2,006 matches
-
ce se desparte, del este șirul delimitator, c1, c2..., cn sunt subșirurile în care se împarte. De exemplu dacă avem șirul c=’abecedar,atlas,dictionar,manual’ și secvența: SPLIT c AT ‘,’ INTO c1, c2, c3, c4. Atunci c1=’abecedar’, c2=’ atlas’, c3=’dictionar’, c4=’manual’. Aplicații integrate pentru întreprinderi Note de curs și laborator 56 -Delpoate conține un caracter sau mai multe. Orice găsire a lui -del în -cconstituie un punct în care se poate face împărțirea. 3.12.10 Instrucțiunea
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
controverse este cea privind aria geografică în care trebuie inclusă România; se întâlnesc diverse formulări: „balcanică“, „sud-estul“ sau „estul Europei“, „Europa centrală“, „spațiul carpatic“, „spațiul carpato-danubiano-pontic“ și altele. Uneori s-a ajuns la situații (absurde) ca România să apară în atlase pe planșe diferite: partea de nord în Europa centrală, iar partea de sud în Peninsula Balcanică 1. Firește, o opțiune sau alta a fost de multe ori influențată - când n-a fost vorba de ignoranță - de factori de natură politică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
legată de Carpați, șira de munți care străbate Europa centrală. Prin adânci linii de fractură, ca și prin cel mai de seamă fluviu al Europei, România este despărțită de Peninsula Balcanică, în care adesea, dar pe nedrept, este reprezentată în atlasele străine. Țara noastră nu e legată de Europa centrală numai prin arhitectura pământului, ori prin condițiile climaterice, ci și prin mare parte din evoluția ei istorică. Se află însă la limita extremă a Europei centrale, ca și Polonia, ori o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fi deci lipsită de influența climei răsăritene, după cum nu a rămas neatinsă de valurile popoarelor mereu agitate, venite din inima Asiei. În toate privințele, fizice, biologice și istorice se află la o răscruce de drumuri“2 (subl. ns.). • Goodness World Atlas, Chicago, 1966, planșele 121 și 127; apud C.C. Giurescu, Probleme controversate în istoriografia română, București, 1977, p. 17. • I. Simionescu, Țara noastră, București, 1937, p. 17. Un an mai târziu, N. Al. Rădulescu, concluziona în urma unei analize a literaturii de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în primul rând de Gallia - Sh. Frere, Britannia. A History of Roman Britain, London, 1967, p. 282-302; P. Galliou, Celtic Permanence or Roman Change? Roman Brittany Revisited, în OJA, 5, 1986, 1, p. 67-76; B. Jones and D. Mattingly, An Atlas of Roman Britain, Oxford-Cambridge (Massachusetts), 1990, p. 200-216; J. Wacher, A portrait of Roman Britain, London and New York, 2000; AÉ, 1990, p. 670-671, 1134-1135, 1137; N. Zugravu, în V. Pârvan, op. cit., p. 197-198. 86 Ibidem, p. 133, 164-173, 254, 256
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
majoră nu este una de memorie, ci de biologie. Nu este una estetică, ci chiar una fizică. În momentul În care comunismul s-a instaurat În România, a fost distrusă crema cremelor intelighenției românești - oameni care lucrau la dicționare, la atlase istorice, care făceau proiecte culturale, care erau În vârful cercetării sociologice, literare, intelectuale europene. De aceea mă bucur că generația tânără este interesată de astfel de proiecte: nu avem dicționare, nu avem studii sociologice, nu avem compendii și antologii. Tot
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de pildă, școala de sociologie a lui Dimitrie Gusti ar fi continuat Încă cincizeci de ani? Ce se Întâmpla dacă Pușcariu și școala de lingvistică ar fi continuat patru decenii? Nu avem Enciclopedia României, astăzi nu avem Dicționarul literaturii române, Atlasul lingvistic etc. Și-atunci despre ce memorie vorbim, dacă nu despre una ficțională și fictivă? O memorie promisă, dar niciodată realizată În rememorare. Ruxandra Cesereanu: Sunt reproșuri făcute și de Adrian Marino. Doru Pop: Da. Chiar asta voiam să spun
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Jorge Guillén, Poeme, București, 1980 (în colaborare cu Andrei Ionescu); Goethe, Faust, îngr. și introd. trad., București, 1982; ed. 2, București, 1983, Viața-i un lucru bun, București, 1999; Ciril Zlobec, Prizonier al corpului, pref. trad., București, 1985 (în colaborare); Atlas de sunete fundamentale, postfața trad., Cluj-Napoca, 1988; Paul Valéry, Poezii. Dialoguri. Poetică și estetică, București, 1989 (în colaborare cu Marius Ghica și Alina Ledeanu); Martin Buber, Eu și tu, pref. trad., București, 1992; Fr. Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra. O
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
urmare a redistribuirilor. Indicele Gini are valoarea 0 pentru egalitate perfectă a distribuției veniturilor și valoarea 100 pentru inegalitate perfectă a distribuției veniturilor în societate. World Bank (2004) Banca Mondială utilizează o metodologie specială de măsurare a acestui indicator, denumită Atlas Method. Nici chiar politica externă, de integrare euro-atlantică, nu a fost desfășurată fără oscilații. Această estimare se face pornind de la realitatea că bogăția era strict asociată cu funcția și, în consecință, cu studiile. Salariații oficial bogați ai societății comuniste, inclusiv
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în paralel și în cruce), verișori, verișoare (în paralel și în cruce), rezultă 16 poziții diferite de ego (în diagramă figurează doar poziții care teoretic pot fi distinse, deci numai un frate, numai un verișor dinspre tată etc.). În vestitul Atlas Etnografic al lui George Murdock (1967), din 862 de societăți (culturi, triburi), în numai șapte cazuri se întâlnește modelul în care fiecare poziție are o denumire specială, definită. Este ceea ce se numește terminologia sudaneză. Figura 5. Terminologia sudaneză Nu avem
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
terminologice este asimilarea fraților (și surorilor) cu verișori (și verișoare), a unchilor cu tatăl, a mătușilor cu mama. Avem de-a face deci cu un context domestic dominat de familia extinsă și de alte grupuri descendente de tip corporatist. În Atlasul etnografic (Murdock, 1967), 21% dintre societățile cu terminologie hawaiană au familii extinse și peste 50% au alte forme de grupuri descendente corporatiste. În mod teoretic, formula terminologică hawaiană ar fi asociată puternic cu descendența cognatică. Datele empirice din Atlas confirmă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
În Atlasul etnografic (Murdock, 1967), 21% dintre societățile cu terminologie hawaiană au familii extinse și peste 50% au alte forme de grupuri descendente corporatiste. În mod teoretic, formula terminologică hawaiană ar fi asociată puternic cu descendența cognatică. Datele empirice din Atlas confirmă doar în mică măsură această predicție, ceea ce arată într-un fel fragilitatea construcțiilor explicative (materialiste) ale lui Harris. Terminologia irocheză. Atunci când descendența este uniliniară, există tendința acentuată de a discrimina între rudele în paralel și cele în cruce. Modelul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
are o particularitate: sora mamei este tot „mamă”, fratele tatălui este tot „tată”, verișorii în paralel sunt considerați ca „frați”, verișoarele în paralel ca „surori”. Acest model reflectă descendența uniliniară corporată și căsătoriile efectuate între verișori (verișoare) în cruce. În Atlas, din 166 de societăți cu terminologie irocheză, 119 (70%) reprezintă anumite forme de descendență uniliniară. Terminologia Crow. Terminologia eschimosă și cea irocheză atribuie gradul de rudenie prin încrucișarea a două criterii importante, linia de descendență și generația. În cea hawaiană
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de Gruyter, New York. Morris, Ch. (1956), Varietes of Human Values, University of Chicago Press, Chicago. Mucchielli, R. (1968), L’interview de groupe, Librairies Techniques et Editions Sociales Françaises, Paris. Murdock, G. (1949), Social Structure, Macmillan, New York. Murdock, G. (1967), Ethnographic Atlas, Univesity of Pittsburgh Press, Pittsburgh. Murstein, B. (1976), Who Will Marry Whom?, Springer, New York. Nadolu, B. (2004), Sociologia spațiilor virtuale, Editura Eurostampa, Timișoara. Neculau, A. (1985), „Valori și norme în colectivitatea studențească. Utilizarea diferențiatorului semantic”, în S. Chelcea (coord.), Semnificația
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
recenzate fiind monografii, lucrări istorice sau studii lingvistice. Se remarcă recenzia lui N. Bănescu la Memoriile reginei Maria, Aurel Decei semnalează Istoria românilor de N. Iorga, Ovidiu Boitoș scrie despre Peregrinul transilvan al lui I. Codru-Drăgușanu. Proiectul de elaborare a Atlasului lingvistic român este amplu discutat de Sextil Pușcariu (1/1936). Deși articolele de artă nu reprezintă o prioritate a revistei, merită menționat un studiu al lui C. Petranu, Arhitectura în lemn a Transilvaniei. M.Dr.
REVUE DE TRANSYLVANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289278_a_290607]
-
Scrisori Provinciale” de Ștefan Bănulescu, „Prepeleac” de Constantin Țoiu), filosofico-ideologică („Pro domo” de Alexandru Ivasiuc, „Mic dicționar” de Mihai Zamfir), altele, tablete în care lirismul și reflecția morală, uneori parabolică, se îmbină potrivit unei formule personale („Trapez” de Geo Bogza, „Atlas” de Ana Blandiana, „Cerșetorul de cafea” de Emil Brumaru, „Cronica pesimistei/ optimistei” de Ioana Pârvulescu). Nu mai puțin incitante sunt rubricile cu un caracter informativ și cultural mai larg, menite să reflecte fenomenul viu al literaturii („Proiecte literare”, „Confesiuni literare
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
de ermetism. Cu poezii, proză, cronici plastice, articole de atitudine civică mai colaborează la „Epoca”, „Cronicarul”, „Linia nouă”, „Șantier”, „Cuvântul liber”, „Drumul femeii”, „Universul literar”, „Reporter”, „Dacia nouă”, „Revista Fundațiilor Regale”. A fost prim-redactor și coeditor la săptămânalul independent „Atlas” (1936), interzis după câteva numere pentru agresivitatea unor intervenții. După război semnătura îi poate fi întâlnită în „Drapelul”, „Orizont”, „Luptătorul bănățean”, „Lupta CFR”, „Flacăra”, „Iașul literar”, „Teatrul”, „Veac nou”, „Gazeta literară”. A fost secretar al Uniunii Scriitorilor (1948-1950), scurtă vreme
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
revistei „Nase snahy” din Nădlac (1990-1995), al publicației bilingve „Oglinzi paralele - Rovnobezné zrkadla” (din 1996), al revistei „Dolnozemsky slovák” (1996), editată la Nădlac-Budapesta-Novi Sad, precum și director al Editurii „Ivan Krasko” din Nădlac. Poet de limbă slovacă, etnograf, coordonator al unui atlas al culturii populare a slovacilor din România (publicat în 1998), Š. desfășoară și o asiduă activitate de traducător, fiind autorul unor versiuni în slovacă din scrierile lui Nichita Stănescu, A. E. Baconsky, Ion Mircea, Petre Stoica, Ioan Flora ș.a. A
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
activității Institutului de Etnografie și Folclor, revista a fost, consecvent și la timpul potrivit, laboratorul proiectării și al mersului marilor lucrări: cercetările monografice zonale din anii 1960-1965, cercetarea pe domenii de specialitate și pe genuri din cadrul „Colecției naționale de folclor”, Atlasul etnografic al României ș.a. Prin marea varietate și prin nivelul contribuțiilor paginile publicației alcătuiesc, cum afirma Al. I. Amzulescu în 1996, o veritabilă enciclopedie dinamică, o lucrare complexă a domeniului culturii populare românești, mereu perfectibilă, înfăptuită de două generații de
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
STANCIU, Virgil (4.XI.1941, Blaj), critic literar și traducător. Este fiul Margaretei Stanciu (n. Sabău) și al lui Virgil Stanciu, profesori. Tatăl său a fost unul din apropiații revistei „Blajul” (1934-1936), colaborator la Atlasul lingvistic român, coordonat de Sever Pop, și la Dicționarul limbii române literare, editat de Academia Română. S. urmează la Cluj școala elementară (1948-1952), Liceul „Emil Racoviță” (1952-1959) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”, secția engleză-română (1959-1964), pe care o va
STANCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
ceea ce se observă, bunăoară, când scrie despre Ingeniosul bine temperat: „Riscurile formulei literare a lui Mircea Horia Simionescu sunt aceleași cu ale jocului; cum orice act serios începe prin a fi joc, rezultă și că orice poate fi literatură - un atlas lingvistic sau geografic, nomenclatorul profesiilor, cartea de telefoane...”. Gustul criticului merge către formula realismului, înțeles, e drept, într-un regim maximalist, ca „atitudine fundamental deschisă în raport cu orice altă doctrină, cu multele doctrine avangardiste în special, acestea hotărât rigide, închise, restrictive
STANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
824. 68. Dicționarul explicativ al limbii române, București, Editura Univers enciclopedic, 1996, p. 1149. 69. Vezi Academia Română, Dicționarul Limbii Române (DRL), serie nouă, tom. XIII, partea I, București, Editura Academiei Române, 1997, p. 112. 70. Rumänische - deutsche Wörterbuch. 71. Pentru văduv (Atlasul Lingvistic Român furnizează câteva sinonime locale: băbar, burlac, rămas și rămășoi (vezi Vasile Scurtu, op. cit., p. 230. 72. Vezi DLR, tom. XIII, partea I, p. 112. 73. între formele utilizate doar la masculin vezi (înregistrate în DLR) vădăoi, vădăvoi, văduar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe ruta lungă, ocolind Capul Bunei Speranțe, ci prin Marea Roșie și Marea Mediterană- sau, dacă e posibil, În Întregime pe uscat. Căci dacă nu sunt În pachete Închise ermetic, plantele suferă iremediabil de pe urma traversării mării. Aș mai adăuga faptul că atlasul meu de plante din Kashmir nu este nicidecum complet și că, dacă bunul Dumnezeu mă va ajuta să-mi Îndeplinesc intenția, vizitând din nou acea țară pentru câțiva ani, iar apoi reîntorcându-mă În Europa, aș putea publica un supliment
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
altele din volumele ce urmează la intervale scurte, marchează efortul poetului de a-și adapta stilul la noile realități. Ț. dedică circumstanțial, fără exigențe estetice, stihuri tinerilor patriei, muncitorilor, eroilor neamului, invocând solidaritatea cu strămoșii etc. Piese caracteristice compun un atlas liric de priveliști precis localizate: Delta, Sulina, Cotnari, Criva, Dorna, schitul Brazi, Miorcani, Câmpulung Moldovenesc, Oituz, Mărășești, Sarmizegetusa, Țebea, Lancrăm. În năzuința de a da versurilor „sunetul bronzului”, Ț. adoptă adesea forma fixă a sonetului. În schimb, ultimele cărți - Confesiunile
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
sau tinerețea, provenite de la peste cincizeci de scriitori contemporani, între ei fiind Alexandru Andrițoiu, Paul Anghel, Alexandru Balaci, Maria Banuș, Eugen Barbu, Nicolae Velea, Petru Vintilă, Dragoș Vrânceanu, Haralamb Zincă. Foarte diferite ca stil, viziune etc., textele alcătuiesc un original atlas de „geografie afectivă”, oferind totodată numeroase date și detalii biografice ce interesează istoria literară. SCRIERI: Rotița lui Costan, București, 1951; Cei dintr-a V-a A (în colaborare cu Sonia Larian), cu ilustrații de A. Sirin, București, 1952; Șantierele luminii
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]