1,788 matches
-
din urmă intervine mai mult ca mecanism antihipertensiv decât în autoreglarea normotensivă. La nivelul atriului drept se găsesc, de asemenea, receptori sensibili la variațiile de întindere și presiune, a căror stimulare provoacă tahicardie reflexă (reflexul Bainbridge). Efectul tahicardizant al distensiei atriale drepte se datorește inhibării nucleului dorsal al vagului și apare ca mijloc de apărare a cordului. Distensia atriului stâng provoacă diureză reflexă, prin inhibarea posibilă a secreției de hormon antidiuretic (ADH). Traumele chimice și fizice exercitate asupra ventriculului stâng produc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tahicardizant al distensiei auriculare, cunoscut sub numele de reflex Bainbridge, se datorește inhibării nucleului dorsal al vagului de către impulsurile nervoase plecate de la nivelul acestor receptori pe cale vagală și apare ca mijloc de apărare a cordului față de supraîncărcarea auriculului drept. Controlul atrial al frecvenței cardiace (Bainbridge) include o componentă directă locală, reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), care este mai slabă la frecvență cardiacă mare. La
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în timp la hipertensiune arterială. În caz de ingestie crescută hidrică, nu și salină, secreția de ADH scade sub valorile bazale, permițând reechilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând inhibiția reflexă a secreției de ADH. În efortul prelungit, în special la temperatură crescută, sudorația intensă cu scop termoreglator determină pierdere de apă și sodiu, deci hipovolemie cu osmolaritate normală. Aceasta nu este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și secreția de ADH nu sunt stimulate suficient, iar apa ingerată este pierdută mai ales prin urină. Procedeul adecvat constă în ingestia programată de lichide sărate și dulci pentru prevenirea deshidratării și menținerea performanței generale circulatorii și fizice. Factorul natriuretic atrial (ANF) sau atriopeptinul (AP), eliberat de cardiomiocitele atriale sub influența distensiei auriculare, este un peptid format din 28 de aminoacizi, care are acțiuni vasodilatatoare, hipotensive, diuretice și natriuretice. El participă la reacțiile neuroendocrine compensatoare produse de întinderea fibrelor musculare atriale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
iar apa ingerată este pierdută mai ales prin urină. Procedeul adecvat constă în ingestia programată de lichide sărate și dulci pentru prevenirea deshidratării și menținerea performanței generale circulatorii și fizice. Factorul natriuretic atrial (ANF) sau atriopeptinul (AP), eliberat de cardiomiocitele atriale sub influența distensiei auriculare, este un peptid format din 28 de aminoacizi, care are acțiuni vasodilatatoare, hipotensive, diuretice și natriuretice. El participă la reacțiile neuroendocrine compensatoare produse de întinderea fibrelor musculare atriale determinată de întoarcerea venoasă crescută și supraîncărcarea auriculelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atrial (ANF) sau atriopeptinul (AP), eliberat de cardiomiocitele atriale sub influența distensiei auriculare, este un peptid format din 28 de aminoacizi, care are acțiuni vasodilatatoare, hipotensive, diuretice și natriuretice. El participă la reacțiile neuroendocrine compensatoare produse de întinderea fibrelor musculare atriale determinată de întoarcerea venoasă crescută și supraîncărcarea auriculelor în general. În afara acțiunilor inhibitoare asupra resorbției tubulare de sodiu și secreției de renină, ANF inhibă eliberarea de aldosteron și vasopresina, contracarând efectele centrale și periferice ale sistemului renină-angiotensină. Alte peptide prezente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpatico-parasimpatic, și cea predominant hormonală de lungă durată se situează un sistem intermediar de reglare și control, reprezentat de reacțiile vasculare locale (stresul de relaxare) și schimbul lichidian capilar. La acestea se adaugă factorii hormonali circulanți reprezentați de factorul natriuretic atrial și sistemul renină-angiotensină-aldosteron, care, prin controlul lichidian renal și modificările cardio-vasculare volemice corespunzătoare, asigură trecerea de la reglarea neuro-umorală rapidă la reglajul hormonal de lungă durată. Factorul natriuretic atrial sau atriopeptinul (AP) eliberat de cardiomiocitele atriale sub influența distensiei auriculare participă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
capilar. La acestea se adaugă factorii hormonali circulanți reprezentați de factorul natriuretic atrial și sistemul renină-angiotensină-aldosteron, care, prin controlul lichidian renal și modificările cardio-vasculare volemice corespunzătoare, asigură trecerea de la reglarea neuro-umorală rapidă la reglajul hormonal de lungă durată. Factorul natriuretic atrial sau atriopeptinul (AP) eliberat de cardiomiocitele atriale sub influența distensiei auriculare participă la reacțiile neuroendocrine compensatoare, determinând vasodilatație hipotensiune, diureză și natriureză. Prin acest mecanism neuro-hormonal complex, atriopeptinul contribuie la scăderea presiunii sanguine (fig. 86). La rândul său, sistemul renină-angiotensină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
circulanți reprezentați de factorul natriuretic atrial și sistemul renină-angiotensină-aldosteron, care, prin controlul lichidian renal și modificările cardio-vasculare volemice corespunzătoare, asigură trecerea de la reglarea neuro-umorală rapidă la reglajul hormonal de lungă durată. Factorul natriuretic atrial sau atriopeptinul (AP) eliberat de cardiomiocitele atriale sub influența distensiei auriculare participă la reacțiile neuroendocrine compensatoare, determinând vasodilatație hipotensiune, diureză și natriureză. Prin acest mecanism neuro-hormonal complex, atriopeptinul contribuie la scăderea presiunii sanguine (fig. 86). La rândul său, sistemul renină-angiotensină participă pe căi multiple la integrarea reacțiilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sau de concentrare a urinii. La deplasarea rapidă a apei din celulele epiteliale în spațiul interstițial produsă de ADH contribuie formarea de canale apoase cu participarea aquaporinelor de la nivelul suprafețelor luminale ale membranelor celulare tubulare. La rândul său, peptidul natriuretic atrial produce scăderea reabsorbției de sodiu și apă la nivelul tubilor renali în cazul distensiei atriale, contribuind la normalizarea volumului circulant. Pe de altă parte, hormonul paratiroidian determină creșterea reabsorbției tubulare a ionilor de calciu și magneziu, însoțită de inhibarea eliminării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
interstițial produsă de ADH contribuie formarea de canale apoase cu participarea aquaporinelor de la nivelul suprafețelor luminale ale membranelor celulare tubulare. La rândul său, peptidul natriuretic atrial produce scăderea reabsorbției de sodiu și apă la nivelul tubilor renali în cazul distensiei atriale, contribuind la normalizarea volumului circulant. Pe de altă parte, hormonul paratiroidian determină creșterea reabsorbției tubulare a ionilor de calciu și magneziu, însoțită de inhibarea eliminării fosfaților. II.5.6. FUNCȚIA ENDOCRINĂ A RINICHIULUI În ultimele decenii, au fost semnalate tot
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mineralocorticoizi, în afara ionilor de Na+, K+, a sistemului renină-angiotensină și ACTH și de către un factor eliberat de epifiză denumit adrenoglomerulotropină (fig. 129). În reglarea activității renale, un rol deosebit îl au și peptidele natriuretice. Evidențiată pentru prima dată în cardiomiocitele atriale, sinteza factorului natriuretic atrial (ANF) a fost identificată apoi și în sistemul nervos și chiar în rinichi. Aceste peptide, cu structură și denumire diferite în funcție de locul de sinteză, intervin în principal în homeostazia hemodinamicii organismului. Intervenția peptidelor natriuretice în procesul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Na+, K+, a sistemului renină-angiotensină și ACTH și de către un factor eliberat de epifiză denumit adrenoglomerulotropină (fig. 129). În reglarea activității renale, un rol deosebit îl au și peptidele natriuretice. Evidențiată pentru prima dată în cardiomiocitele atriale, sinteza factorului natriuretic atrial (ANF) a fost identificată apoi și în sistemul nervos și chiar în rinichi. Aceste peptide, cu structură și denumire diferite în funcție de locul de sinteză, intervin în principal în homeostazia hemodinamicii organismului. Intervenția peptidelor natriuretice în procesul amintit se realizează, pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
deja, ca principali factori de autoreglare locală și generală a circulației, digestiei, excreției etc. În cele ce urmează vor fi expuse principalele implicații funcționale privind sistemul renină-angiotensină, sistemul kininogenaze-kinine, hormonii gastro-intestinali, sistemul opiat endogen, substanța P, neurotensina și factorul natriuretic atrial. II.8.2.1. Sistemul renină-angiotensină Sistemul renină-angiotensină (SRA) este unul din cele mai cunoscute componente ale sistemului APUD, cu roluri majore în reglarea hidroelectrolitică și cardio-vasculară a organismului. După 110 ani de la descoperirea reninei de către Tigerstedt și Bergman (1898
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
specifici din organul subfornical, organul vascular al laminei terminale, nucleul supraoptic, nucleul preoptic median și aria postrema, cu un rol important în homeostazia volemică; acest tip de acțiune este inhibat de stimularea receptorilor de întindere auriculară eliberatori de factor natriuretic atrial (ANF). Ang II circulantă ar participa la producerea setei prin concentrații mult mai înalte și în situații extreme, cum sunt deshidratarea intensă și hipovolemia severă. Comportamentul la sete implică, de asemenea, activitate motorie și memorare. Unele din structurile nervoase răspunzătoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aminoacizi. Cele patru izoforme ale endotelinei porcine (ET1, ET2, ET3 și VIC) posedă proprietăți vasoconstrictoare, cardiostimulatoare, depolarizante membranare, ulcerogene gastrointestinale, antiagregante și metabolice locale, întregite de acțiuni directe asupra eliberării de noradrenalină, renină, vasopresină, prostaglandine, oxid nitric și factor natriuretic atrial. Proprietățile lor dominante vasoconstrictoare diferă, fiind mai puternice în cazul ET2 și ET1 decât ale ET3 și VIC (constrictor vasointestinal) (Nayler, 1990). Efectele constrictoare privesc atât musculatura netedă vasculară, cât și pe cea gastrointestinală, cardiacă, pulmonară și uterină, având ca
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
insuficiență cardio-pulmonară, intervenții chirurgicale, traume vasculare etc.). Vasele coronare, de asemenea, formează și reacționează la efectele vasoconstrictoare ale endotelinelor. Acțiunea coronaroconstrictoare a endotelinei-l de exemplu este mai puternică decât a angiotensinei în cazul efectelor stimulante asupra secreției de factor natriuretic atrial. Vasoconstricția endotelinică fiind calciu-dependentă este inhibată de blocantele canalelor de calciu. La nivel cerebral, endotelinele-1 și 3 se găsesc în concentrații relativ mari în hipotalamus, hipofiză, scoarță cerebrală, hipocampus, talamus, cerebel și bulb. În unele stări patologice, inclusiv cerebrale, eliberarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bradiaritmii. O categorie aparte o reprezintă aritmiile tratate cu pacemaker sau defibrilatoare implantate. Tratamentele stomatologice se vor desfășura obligatoriu în condiții de spitalizare în secțiile de chirurgie oro-maxilo-facială la pacienții cu tulburări de ritm instabile precum: •tahicardie paroxistică supraventriculară, •fibrilație atrială paroxistică, •flutter atrial, •tahicardie ventriculară, •fibrilație ventriculară în antecedente, •bloc atrio-ventricular gr. II și III (fără pacemaker) / boală de nod sinusal (fără pacemaker). • Tulburările de conducere induse psihogen în cadrul stresului sunt rare și mai puțin expresive, putând fi puse în
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
aparte o reprezintă aritmiile tratate cu pacemaker sau defibrilatoare implantate. Tratamentele stomatologice se vor desfășura obligatoriu în condiții de spitalizare în secțiile de chirurgie oro-maxilo-facială la pacienții cu tulburări de ritm instabile precum: •tahicardie paroxistică supraventriculară, •fibrilație atrială paroxistică, •flutter atrial, •tahicardie ventriculară, •fibrilație ventriculară în antecedente, •bloc atrio-ventricular gr. II și III (fără pacemaker) / boală de nod sinusal (fără pacemaker). • Tulburările de conducere induse psihogen în cadrul stresului sunt rare și mai puțin expresive, putând fi puse în evidență cu ocazia
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
importante reacții cronice generate de descărcările simpatico-adrenergice produse de stimularea hipoxică repetată din timpul apneilor. Acestea dezvoltă o sensibilitate cardiovasculară excesivă la stimulii simpatici datorită deficitului vasodilatator NO-dependent și reactivității parasimpatice reduse la apneici. Apneile obstructive nediagnosticate pot genera fibrilații atriale. c- Boala coronariană La pacienții cu boală coronariană, frecvența SAOS este de 19-22% față de 4% în cazul populației martor, ceea ce demonstrează o creștere a riscului coronarian la persoanele diagnosticate cu apnee de somn. d- Accidentele vasculare cerebrale Accidentele vasculare cerebrale
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
nocturn și din insuficiența cardiacă. La pacienții cu apnee de somn, dispneea încetează odată cu trezirea din somn, iar în celelalte situații persistă și în stare de veghe. • 30% din pacienți declară nicturie care apare datorită creșterii eliberării de factor natriuretic atrial. Nicturia este un factor complementar de fragmentare a somnului și se ameliorează după tratament cu presiune pozitivă continuă nazală (CPAP). • Refluxul gastro-esofagian este frecvent relatat de pacienții cu SAOS. Eforturile respiratorii intense - pentru deschiderea faringelui obstruat - determină creșterea presiunii intraabdominale
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
care nu coincide întotdeauna cu axa anatomică. Pentru om electrocardiograma are forma din Fig.IV.19 Electrocardiograma normală prezintă o succesiune de 5 componente notate de Einthoven cu litere mari P, Q, R, S, T: unda P corespunde activității electrice atriale, undele Q, R, S, depolarizării ventriculare iar T, stării de repolarizare ventriculară. Analiza electrocardiogramei (EKG) (privind amplitudidea undelor, felul cum se succed, viteza și distanța dintre ele) dă informații ân legătură cu unele anomalii în funcționarea cordului. In cazul medicinii
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
extracelular este format din apa intravasculară 25% sau 5% din greutatea corporală, și cea interstițială 75 % [2]: Principala prioritate a organismului este menținerea volumului intravascular. Acesta este reglat de aldosteron (crește reabsorbția sodiului), ADH (crește reabsorbția apei) și peptidul natriuretic atrial (crește eliminarea sodiului și apei). În plus, sectorul extracelular funcționează ca un rezervor din care și spre care apa și electroliții intravasculari pot fi mobilizați [3]. Apa se mișcă liber, atât prin membrana capilară, cât și prin cea celulară. Conținutul
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
paliditatea etc.), temperatura extremităților, sistemul venos (varice membre inferioare, turgescența jugularelor), prezența semnului Harzer (insuficiență ventriculară dreaptă), edeme, ateroscleroza. Palparea va constata bătaia vârfului cordului șocul apexian (normal spațiul V intercostal stâng pe linia medio claviculară), pulsul periferic (aritmii, fibrilație atrială), freamăt sistolic (stenoză aortică), etc. Pulsul la pedioasă și tibiala posterioară poate fi redus ca amplitudine sau absent în arteriopatii periferice, boala Burger. Percuția va preciza matitatea cardiacă, iar ascultația cordului se va face sistematic, pe focarele aortei, pulmonarei, punctul
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
în arteriopatii periferice, boala Burger. Percuția va preciza matitatea cardiacă, iar ascultația cordului se va face sistematic, pe focarele aortei, pulmonarei, punctul Erbb, mitrală, tricuspidă; se vor decela tulburările de ritm, tahicardia, diferențele între pulsul periferic și cel central (fibrilație atrială), suflurile sistolice sau diastolice. Ascultația carotidelor, femuralelor și aortei abdominale permite evidențierea unor leziuni stenotice (suflu sistolic) aterosclerotice sau embolice. Măsurarea tensiunii arteriale în clino și ortostatism bilateral și oscilometria sunt esențiale pentru decelarea și urmărirea unei HTA și respectiv
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]