1,019 matches
-
încorporează propriul său spirit (Geist) configurat istoricește și recognoscibil sub forma culturii și limbii, rezultă că fiecare cultură, ca expresie unică a umanității, are dreptul la afirmare politică distinctă. Particularitatea ireductibilă, determinată istoric, cultural și etnic a fiecărui Volk reclamă autodeterminarea politică, fiecare etnie dispunând de un mandat legitimat istoric, cultural și etnic de autoorganizare a propriilor cadre politice. Spre deosebire de modelul francez, renanian, al naționalității, întemeiat pe principiul apartenenței elective la comunitatea civică națională, modelul german, de inspirație herderiană, este fundat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a creat premisele pentru infiltrarea capitalului în economia românească, deschizând prin aceasta și calea spre nașterea burgheziei românești (Zeletin, 1925). Pe plan politic, forța motrice care a asigurat propulsia modelului răsăritean de societate națională a fost năzuința grupurilor naționale de autodeterminare, obstaculată de dominația imperiilor multietnice care nu au intrat în noua logică a statelor-națiune. Alte diferențe cruciale țin de elementele mitice instituționalizate ca parte integrantă a modelului răsăritean al societății naționale. În loc de individualismul prevalent în imaginarul politic apusean, naționalismul est-european
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
împiedice de "o serie de lupte naționale sterile", care sunt oricum cauze pierdute (Löwy, 1976, p. 86). Cel care a dat o soluție practică unei probleme teoretice aparent ireconciliabile a fost V.I. Lenin, prin a sa doctrină a dreptului la autodeterminare națională al popoarelor. Chiar dacă legitimează ideologic dreptul de separare politică a națiunilor oprimate de statele asupritoare și ordonă chiar declanșarea luptei împotriva asupririi naționale, "țelul socialismului" rămâne "nu numai lichidarea fărîmițării omenirii în state mici și a oricărui separatism al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
desigur, patriotismul socialist, "organic legat de internaționalismul proletar" (p. 10). Antinaționalismul implicit al doctrinei internaționalismului proletar elaborat în avangarda reflecției teoretice a marxism-leninismului a fost încorporat în literatura didactică românească sub forma patriotismului socialist. Prin impunerea tactică a dreptului de autodeterminare națională în agenda politică a socialismului, antinaționalismul manifest al marxismului radical a fost diluat. Însă acceptarea ideii naționale s-a realizat doar ca o concesiune tactică, înțeleasă ca o necesitate practică în vederea atingerii idealului comunist al societății post- naționale. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
3. Concepția despre naționalitate Maturizarea sistemului socialist în România a consacrat mariajul "contra naturii" doctrinare dintre ideologia comunistă (original și principial internaționalistă și chiar antinaționalistă) și cea naționalistă. Am văzut cum sub presiunea circumstanțelor, Lenin a formulat teza dreptului de autodeterminare națională ca premisă a tranziției la socialism. Aceasta a fost o concesie tactică și provizorie, nicidecum o finalitate politică. Mai apoi, după ce revoluționarismul comunist mondial și-a pierdut avântul, Stalin a îmbrățișat doctrina lui N. Bukharin a "socialismului într-o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
teoretică și politică a partidului" (1975, p. 24). Programul PCR, proiectat ca busolă ideologică și "călăuză pentru întregul popor" (p. 214), statuează și "politica Partidului în problema națională" (pp. 142-152). Întreaga secțiune este o apologie a națiunii, a dreptului de autodeterminare națională, a principiului egalității inter-naționale și a misiunii istorice a națiunii chiar și în orânduirea utopică a comunismului. Soteriologia comunistă adoptă o față națională, metamorfozându-se într-o soteriologie național-comunistă. Deși Marx a proorocit sfârșitul destinului națiunii în istorie, "analiza
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întâi pe cale ideatică. Țările Române s-au reapropriat de Europa, "de data aceasta definitiv", în urma ideilor luministe care au perforat mentalitatea levantină încetățenită în acest spațiu ancorat în feudalism. Ideile europene de factură liberală și națională (precum dreptul popoarelor la autodeterminare) au lansat procesul modernizării în societatea românească. Suflarea românească s-a aliniat, încă o dată, spiritului european cu prilejul Revoluțiilor pașoptiste, care semnalează efortul românesc de reînscriere în Europa. După ce, în urma făuririi în cursul secolului al XIX-lea a statului național
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
teritorială. Înțelese ca vehicule la fel de încărcate ideologic ca și cele de istorie, manualele de geografie sunt uneltele didactice prin care statul-națiune se auto-legitimează elaborând o "geografie politică". Teoria statului-națiune modern presupune conjuncția a cel puțin trei elemente fundamentale: factorul etnic, autodeterminare politică a etnicului, la care se adaugă un teritoriu specific aflat sub jurisdicția administrativă a politeiei etnice. Prin manualele de geografie (politică), statul-națiune își trasează în imaginarul colectiv granițele simbolice, propagând ideea de omogenitate internă și deosebire externă. Întrucât memoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Johnson, M. (1980). Metaphors We Live By. Chicago și Londra: The University of Chicago Press. Lazăr, M. (2002). Paradoxuri ale modernizării: elemente pentru o sociologie a elitelor culturale românești. Cluj-Napoca: Limes. Lenin, V.I. (1964). Revoluția socialistă și dreptul națiunilor la autodeterminare. În Opere complete. Vol. 27 (pp. 260-274), București: Editura Politică. Lenski, G. (2002). Putere și privilegii: o teorie a stratificării sociale. Timișoara: Amarcord. Lewis, B. (1975). History: Remembered, Recovered, Invented. Priceton: Princeton University Press. Lewis, B. (2008). The Periodization of
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alții să ne rezolve problemele și evităm să căutăm soluțiile prin noi înșine. Mentalitatea de victimă ne zdruncină încrederea în sine și dorința de lua măsuri preventive. Pe de altă parte, conștientizarea capacității de a face alegeri ne călăuzește spre autodeterminare. Să examinăm din nou al doilea set de exemple și consecințele acestora. „Am hotărît să lucrez iar peste program”. Odată ce spui asta, prima întrebare care răsare în minte este „De ce? De ce am hotărît să lucrez iar peste program?”. Aceasta este
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
cu excepția divorțului, si toate atribuirile legate de doctrine politice sunt eronate”. Nu se pronunț] cu privire la r]zboi, pedeapsa capital], jocuri de noroc, justiție, administrarea legii, împ]rțirea bunurilor, socialism, uniformizarea veniturilor, egalitatea sexelor, discriminarea rasial], egalitatea șanselor, tiranie, libertate, sclavie, autodeterminare sau contracepție. A fi pentru oricare dintre acestea sau împotriva lor nu implic] o atitudine creștin] în condițiile în care prin „creștin” se înțelege ceea ce Iisus învăț] în evangheliile sinoptice”. Exist] p]reri potrivit c]rora versetul din Predică de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o concepție a ființelor umane că p]rți ale naturii, ale c]ror dorințe, inclinații și acțiuni sunt susceptibile de explicații cauzale obișnuite. În același timp ins], teoria să asupra libert]ții umane vede agenții umani ca fiind capabili de autodeterminare și, mai ales, de determinare în acord cu principiile datoriei. Viziunea lui Kant pare a fi una dual]: suntem ființe determinate cauzal și natural, dar și capabile de autodeterminare. Mulți dintre criticii lui Kant au suținut c] aceast] viziune dual
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra libert]ții umane vede agenții umani ca fiind capabili de autodeterminare și, mai ales, de determinare în acord cu principiile datoriei. Viziunea lui Kant pare a fi una dual]: suntem ființe determinate cauzal și natural, dar și capabile de autodeterminare. Mulți dintre criticii lui Kant au suținut c] aceast] viziune dual] este în cele din urm] incoerent]. În Critică rațiunii practice, Kant încearc] s] dep]șeasc] aceast] dificultate susținând c], în condițiile accept]rii anumitor „postulate”, putem înțelege și ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
altora. Drepturile morale primare sunt acele drepturi pe care le are orice persoan], în contrast cu acele drepturi care depind de anumite circumstanțe, spre exemplu, promisiuni sau contracte legale. Drepturile morale primare ale persoanei includ, în mod obișnuit, dreptul la viat], libertate, autodeterminare și libertatea fâț] de v]ț]m]ri corporale. Interzicerea avortului pare s] încalce toate aceste drepturi primare. Viețile femeilor sunt puse în pericol cel puțin în dou] moduri. Acolo unde avorturile sunt interzise de lege femeile tind s] apeleze
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu apeleze la avort. Desigur și nașterile voluntare prezint] un risc fâț] de viață femeilor, dar f]r] elementul de coerciție nu exist] o violare a dreptului la viat] a femeilor. Interzicerea avortului încalc], de asemenea, dreptul femeilor la libertate, autodeterminare și integritate fizic]. A fi forțat] s] porți o sarcin] nu este doar o „inconvenient]”, așa cum afirm] cei care susțin interzicerea avortului. A duce o sarcin] pan] la cap]ț este o responsabilitate dificil] și riscant], chiar și atunci când este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de dragul vieții f]tului. Precum a ar]țâț Judith Thomson în mult discutatul articol din 1971, „Pledoarie pentru avort”, nu exist] nici un alt caz în care legea cere indivizilor (care nu au fost condamnați pentru crime), s]-si sacrifice libertatea, autodeterminarea și integritatea fizic] pentru a salva viața altuia. Poate o analogie pentru sarcinile involuntare sunt recrut]rile pentru armat]. În orice caz, comparația poate s] ofere o susținere limitat] poziției antiavort, din moment ce justificarea serviciului militar obligatoriu este în sine discutabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de mobilitate, de angajare, respectiv de pregătire în vederea angajării ori asupra posibilităților de dezvoltare a carierei este o altă măsură menită să ducă la îndeplinirea acestor deziderate. Toate acestea au funcționalitate dacă individul are deprinderi de învățare autonomă, autodirijată, de autodeterminare, dorința de a se perfecționa continuu, de a-și planifica evoluția în carieră, de a-și căuta singur locuri de muncă. Aceste capacități sunt stimulate însă de accesul la informare, la finanțarea pregătirii (de exemplu, conturile individuale de învățare), la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dacă structura socială nu acționează prea opresiv asupra sa. Autorul dezvoltă tehnici de centrare asupra adultului, unele apropriate de terapie, neputându-se vorbi însă despre o teorie coerentă, abordarea sa fiind unilaterală, care se referă doar la potențialul adultului de autodeterminare. Pornind de la ideile anterior menționate și de la cercetările lui Maslow, Malcom Knowles (apud Jarvis, 1983), părintele andragogiei, încearcă să sistematizeze ideile psihologiei umaniste, punctând principalele caracteristici ale învățării la vârsta adultă: apare o schimbare în imaginea de sine, adulții fiind
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a cursantului și asumarea inițiativei și responsabilității sale. Cadrul didactic facilitator are o abordare mai flexibilă, centrată pe cursant și pe experiențele lui, căutând să îi stimuleze: participarea voluntară, colaborarea, respectul față de ceilalți, acțiunea (praxisul), un spirit de reflecție critică, autodeterminarea. Facilitarea presupune mai ales stabilirea unei relații dialogice, în care cunoașterea este co-creată prin comunicare deschisă și cooperare, profesorul doar sprijinind desprinderea înțelesurilor și semnificațiilor. De multe ori, facilitatorii acompaniază mai degrabă aspectul social și relațional al învățării de grup
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de mobilitate, de angajare, respectiv de pregătire în vederea angajării ori asupra posibilităților de dezvoltare a carierei este o altă măsură menită să ducă la îndeplinirea acestor deziderate. Toate acestea au funcționalitate dacă individul are deprinderi de învățare autonomă, autodirijată, de autodeterminare, dorința de a se perfecționa continuu, de a-și planifica evoluția în carieră, de a-și căuta singur locuri de muncă. Aceste capacități sunt stimulate însă de accesul la informare, la finanțarea pregătirii (de exemplu, conturile individuale de învățare), la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dacă structura socială nu acționează prea opresiv asupra sa. Autorul dezvoltă tehnici de centrare asupra adultului, unele apropriate de terapie, neputându-se vorbi însă despre o teorie coerentă, abordarea sa fiind unilaterală, care se referă doar la potențialul adultului de autodeterminare. Pornind de la ideile anterior menționate și de la cercetările lui Maslow, Malcom Knowles (apud Jarvis, 1983), părintele andragogiei, încearcă să sistematizeze ideile psihologiei umaniste, punctând principalele caracteristici ale învățării la vârsta adultă: apare o schimbare în imaginea de sine, adulții fiind
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a cursantului și asumarea inițiativei și responsabilității sale. Cadrul didactic facilitator are o abordare mai flexibilă, centrată pe cursant și pe experiențele lui, căutând să îi stimuleze: participarea voluntară, colaborarea, respectul față de ceilalți, acțiunea (praxisul), un spirit de reflecție critică, autodeterminarea. Facilitarea presupune mai ales stabilirea unei relații dialogice, în care cunoașterea este co-creată prin comunicare deschisă și cooperare, profesorul doar sprijinind desprinderea înțelesurilor și semnificațiilor. De multe ori, facilitatorii acompaniază mai degrabă aspectul social și relațional al învățării de grup
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
egalitatea alături de ceilalți. După aceea, se va dezvolta treptat ideea dreptului de stăpânire al românilor asupra Transilvaniei, situație de natură să alimenteze o veșnică stare conflictuală În raport cu maghiarii. În general, ideologia modernă naționalistă a pus În evidență doar dreptul la autodeterminare, și nu necesitatea conviețuirii cu o națiune străină pe același teritoriu și mai ales În același cadru statal, potrivit formulei „un stat pentru fiecare națiune”. O asemenea idee era menită să compromită din start formula transilvanismului, bazată tocmai pe un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
proclamă independența Republicii Democratice Moldovenești C) se înființează un guvern condus de Iancu Flondor a) ABC b) BCA c) CBA d) ACB 24) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Românii și- au anunțat hotărârea de autodeterminare prin “Declarația de la Oradea” B) se înființează Consiliul Național Român Central cu sediul la Arad C) se înființează Partidul Național Moldovenesc a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 25) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
d) ACB 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) forma de organizare specific spațiului românesc a fost obștea sătească B) Andrei al II- lea acordă privilegii sașilor C) comuniștii români susțin teza cu privire la dreptul de autodeterminare al popoarelor a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 28) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Constantin Stere aprecia că statul roman nu poate fi decât un stat țărănesc B) la Congresul PNȚ se
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]