud și de Sud-Est Africa Subsahariană America Latină Total 80-100% 14 7 11 4 4 12 52 60-79% 4 4 6 2 5 7 28 40-59% 5 2 1 7 6 4 25 sub 40% 2 2
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
60-79% 4 4 6 2 5 7 28 40-59% 5 2 1 7 6 4 25 sub 40% 2 2 5 30 3 42 Total 23 15 20 18 45 26 147 Sursa: Vanhanen (1987), 35-9. Totuși, nici în zona atlantică, proporția țărilor oarecum divizate nu este nesemnificativă; în țări precum Statele Unite, Canada, Elveția, Belgia și Spania, clivajele lingvistice sau etnice afectează minorități considerabile ale populației. Dar simpla enumerare a acestor țări arată că tipurile și consecințele acestor divizări sunt extrem de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Tabel 8.1 Răspândirea mass-mediei în lume Regiune Ziare: circulație zilnică la 1000 locuitori (1973-5) Aparate de radio la 1000 locuitori (1973-5) Televizoare la 1000 locuitori (1973-5) nr. de media țări nr. de media țări nr. de media țări Zona atlantică 18 306 23 451 23 267 Europa de Est și nordul Asiei 10 222 13 197 14 115 Orientul Mijlociu și nordul Africii 11 65 16 183 20 48 Asia de Sud și de Sud-Est 9 97 16 133 20 31 Africa Subsahariană 31 15
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Organization of Political Parties (1902), E. Michels, Political Parties (1968) și M. Duverger, Political Parties, publicată mai întâi în franceză în 1951 și în engleză în 1954. Lucrarea lui Duverger este singura cu adevărat internațională, deși doar în contextul țărilor atlantice sau comuniste (ocazional, cu referiri la America Latină, Turcia și Israel). Un studiu cros-național masiv asupra ideologiei de partid poate fi găsit la K. Janda, Political Parties: A Cross-National Survey (1980). O prezentare mai recentă a rolului partidelor și a relației
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
o ciclicitate a suișurilor și coborâșurilor unor astfel de regimuri. Tabel 10.1 Sistemele de partide existente în lume în 1994 niciun partid un singur partid un partid dominant mai mult de un partid război civil total tradițional militar Zona atlantică 23 23 Europa de Est și Asia de Nord 8 6 18 1 33 Orientul Mijlociu și Africa de Nord 7 2 4 7 1 21 Asia de Sud și de Sud-Est 5 1 1 1 16 24 Africa Subsahariană 1 4 7 18 14 4 48
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]