689 matches
-
presupunerea conform căreia perfecționarea și educația continuă sunt excluse, dacă nu sunt percepute ca atare; - presupunerea conform căreia cadrele didactice (în calitate de resurse umane în instituțiile de educație a adulților) își închipuie că se află deja în vârful cunoașterii și al autocunoașterii, că au ajuns să se autorealizeze și că nu mai au nevoie de alte activități în acest sens. În continuare, vom prezenta câteva forme/modalități de stimulare a angajaților în vederea implicării acestora în activități destinate pregătirii profesionale continue. Vom începe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ci și de natură calitativă, în planul experienței acumulate, pe baza pregătirii profesionale și a aptitudinilor manifestate la locul de muncă. Dezvoltarea carierei semnifică toate aspectele vieții umane aflate în devenire și cu o dinamică specifică în diferite planuri, precum: autocunoașterea și formarea deprinderilor de relaționare interpersonală, educația și formarea profesională inițială și continuă, asumarea de roluri în viață și modul de integrare, trăire și planificare a diferitelor evenimente ale vieții (Gysbers, 2001). 6.2.2. Servicii și beneficiari ai consilierii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sa profesională. În consilierea carierei adulților, metodele utilizate vor contribui la clarificarea parcursului profesional și la integrarea activă a individului pe piața muncii. În funcție de caracteristicile de vârstă și psihologice ale individului cu care se lucrează, vor fi îmbinate metode de autocunoaștere, de dezvoltare a unor abilități de comunicare/relaționare cu cele de informare și cunoaștere a oportunităților de pe piața muncii, pentru a lărgi câmpul alternativ pe baza căruia individul să poată lua o decizie (Cârlea, 2003). Aceeași autoare încearcă o clasificare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
multe citerii: 1) În funcție de fazele procesului de consiliere (desfășurate în timp, pe mai multe ședințe): a) metode de obținere a informațiilor despre client (interviul structurat, chestionare, teste de performanță, teste psihologice); b) metode de explorare a universului personal: - metode de autocunoaștere (lucrul în microgrupuri, metafora, hărțile personale, exercițiul), - metode pentru dezvoltarea unor abilități de comunicare sau relaționare (exercițiul, jocul de rol, simulările), - metode pentru clarificarea valorilor și luarea unei decizii (problematizarea, controversa creativă, alegerea forțată, exercițiul), - metode de marketing personal (întocmirea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
preferă ebook-uri, cărți și pachete de învățare interactive, care să poată fi consultate la domiciliu), cât și în conținutul ofertelor celor mai solicitate (s-a dezvoltat o întreagă industrie a fitness-ului și a ofertelor de îngrijire corporală și de autocunoaștere, de terapii complementare; vezi Field, 2000). Acest fenomen distonează cu concepția tradițională a educației adulților ca iluminare, ca participare, mișcare socială și implicare comunitară (bisericile se golesc, întâlnirile sindicale se răresc și se micșorează, mișcările feministe sau cele ecologiste sunt
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
scale Lickert), însă autoevaluările „deschise”, de genul autocaracterizărilor narative, rămân, în continuare, destul de dificile chiar și pentru ei. Autoevaluarea are o serie de veleități cert favorizante pentru educabilii adulți, printre care: - elaborarea treptată a unor tehnici autoevaluative corecte, realiste; - favorizarea autocunoașterii, identificarea propriului stil de învățare, de reflecție și de gândire, sesizarea promptă a blocajelor cognitive sau atitudinale și eliminarea lor; - sporirea încrederii în evaluare în general, acceptarea ei în mod firesc, crearea unei „culturi a evaluării” la purtător; - creșterea/sporirea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
presupunerea conform căreia perfecționarea și educația continuă sunt excluse, dacă nu sunt percepute ca atare; - presupunerea conform căreia cadrele didactice (în calitate de resurse umane în instituțiile de educație a adulților) își închipuie că se află deja în vârful cunoașterii și al autocunoașterii, că au ajuns să se autorealizeze și că nu mai au nevoie de alte activități în acest sens. În continuare, vom prezenta câteva forme/modalități de stimulare a angajaților în vederea implicării acestora în activități destinate pregătirii profesionale continue. Vom începe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ci și de natură calitativă, în planul experienței acumulate, pe baza pregătirii profesionale și a aptitudinilor manifestate la locul de muncă. Dezvoltarea carierei semnifică toate aspectele vieții umane aflate în devenire și cu o dinamică specifică în diferite planuri, precum: autocunoașterea și formarea deprinderilor de relaționare interpersonală, educația și formarea profesională inițială și continuă, asumarea de roluri în viață și modul de integrare, trăire și planificare a diferitelor evenimente ale vieții (Gysbers, 2001). 6.2.2. Servicii și beneficiari ai consilierii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sa profesională. În consilierea carierei adulților, metodele utilizate vor contribui la clarificarea parcursului profesional și la integrarea activă a individului pe piața muncii. În funcție de caracteristicile de vârstă și psihologice ale individului cu care se lucrează, vor fi îmbinate metode de autocunoaștere, de dezvoltare a unor abilități de comunicare/relaționare cu cele de informare și cunoaștere a oportunităților de pe piața muncii, pentru a lărgi câmpul alternativ pe baza căruia individul să poată lua o decizie (Cârlea, 2003). Aceeași autoare încearcă o clasificare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
multe citerii: 1) În funcție de fazele procesului de consiliere (desfășurate în timp, pe mai multe ședințe): a) metode de obținere a informațiilor despre client (interviul structurat, chestionare, teste de performanță, teste psihologice); b) metode de explorare a universului personal: - metode de autocunoaștere (lucrul în microgrupuri, metafora, hărțile personale, exercițiul), - metode pentru dezvoltarea unor abilități de comunicare sau relaționare (exercițiul, jocul de rol, simulările), - metode pentru clarificarea valorilor și luarea unei decizii (problematizarea, controversa creativă, alegerea forțată, exercițiul), - metode de marketing personal (întocmirea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Cuvânt înainte Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Copilul poate
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
fie și educarea capacității de autoapreciere corectă la elevi. Practicată în mod curent de către cadrele didactice, fie sub numele de metodă alternativă de evaluare, fie simplu ca autoevaluare, metoda conduce cu siguranță, prin abordarea ei corectă, la educarea capacităților de autocunoaștere. Autoarele, institutor și educatoare, au concluzionat în prezenta lucrare rezultatele unui efort comun de evidențiere a eficienței și efectelor autoevaluării utilizate în învățământul primar, ca urmare a derulării unei activități de parteneriat ce a urmărit trecerea optimă a copiilor de la
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
elevilor, prin teste de aptitudini, teste de capacități și de abilități specifice. e) Funcția motivațională Această funcție stimulează activitatea de învățare a elevului și se manifestă prin valorificarea pozitivă a feedback-ului oferit de evaluare, în sensul autoevaluării. Sunt stimulate autocunoașterea, autoaprecierea și metacogniția în raport cu obiectivele formării profesionale. Aplicându-se principiul feed-back-ului, în funcție de rezultatele pregătirii elevului, evidențiate prin apreciere și notare (ieșirile) se stabilește gradul de corectare a intrărilor, stipulându-se optimizarea procesului de predare-învățare. f) Funcția de certificare Prin evaluare
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
elevului pe o unitate mai mare de timp (semestru, an școlar, ciclu de învățământ) valorizând munca individuală a elevului prin urmărirea progresului în ceea ce privește cunoștințele achiziționate, dar și atitudinile sale. e) Autoevaluarea este deosebit de importantă, în condițiile în care de o autocunoaștere obiectivă și de o autoapreciere corectă depinde formarea adecvată a personalității elevului. În acest sens, . Autoevaluându-se corect, elevii pot să compare nivelul la care se află cu cel pe care-l reclamă standardele curriculare de performanță, dezvoltându și un program
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
la începutul activității educative. Nathaniel Branden, psihiatru și specialist în domeniul autoevaluării, evidenția faptul că „judecățile de autoevaluare constituie un factor important în dezvoltarea psihologică a omului.” Nu putem concepe un proces de instruire și formare fără a implica componenta autocunoașterii și autoaprecierii obiective, de altfel ea desemnând o caracteristică a psihicului uman, o trăsătură fundamentală a personalității omului. Valențele acestei metode alternative au fost edificate de către Marin Manolescu, în următoarea prezentare: * dezvoltarea capacităților de autocunoaștere și de autoevaluare; * compararea nivelului
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
formare fără a implica componenta autocunoașterii și autoaprecierii obiective, de altfel ea desemnând o caracteristică a psihicului uman, o trăsătură fundamentală a personalității omului. Valențele acestei metode alternative au fost edificate de către Marin Manolescu, în următoarea prezentare: * dezvoltarea capacităților de autocunoaștere și de autoevaluare; * compararea nivelului la care au ajuns elevii în raport cu cel cerut de obiectivele învățării și de standardele educaționale; * dezvoltarea și susținerea unui program propriu de învățare; * autoevaluarea și valorizarea atitudinilor și comportamentelor personale. În acest mod, cadrul didactic
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
l face conștient pe acesta de procesele și situațiile mentale puse în joc”. II.2. Forme ale autoevaluării Modalitate de evaluare cu largi valențe formative, Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Mijlocul principal pentru formarea capacităților autoevaluative la elevi îl constituie modul de apreciere al învățătorului. În condițiile în care aprecierea elevilor va fi făcută
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
din alte surse pe problematica studiată. s) Prefer temele scrise. t) Prefer teme practice și orale. III. AUTOAPRECIEREA CORECTĂ A RANDAMENTULUI ȘCOLAR. DATELE UNEI CERCETĂRI Capacitatea de autoapreciere obiectivă, componentă de bază a cunoașterii de sine, consecință și condiție a autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Începutul școlarității
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
autoaprecierea corectă, apropiind-o de aprecierea învățătorului. IV. CONCLUZII Autoevaluarea constituie într-adevăr o treaptă spre progres în evoluția omului, în general, a copilului de vârstă școlară, în special. De mare interes este autoevaluarea obiectivă, ca rezultat al unei optime autocunoașteri și autoaprecieri. În afara acurateței și obiectivității, autoevaluarea își pierde din calitățile care o fac premisă a progresului. De la cea mai fragedă vârstă, copilul este antrenat în acțiuni autoevaluative, deși nu definim situația respectivă drept moment de autoevaluare, iar uneori nu
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
cel real, Ion cel ideal al lui Ion, Ion cel ideal al lui Toma; trei Toma - Toma cel real, Toma cel ideal al lui Toma, Toma cel ideal al lui Ion. Din aceste distincții rezultă faptul că nu există nici autocunoaștere absolută (Ion cel ideal al lui Ion nu se suprapune niciodată cu Ion cel real) și nici intercunoaștere absolută (Ion cel ideal al lui Toma diferă și el de Ion cel real), ci Întotdeauna elementul esențial al intercomunicării umane este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
punct, limbaj (limbaj despre celălalt), ea se revendică, evident, de la o realitate pe care o desemnează și o semnifică. Dar adevărata problemă e cea a logicii imaginii, a „adevărului”, și nu a „falsității” sale. Citez acest exemplu după Liviu Antonesei, „Autocunoașterea și inter-cunoașterea”, În Comportament și civilizație, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 167. Semnificativă pentru plasarea acestor interacțiuni Într-o perspectivă filosofică mai amplă mi se pare imaginea „cercului hermeneutic” al lui Heidegger: „cunoașterea lumii de către om și comprehensiunea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin el însuși sau de la ații. La vârsta preadolescenței valoarea motivațională a aptitudinilor este totuși puțin conștientizată la elevi. Situația se explică atât prin faptul că aceste însușiri nu sunt încă pe deplin formate, cât și prin posibilitățile limitate de autocunoaștere. Cu toate acestea, am inclus categoria aptitudinilor speciale, pentru că, mai ales învățarea la disciplinele care îi interesează, unii elevi o motivează prin prezența acestor însușiri: „mă pricep mai bine la acest obiect”; „am aptitudini ”; „am talent”; „învăț cu multă ușurința
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
termeni comportamentali și prin adeziunea membrilor; 2. apartenența la grup nu este impusă; 3. motivele intrării în grup sunt exprimate sub forma dorințelor de perfecționare a propriului stil de gândire și acțiune, trebuința de afinități și cunoaștere socială, dorința de autocunoaștere și participare la propria formare; 4. grupul creativ de formare se poate organiza cu adolescenți, studenți, tineri specialiști și cu pensionari; 5. relațiile dintre membrii grupului sunt bogate și neformale, desfășurându-se într-un climat de destindere, manifestare spontană, libera
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
credințelor limitative, a convingerilor false care ne Împiedică să ne manifestăm darurile vieții În plenitudinea lor, care ne Împiedică să ajungem la Împlinirea sufletului nostru, la Împlinirea menirii noastre. Atunci când Începi acest proces al transformării , când pornești pe drumul spre autocunoaștere, autodezvoltare, poate vei părea și tu ciudat pentru cei din jur. Noua cale pe care ai pornit presupune și noi obișnuințe, renunțarea la cele care nuți sunt favorabile sau te Înpiedică pe drumul autocunoașterii tale. Teoria Haosului spune că mișcarea
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
transformării , când pornești pe drumul spre autocunoaștere, autodezvoltare, poate vei părea și tu ciudat pentru cei din jur. Noua cale pe care ai pornit presupune și noi obișnuințe, renunțarea la cele care nuți sunt favorabile sau te Înpiedică pe drumul autocunoașterii tale. Teoria Haosului spune că mișcarea aripilor unui fluture Într-o parte a lumii poate provoca un taifun În alt punct al planetei. Adus la cazul omului, “efectul fluture” Înseamnă că schimbarea unui mic episod din viață poate avea repercursiuni
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]