2,756 matches
-
umane, ca și cele sociale; cărți fundamentale, fără lectura cărora nicio formație intelectuală nu se poate construi cu adevărat, dar și studii și eseuri de ultimă oră; opere ale unor clasici ai modernității, ca și romane postmoderne ori post-postmoderne, texte autobiografice, dar și peripeții polițiste; bibliografie școlară, ca și bibliografie academică facultativă". Această ieșire din țarcul manualelor în largul culturii se face într-un mod cât se poate de atractiv și de convingător. Cărțile Editurii Art aplică, într-a--devăr, "exigența calității", așa cum
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
genialul său urmaș. Tema tuturor fragmentelor lui Russo, publicate sau nu, rămîne aceeași: contemplarea Moldovei, ca entitate peisagistică, istorică, spirituală, de către un observator adînc introvertit, care își notează impresiile sub regim memorialistic. Toate însemnările lui Russo pleacă de la o circumstanță autobiografică. Sensul lor ultim poate fi sintetizat în următorul proiect: Moldova din prima jumătate a secolului al XIX-lea privită de un îndrăgostit de provincia natală, dar care nu-și pierde niciodată luciditatea. Iată un exemplu de echilibru fragil greu de
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
lui. Malraux astăzi este un Ťmonumentť, dar mă tem că din el va rămîne foarte puțin, în timp ce Drieu și alții, abia acum, al 30 de ani de la moartea lor, încep să fie descoperiți și apreciați. ŤGlorie, glorie, parșivă muiereť...!" Scrierea autobiografică a lui Marin Preda l-a decepționat pe diarist "prin nesinceritatea, falsitatea și infatuarea autorului. Spune numai ceea ce-i convine lui și așa cum îi place să se înfățișeze.(...) Numai Dimitrie Stelaru, înr-o carte de Ťamintiriť (toate trucate), publicată acum vreo
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
stepe lunare / cuvintele nasc heruvimi". Dar aceste bucăți, de "o stranie simplicitate muzicală", vin în contrast cu atîtea altele, virulente, ofensatoare prin chiar adevărul lor crud, nu o dată inavuabil. Poetul o iubește pe Olivia (Maria-Maria) "cu dragoste de cîine". Știm din romanul autobiografic Zeii prind șoareci (dar ce deteriorată și în răspăr memorie!) că fata este tuberculoasă și scuipă sînge. Patul pe care îl împart la "Palatul Știrbei" (niște ruine de pe Calea Griviței) e plin de păduchi. Iată acum scena de teribilă frondă, naturalism
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9806_a_11131]
-
încununat cărțile (Médicis în 1995, pentru Limba maternă, Premiul pentru nuvelă al Academiei Franceze, 1997), reeditate frecvent și traduse în mai multe limbi, l-au impus ca unul dintre cei mai cunoscuți scriitori greci din diaspora. Carte cu pronunțat caracter autobiografic, Te voi uita în fiecare zi, cel mai recent roman al său, apărut în 2005, concomitent la Paris și Atena, este totodată și o tandră evocare a mamei, care contrazice declarația din titlu. Așteptam de obicei să dea în clocot
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
celebrități, însemnări despre vacanță, politică, pile, catolicism, sex, fotbal, morală etc." Declarația este la antipod față de ceea ce gîndea Dino Buzzati pentru care, după cum declara într-unul din rarele sale interviuri, literatura trebuie să fie ficțiune, invenție, nu relatare a momentelor autobiografice. Celati își concentrează în schimb toată energia în direcția expresiei, referentul fiind banalul absolut, cum poate de la Carlo Cassola, din ultima perioadă a creației sale, nici un alt scriitor italian nu a mai făcut-o. Pentru scriitura lui, unii critici literari
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
Adrian Niculescu: Danubius, Univers, București, 1994. Ca scriitor, Marco Santagata de la Universitatea de Studii din Pisa, autor de lucrări docte, obligatorii pentru specialiști, a recurs de la bun început la instrumentele specifice, cînd s-a consacrat romanescului; chiar și atunci cînd autobiograficul predomină, ca în cartea de debut, Tata n-a fost comunist (Il papŕ non č stato comunista, Guanda, Parma; premiul Bellonci-Inedit, 1996). Mai mult, în Pictorul de sfinți palizi (Il maestro dei santi pallidi, Guanda, Parma, premiul Campiello în 2003
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
Woyzeck", nu de mult, cu regizorul Mihai Măniuțiu. Fiecare pas al confesiunii creatorului, fie el scriitorul, regizorul, actorul, dramaturgul și așa mai departe, fiecare pas este studiat, iar mișcarea exprimă concret mesajul scriiturii, tăcerea, acțiunea interioară. Cuvintele poveștii, cu accente autobiografice, a lui Imre Kertesz sînt pregnante în versiunea lui Visky Andras. Sînt suportul coregrafiei, tipul de limbaj predominant în spectacol. Este povestea unui scriitor. A lui B. Scena însăși, panta despre care vorbeam, este acoperită cu un fel de manuscris
Deținut din naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9999_a_11324]
-
aprecieri ce nu prea pot stârni curiozitatea iubitorului de literatură. Mai nuanțat în judecarea lui Mircea Damian, I. Negoițescu ni-l aduce - în "Istoria literaturii române" - mai aproape de înțelegerea cititorului scriind: "Folosind în romanul "De-a curmezișul" (1935) un material autobiografic, urmând a fi utilizat probabil altă dată, cândva, de alții, tot ca document de epocă, Mircea Damian e în schimb veritabil artist în câteva din nuvelele strânse în culegerile "Eu sau frate-miu"(1930) și "Două și-un cățel" (1935
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
de asemenea, importante, accentele oferă balansul în care putem regăsi căldura umană sau dimpotrivă isteria, iar Chiara Mastroiani chiar falsează pentru mai multă autenticitate. Povestea se oprește în 1994, momentul în care Marjane Satrapi părăsește Iranul cu destinația Paris. Parte autobiografică, dar fără a cădea în documentarism, povestea are acel cri du coeur care te emoționează, care te face să revii, să rîzi și să te întristezi, dar mai ales să înțelegi.
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
mai puțin admirația pentru regimul nazist în cazul scriitorului român - și cele două romane se pretează unei lecturi în oglindă, fiind două cărți vii, de viață interioară aflată sub semnul incoerenței vecine cu nebunia, având ca punct de plecare elemente autobiografice, două romane ale singurătății omenești, care surprind bizareria unor marginali, scriitori fără posibilități materiale, singuri în fața unei existențe care nu a fost creată pentru ei și în care se întretaie duritatea și emoția, puritatea și cinismul. Flaneuri, tineri nonconformiști aflați
Între sadism și estetism by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9067_a_10392]
-
nu mai e așa, s-a omogenizat... A doua caracteristică importantă a literaturii lui Panait Istrati merge în același sens. Procedeul favorit al scriitorului este evocarea confesivă, de aceea s-a afirmat deseori că literatura lui ar fi una predominant autobiografică. în realitate este mai degrabă vorba de folosirea resurselor literare ale amintirii, cine îi caută lui Istrati biografia în cărțile scrise de el ajunge inevitabil să bată cîmpii. Nici chiar Spovedania unui învins, care nu e literatură și a fost
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
dintâi prin cea de-a doua. Ironizat pentru răsturnarea raportului de consecuție între ideație și figurație (cu accente sarcastice datorate unor Eugen Ionescu și Mihail Sebastian), criticul rămâne consecvent formulei sale, iar memorialistul o utilizează în voie pe întinderea discursului autobiografic. Acesta se dezvoltă în marginea și în miezul literaturii, autorul beneficiind de un ideal post de observație. Critic de întâmpinare, a citit majoritatea cărților semnificative ale epocii. Conducător de cenaclu, i-a cunoscut în carne și oase pe mulți dintre
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
vast și ambițios, intitulat O istorie a eșecurilor din literatura română, pe care autorul îl publică în foileton în paginile revistei Astra. Reproducem un scurt fragment din lanțul de considerații critice ale autorului: "Cele mai mari neîmpliniri ale acestui roman autobiografic, cu aspect de jurnal, se găsesc la nivelul construcției și al conflictului. Cartea se mărginește să prezinte siluetele profesorilor și, foarte rar, atmosfera din cancelarie. Un conflict propriu-zis nu există, iar intriga este și ea slab schițată. Perspectiva din care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9131_a_10456]
-
e cu atît mai relevant cu cît e acompaniat de declarația că însemnate pasaje au un caracter nonficțional: "Autorul ține să menționeze că toate amănuntele legate de pușcărie, mină sau război din această carte de confesiuni sînt absolut autentice". Substratul autobiografic e astfel certificat. Un aspect esențial al romanului îl reprezintă exorcizarea "lumii pe dos" care era societatea comunistă, inconsistentă, grotescă, mască a neantului pe care ironia sistematică o înlătură. Apare însă și o viziune "pozitivă", a "adevărurilor ultime", "o mare
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
supranatural sau metafizic. Oricum, și în cazul lui Mike există un debut interesant, îngropat de avalanșa de romane consumeriste, precum cel la care lucrează în prezent, 10 nopți în camerele de hotel bîntuite. Dacă primul roman cu un puternic substrat autobiografic, The Long Road Home, anunța un scriitor autentic, celelalte reprezintă mai mult o caricatură a genului căruia i s-a dedicat scriitorul american. Această mică disensiune subliniată discret are rolul ei în film, ne oferă, de fapt, un personaj scindat
Demonii de la 1408 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9297_a_10622]
-
Tudorel Urian Monica Lovinescu este, probabil, cea mai importantă autoare de scrieri autobiografice din literatura română postbelică. Volumele sale de memorialistică (La apa Vavilonului) și cele șase volume intitulate modest, Jurnal, alcătuiesc o istorie a comunismului românesc, văzut dinspre ambele capete ale Cortinei de Fier, cu gesturile sublime ale unor oameni pentru care
Cealaltă Monica Lovinescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9349_a_10674]
-
românesc, văzut dinspre ambele capete ale Cortinei de Fier, cu gesturile sublime ale unor oameni pentru care libertatea gândirii era bunul cel mai de preț, dar și cu (prea) multele și neașteptatele sale demisii morale. Mai mult decât atât, literatura autobiografică a Monicăi Lovinescu reprezintă o extraordinară istorie a ideilor politice și culturale care au marcat secolul XX, autoarea fiind o comentatoare, în timp real, a ideilor lui Jean-Paul Sartre, Raymond Aron, Jean-François Revel, Alain Besançon, François Furet, Jorge Luis Borges
Cealaltă Monica Lovinescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9349_a_10674]
-
mică, - așa cum ea se vede din prima fotografie a Pămîntului din satelit -, alternînd imaginile șocante ale zonelor devastate de uragane precum Katrina, cu cele ale frumuseții unui loc paradisiac, cel al fermei unde Al Gore și-a petrecut copilăria. Rapelul autobiografic nu aduce în scenă un politician care a pierdut marea cursă în fața infatigabilului soldat universal, George Bush, ci un alt tip de politician cu o nouă agendă axată pe lucrurile cu adevărat importante. În ce privește lungmetrajele, criticul de film Alex Leo
Anonimul român între Dunăre și Mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9339_a_10664]
-
sale. Pentru ei însă, Luntrea lui Caron e ca o ședință lungă de inițiere într-un mister: simți cum iei contact cu buchetul de nuanțe și mirări al unui poet care, temperamental vorbind, nu putea fi decît poet. În privința laturii autobiografice, despre cartea aceasta s-a spus totul la vremea apariției celei dintîi ediții. Romanul e istoria unei scufundări treptate într-o bolgie românească din al cărei tărîm filozoful nu a putut scăpa decît prin două supape: dragostea față de femeie și
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
clădească o casă, cum nici nu ceri unui arhitect să cizeleze în bătaia lupei pietre prețioase. Blaga e un făcător de pietre prețioase, dar nu un arhitect de edificii romanești. De aici și gustul nefiresc, extrem de rafinat, al acestui volum autobiografic.
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
lui Darie, delegatul autorului în text, s-au detașat și au plăcut multă vreme, pe bună dreptate, ultimele dezvoltări epice: Jocul cu moartea (1962) și Pădurea nebună (1963), cu episodul independent al iubirii lui Darie pentru tătăroaica Uruma. Când filonul autobiografic s-a epuizat, Zaharia Stancu a dat cel mai bun roman al său, Șatra (1968), în care nu mai există excesele stilistice (lirismul, retorica repetițiilor) și narative (picarescul) din celelalte cărți ale sale. Dar prozatorul valorifică încă o dată, într-o
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
raportat la propria persoană, propriul buric, cum s-ar zice. Monologul la care mă refer se poate desfășura telefonic (de către cei cărora nu le pasă de timpul irosit și de costul conversației) sau prin viu grai; el poate privi evenimente autobiografice din trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat (uneori distorsionate de trecerea anilor), nu numai avuabile, ci și de natură să dezvăluie sau să arunce un puternic fascicol de lumină asupra unor însușiri personale ieșite din comun - sensibilitate, înțelepciune, bunătate
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
Tudorel Urian O surpriză plăcută între debuturile în proză, din care editura Polirom și-a făcut un foarte ambițios program, este romanul Gabrielei Gavril, Fiecare cu Budapesta lui. În locul prozelor cu substrat autobiografic, în care este descris miraculosul traseu existențial al unor tineri de azi, de la cravatele roșii de pionier la primele joint-uri și/sau perversiuni sexuale, care au făcut școală odată cu spectaculoasa lansare a colecției în vara anului 2005, autoarea propune o
Tranziția la Iași by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9372_a_10697]
-
că evenimentele petrecute cu doar câteva săptămâni înaintea nașterii mele fac parte dintr-o altă existență foarte îndepărtată în timp. Sunt dinaintea erei noastre, cum se spunea în vechile cărți de istorie. Cartea lui Virgil Ierunca, Fenomenul Pitești, bogata literatură autobiografică de la începutul anilor '90 (în primul rând, Jurnalul fericirii, de N. Steinhardt și Închisoarea noastră cea de toate zilele, de Ion Ioanid) și formidabila serie de filme documentare, Memorialul durerii, mi-au deschis o nouă perspectivă asupra regimului comunist. Ceea ce
Comunismul, așa cum a fost by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9393_a_10718]