2,036 matches
-
o schimbare, ca și complexitatea evaluării mediilor intern și extern. Creșterea complexității se face însă pe seama obiectivității, accentuându-se subiectivismul unei aprecieri finale bazate pe o agregare mecanică a unor aprecieri subiective parțiale focalizate pe anumiți factori interni sau externi. Atractivitatea industriei sau a unui segment strategic se face acum prin prisma unui set de factori ce reflectă atât valoarea lor intrinsecă, cât și părerea și obiectivele managementului firmei implicate. Poziția competițională a firmei este evaluată într-un mod similar, printr-
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ce reflectă atât valoarea lor intrinsecă, cât și părerea și obiectivele managementului firmei implicate. Poziția competițională a firmei este evaluată într-un mod similar, printr-un set de factori-cheie ai succesului desemnați prin raportare la mediul concurențial. În ambele cazuri - atractivitate și poziție competițională - s-a trecut de la un singur determinant, clar definit prin prescripțiile modelului respectiv, la o listă. Fiecare analist este liber să își definească lista care crede că e cea mai potrivită contextului și fiecare manual are propria
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
6 (sau de la 1 la 5) se face după stabilirea echivalenței pentru capetele de scală. Punctul 6 corespunde celei mai bune valori pentru factorul-cheie, având în vedere toate industriile pentru care factorul dat este semnificativ („cheie”). d) În cazul evaluării atractivității industriei (cu referire și la segmentul strategic), setul de criterii de atractivitate este același pentru grupul de industrii analizate. e) Extremitățile scalei pentru un criteriu al atractivității industriei se aleg prin raportare la valorile extreme ale criteriului respectiv pentru economia
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
capetele de scală. Punctul 6 corespunde celei mai bune valori pentru factorul-cheie, având în vedere toate industriile pentru care factorul dat este semnificativ („cheie”). d) În cazul evaluării atractivității industriei (cu referire și la segmentul strategic), setul de criterii de atractivitate este același pentru grupul de industrii analizate. e) Extremitățile scalei pentru un criteriu al atractivității industriei se aleg prin raportare la valorile extreme ale criteriului respectiv pentru economia (națională, regională etc.) căreia îi aparțin industriile respective sau, eventual, pot fi
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
toate industriile pentru care factorul dat este semnificativ („cheie”). d) În cazul evaluării atractivității industriei (cu referire și la segmentul strategic), setul de criterii de atractivitate este același pentru grupul de industrii analizate. e) Extremitățile scalei pentru un criteriu al atractivității industriei se aleg prin raportare la valorile extreme ale criteriului respectiv pentru economia (națională, regională etc.) căreia îi aparțin industriile respective sau, eventual, pot fi fixate ca valori extreme doar cele ale industriilor ce sunt reprezentate în portofoliu. Ponderile fiecărui
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
D. Little" Modelul propus de cabinetul de consultanță Arthur D. Little este mai complex, atât ca dimensiune (5 x 4), cât și ca sugestii pentru deciziile asociate unei evaluări mai „fine” a portofoliului. O afacere nu mai este caracterizată prin atractivitatea industriei în maniera BCG sau McKinsey, ci prin poziția industriei aferente în ciclul de viață. Adică o afacere este mai interesantă și mai promițătoare dacă industria aferentă e în perioada de demaraj sau de creștere. Ca la oricare ciclu de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ar trebui să corespundă câte unuia dintre segmentele strategice identificate. 3. Determinarea caracteristicilor mediului extern: se determină pentru segmentele strategice de analizat, identificate la punctul 1, așa-zisa rată de creștere a industriei în cazul matricei BCG sau așa-zisa atractivitate a industriei prin prisma strategiilor vizate de firmă, în cazul matricei McKinsey. Fiecare matrice are proceduri specifice. Mărimea determinată este una dintre coordonatele (de obicei ordonata) pentru poziționarea grafică în matrice a unei unități strategice de afaceri. 4. Determinarea poziției
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
tratate conform prescripțiilor grupului de consultanță BCG. Figura 9.2 II. Utilizarea modelului McKinsey Etapele 1 și 2 au același conținut ca și în cazul modelului BCG și, pentru simplificare, se vor utiliza datele de la modelul anterior. 3. Se evaluează atractivitatea segmentelor strategice identificate, după cum este ilustrat în tabelul 9.2. Tabelul 9.2 4. Poziția fiecărei unități strategice de afaceri este evaluată în tabelele 9.3-9.8. Notația poziției competiționale este făcută pe scara următoare: • foarte slabă: 0; • slabă: 1
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și lichidări parțiale, care reflectau restrângerea activității sau a portofoliului de produse. Chiar și în acest context, în 2006 multe firme sunt încă subvenționate de stat sub diferite forme ori sunt încă în proprietatea statului, ca urmare a lipsei de atractivitate pentru investitorii interesați de eventuala lor privatizare. Formele de manifestare a tendinței negative sunt multiple și complex relaționate, dar indicatorul agregat cel mai important și mai vizibil este reducerea producției fizice, corelată cu creșterea decalajului tehnic față de produsele concurente. Mai
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Europene pentru Îndeplinirea obiectivelor propuse, așa cum reiese din figura 1.1.5. Figura 1.1.5. Cele șapte inițiative ale Strategiei „Europa 2020” Pentru depășirea barierelor de cunoaștere, se pune accentul pe creșterea rolului educației prin stimularea performanței și a atractivității pentru tineri, În condițiile Îmbunătățirii calității educaționale și a sporirii mobilității. Conștientizarea de către indivizi a avantajelor principiului „Învățării pe tot parcursul vieții” este una dintre provocările actuale ale sistemului de relaționare cu internalizarea cunoașterii. În spiritul transferului rapid și eficient
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
domeniul cercetării dezvoltării și inovării, pentru a face față provocărilor cu care se confruntă omenirea: schimbările climatice, energia și utilizarea eficientă a resurselor, sănătatea și schimbările demografice; 2) „Tineretul În mișcare” - creșterea rolului Învățământului superior prin stimularea performanței și a atractivității pentru tineri, În condițiile Îmbunătățirii calității educaționale și a sporirii mobilității; 3) „O agendă digitală pentru Europa” - oferirea serviciilor În bandă largă (până În 2013) și la viteză sporită (până În 2020) - 30 Mbps sau mai mult - pentru toți utilizatorii și abonarea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
nu va asculta de cei care i-ar zice contrariul. Viața acestui om, care nu cunoaște ierarhie în plăceri, ci doar egalitate, va fi supusă dezordinii și nenecesarului, crezând că aceasta înseamnă libertate și fericire. Dar ceea ce câștigă democrația prin atractivitate, pierde prin lipsa de stabilitate. Insul care trăiește în această cetate va face ceea ce va vrea când va vrea, dacă într-o zi va vrea, va face gimnastică, iar a doua zi va lenevi, într-o zi poate să se
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și Jacobson (13) au demonstrat că Ă la fel ca în cazul experimentatorilor Ă expectanțele profesorilor pot fi predicții ce se autoîmplinesc. Cercetări recente în domeniu evidențiază câteva aspecte importante. Astfel, expectanțele (înalte sau scăzute) ale profesorilor sunt provocate de: atractivitatea fizică, informații diverse (coeficient intelectual Ă Q.I., note anterioare), clasa socială și rasa; la acești factori se adaugă durata relațiilor de cunoaștere reciprocă. Profesorii abordează diferențiat elevii în raport cu care au expectanțe, așteptări înalte sau scăzute, după următoarele dimensiuni: 1
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de cronofagă ar deveni situația descrisă dacă am fi constrânși să realizăm totul prin cuvinte!; d. Folosirea multicanalității în transmiterea și receptarea mesajului facilitează prelucrarea și reținerea unei mai mari cantități de informații și, în același timp, sporește varietatea și atractivitatea actului comunicativ. Înlăturând pericolul monotoniei (gândiți-vă la o „lecție” prezentată exclusiv verbal, fără nici o modificare a intensității, ritmului, tonalității etc. vorbirii și la suprasolicitarea și blocarea recepției auditive pe care o produce), o astfel de comunicare facilitează procesul concentrării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acțiune apreciată social. În ambele sale forme aceste aspirații favorizează progresul copilului. Motivația de realizare capătă o intensitate maximă atunci când individul știe că acțiunile sale vor fi apreciate cu ajutorul unui standard. Dorința de a obține un succes depinde firește de atractivitatea performanței. Un mai mare efort va depune un tenismen care joacă într-un turneu unde câștigătorul obține 200.000 de dolari, decât în acela unde premiul principal reprezintă 40.000 dolari. Al doilea factor care influențează eforturile unei persoane îl
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
simți bine.” (N. Iorga) Nicăieri nu se simte omul mai bine ca În cadrul prejudecăților și al egoismului lui. * „Mai mulți prieteni poți cîștiga cu un singur păcat, decît cu toate virtuțile.” (N. Iorga) Pentru că „păcatul” este mai contagios decît „virtutea”: atractivitatea lui rezultă din faptul că se adresează dorințelor noastre de a face, pe cînd „virtutea” capacității noastre de a ne abține, de a ne Înfrîna. * „Din cele mai multe discuții ies Învingători cei ce au Înțeles mai puțin pe alții.” (N. Iorga
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
privind măsurarea dezvoltării, monitorizare și evaluare etc. Manualele ONU (primul publicat în 1978, altul în 1989) își propun să reprezinte un ghid pentru construcția sistemului de indicatori sociali, urmărindu-se anumite particularități în funcție de nivelul de dezvoltare economico-socială a țării respective. Atractivitatea unei singure măsuri compozite a dus la apariția indicilor de dezvoltare (vezi măsurarea dezvoltării sociale: indici compoziți ai dezvoltării sociale). În 1990, PNUD propune indicele dezvoltării umane structurat pe trei dimensiuni: longevitatea (măsurată prin speranța de viață la naștere), educația
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Uniunea Europeană utilizează PND pentru evaluarea și localizarea fondurilor financiare acordate României. Una din cele 6 priorități ale acestui plan se referă la sprijinirea dezvoltării echilibrate a tuturor regiunilor țării, concretizând principiile ESDP. Printre problemele semnalate se numără: gradul redus de atractivitate a regiunilor, declinul activităților economice manifestat prin decuplarea unor zone de la procesul de creștere economică (zone miniere, zone rurale predominant agricole, zone tradițional subdezvoltate, centre monoindustriale), procesul greoi de descentralizare a responsabilităților administrative (servicii municipale, servicii de educație și sănătate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
militară disciplinată și tactici de luptă inovatoare pentru acea perioadă, ce permiteau amplasarea rapidă a forțelor în teatre de război și victorii facile în fața adversarilor (Gibbon, 1995, pp. 3-68). Însă nu numai capabilitățile materiale asigurau preponderența detașată a Imperiului Roman. Atractivitatea sistemului și, prin urmare, dorința de a face parte din societatea superioară și prosperitatea materială a acesteia erau două elemente importante ale puterii „soft” exercitate de Imperiul Roman în raport cu cei care au fost supuși. Un alt aspect important al problematicii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și posibilități globale (Brzezinski, ???, pp. 20-41; Nye, 2002a, pp. 233-244). Această poziție îi permite să decidă asupra celor mai importante chestiuni internaționale în mod unilateral. Influența ei nu se reduce doar la forța militară sau performanțe economice, ci și la atractivitatea culturală. În opinia unora, supremația Statelor Unite îmbracă forma hegemoniei care, datorită preponderenței copleșitoare (militară, economică, diplomatică), poate influența în mod decisiv politica externă a altor state, asigurând astfel respectarea regulilor de interacțiune între actori în sistemul internațional (Art, 2003, pp.
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
militare posibile, modificări ale fiscalității etc.). A.T. Kearnoy (2005) a stabilit o metodologie bazată pe 40 de indicatori pentru a putea calcula un indice de localizare a serviciilor în plan global (ILSG), util la întocmirea unui clasament mondial al atractivităților țărilor-gazdă pentru atragerea ISD. Cei 40 de indicatori au fost grupați în trei categorii: atractivitatea financiară cu 16 indicatori (salarii și costuri asociate, costuri administrative etc.); disponibilul de resurse umane și competența profesională cu 12 indicatori (dinamismul și disponibilitatea forței
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
pe 40 de indicatori pentru a putea calcula un indice de localizare a serviciilor în plan global (ILSG), util la întocmirea unui clasament mondial al atractivităților țărilor-gazdă pentru atragerea ISD. Cei 40 de indicatori au fost grupați în trei categorii: atractivitatea financiară cu 16 indicatori (salarii și costuri asociate, costuri administrative etc.); disponibilul de resurse umane și competența profesională cu 12 indicatori (dinamismul și disponibilitatea forței de muncă, nivelul educației, cunoașterea limbilor străine, riscurile de erodare a avantajelor competitive asociate forței
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
exemplu, tehnologia informației); lipsa specializărilor înguste, esențiale pentru tehnologiile de vârf și pentru abordarea unor activități cu valoare adăugată înaltă; pierderea de competențe prin migrație; declinul nivelului de pregătire profesională a generațiilor actuale de absolvenți de școală.<footnote Pencea, S., „Atractivitatea României ca țară de destinație pentru relocalizarea serviciilor pe plan global”, Oeconomica, anul V, nr. 4, 2007, pp. 47-59. footnote> Nivelul impozitării în România este foarte ridicat.<footnote Botez, N.D., „Optimizarea costurilor fiscale”, Economistul, nr.13-14, 18 aprilie 2011, pp.
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de participanții la reuniunea șefilor de stat ai țărilor membre ale UE din octombrie 2011. În Raportul Paying Taxes 2010, elaborat de firma PWC, în colaborare cu Banca Mondială, România ocupă locul 149 din 183 de țări clasificate după criteriul atractivității fiscale, esențial la atragerea ISD. Această poziție inferioară în clasament este cauzată, în special, de numărul excesiv de plăți (aproximativ 113) care trebuie efectuate în cursul anului de un întreprinzător. Se atrage atenția asupra extinderii facilităților fiscale și asupra neimpozitării venitului
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
constatând că intervievatorii care emit semnale nonverbale pozitive (zâmbete, destindere) tind să fie preferați de către candidați. Bretz și Judge (1998) au examinat modul în care informația anterioară selecției afectează percepția candidaților asupra companiei și au constatat că informațiile negative scad atractivitatea organizației în timp ce un salariu mare și perspectiva de a fi invitat la un interviu în interiorul organizației sporește atractivitatea acesteia. Gilliland (1993) și Schmitt și Gilliland (1992) s-au concentrat asupra rolului jucat de percepția corectitudinii în atitudinea candidaților și au
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]