852,023 matches
-
telefoane pe la cunoscuți, la Morgă, îl caută și la Dora Litman, despre care știa că îl urmărește cu insistențele și îl află în felul spus." E mai mult decît o simplă bîrfă (de altfel, se vede din brutalitatea povestirii că autorul nu e obișnuit cu asemenea relatări "subțiri"), e o adevărată cădere de pe soclu. Cu nouă ani în urmă, tînărul student nota: "Călinescu, la Odobescu, despre istorie. Senzație adîncă." sau, în același an: "Seminar 9-11 Călinescu. Abatele Du Bos și scrisoarea
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
și scrisoarea ca gen literar. Ideile lui ard atît de tare, încît ochii minții mele se întunecă." Viața intimă pătrunde și ea în jurnal, dar cu o bună cuviință care nu are nimic demodat, care intimidează și emoționează. Ca liceean, autorul e un perfect tînăr libertin în marginile iertate. Adică are legături pasagere, cu o misterioasă I. căreia îi scrie înfocat și cu care petrece cîteva nopți grăbite. Relația evoluează ca într-un roman interbelic: tînăra se căsătorește și se reîntîlnesc
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
care nu are încredere în sine, care nu se gîndește prea mult la un viitor auto-construit real (adică nu virtual sau fantastic) pur și simplu n-are cum și de ce să se ocupe de chestiunea eticului. În aceste condiții, nici autorii de vîrf nu vor răspunde. Adică, unde nu există cerere, nu există nici ofertă! E cam trist de fapt, dar deocamdată nu avem ce face". E drept că în Occident are mare trecere o relativitate sceptică (Derrida, Rorty etc.): "Numai
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
a dezvoltat-o pornind de la harta traseului descris în epistolele pauline. Nu întâmplător amintesc de cei doi mari discipoli ai lui Cristos, de vreme ce opera lui Coelho se pretează cel mai bine unei descifrări în cheie creștină. Cheie oferită de însuși autorul Alchimistului, a cărui premisă e o secvență din Evanghelia după Luca, aceea a opțiunii salutare făcută de Maria cea dornică de cunoaștere, sora ursuzei și robotitoarei Marta. Manualul războinicului luminii se deschide cu un motto din aceeași Evanghelie, care definește
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Poate părea destul de ciudată, la o primă vedere, trasarea unei paralele între destinele și operele celor doi întemeietori din titlu - unul al psihologiei analitice, celălalt al antroposofiei. Nici nu este, de altfel, un demers obișnuit, neexistând, până la autorul lucrării de față, decât prea puține și sumare apropieri ale antroposofilor de psihanaliză ori de psihologia analitică - și viceversa. Interesant este că Rudolf Steiner și Carl Gustav Jung ar fi avut unele premise, în epoca lor, de a se cunoaște
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
unele premise, în epoca lor, de a se cunoaște reciproc, personal, ori cât privește teoriile dezvoltate de fiecare (dincolo de unele mențiuni izolate din corpusul operei lor). Este vorba în primul rând despre premise biografice, cei doi "giganți" (cum îi numește autorul) fiind contemporani, la o numărătoare foarte riguroasă a anilor, o jumătate de veac - și evoluând în spații geografice destul de apropiate. Așa cum remarcă însă și Wehr - ține de legile interioare ale unei mari gândiri să rămână foarte adesea complet surdă la
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
jumătăți de viață, nu este doar "povestea unei pasiuni scandaloase", nu e doar o curajoasă incursiune, de un acut realism psihologic, în terenul minat al sentimentelor, ci și o cascadă poetică, a cărei traducere și-o putea asuma numai un autor, cineva care știe să perceapă și să "mânuiască" materia magică a cuvintelor. Arhitectul Antonio Dorigo, obișnuit să cumpere plăcerea într-o casă de prostituție, cade în plasa unei pure-impure, o profesionistă a lupanarelor care știe să păstreze misterul. Era un
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
cu nesfârșită tenacitate și răbdare, de-a-lungul unor întâmplări amețitoare, două fire foarte subțiri care se pierduseră în confuzia vieții, de la un capăt la altul al lumii". Cât despre urmele kafkiene pe care criticii le-au detectat în romanele lui Buzzati, autorul s-a apărat mereu: nu el, ci viața îl imită pe Kafka. Devenit dependent de o aberantă patimă, năpădit de absurd, într-un amurg lăuntric comparabil cu pustiul din Deșertul tătarilor, dar și cu pustiul epocii de consum - Italia marelui
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
saturnian în melancolie". Montaigne, preocupat de tragismul condiției umane, de tulburările epocii (războiul dintre catolici și protestanți), scrie și el variațiuni pe tema predestinării: Ne căutăm înainte de a ne fi văzut". în căutarea de sine ("mă zugrăvesc pe mine însumi...") autorul eseurilor a trasat o cale pe care mai înaintează și astăzi spiritualitatea europeană. Deși scrise în perioada 1572-1592, eseurile politice, religioase, morale, de meditație asupra istoriei sau a clasicismului (numeroase dictoane grecești sau latine generează comentariile) sunt la fel de actuale, pentru
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
două firi omogene"3). De la Mite Kremnitz, al cărei Der rumaenische Lenau (Preussische Jahrbuecher, 1900), reluat în Convorbiri literare, 1900, la ultimii eminescologi, relația cu Eminescu e întoarsă pe toate fețele. În bibliografia obligatorie îl vom descoperi pe I.E. Torouțiu, autor, în Convorbiri literare - 1939 al unei cercetări savant omagiale. Destinderea marcată de sfârșitul anilor șaizeci nu se putea fără un moment care să fixeze dimensiunea acestei relații. În septembrie 1969 vor avea loc la Timișoara Zilele comemorative Lenau. În articolul-prefață
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Nicolae Manolescu Autorul Moromeților ar fi împlinit 80 de ani. Născut la 5 august 1922 și mort la 16 mai 1980, Marin Preda a aparținut unei generații fracturate. Este greu de spus ce s-ar fi întîmplat cu scriitorii acestei generații, dacă instaurarea
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
ciclu epic consacrat descendenților, lumpenproletarizați sau orășenizați, ai bătrînului șef de trib rural. Cît privește romanele cu problematică urbană, ele sînt artistic nesigure (cele trei versiuni ale Risipitorilor, primul dintre aceste romane, ilustrează în modul cel mai limpede tatonarea de către autor a unei alte lumi decît aceea din care el însuși provenea), scrise parcă uneori la comandă (Intrusul, Delirul) sau incapabile să se ridice la nivelul ambițiilor lui Preda (Cel mai iubit dintre pămînteni). Pecetea marelui prozator nu lipsește însă nici
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
prin excelență comici, cum sînt Gogol sau Caragiale, triumfă totdeauna derizoriul, (dar cît de semnificativ!) la Preda totul este important și serios. El nu glumește nici cu viața, nici cu literatura. Personajele sale (îndeosebi Moromete) pot avea umor cu ghemul, autorul n-are nici cît să înfășori pe un deget. Preda nu trișează niciodată. Scoate din situații cu totul convenționale (în spiritul vremii) observații morale valabile necondiționat. Valorifică fapte diverse (precum cel de la care pleacă Intrusul) în reflecții foarte acute și
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
într-un lung, lung editorial "decăderea" liricii actuale, dl Mihail Diaconescu își rezervă dreptul de a ilustra și "resurecția" ei și anume prin cîțiva poeți publicați de revista pe care o conduce: Radu Cârneci, "indiscutabil unul dintre cei mai importanți autori lirici din întreaga istorie a literaturii noastre", Amalia Elena Constantinescu, "autoarea unei creații care interpretează străvechi teme religioase într-o manieră profund originală", Mircea Vaida-Voievod, "care transformă patosul civic, istoric și patriotic în reflecție lirico-filosofică", Ion Popa-Argeșanu, "cu o admirabilă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
Ne-am dat seama că în situația în care un cal ar vorbi, am realiza o comedie. Așa că am hotărât să facem animalele să pară cât mai naturale și să le lăsăm să joace prin intermediul animației", arată regizorul Kelly Ashbury (autor de cărți ilustrate pentru copii, animator din 1983 la Walt Disney Feature Animation și din 1995 la DreamWorks, membru în echipele de realizare ale unor desene animate celebre că "Mică sirenă", "Frumoasă și Bestia", "Toy Story", "Prințul Egiptului", "Shrek", Evadare
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
felul, a vedetelor de-o zi, a falselor valori poleite astăzi de strălucirea ce aureola odinioară aparițiile acestei fabuloase personalități care a fost Monroe... l-a fascinat, de asemenea, pe Pierre Wyss, cunoscut coregraf al scenelor vest-europene de spectacol; ...este autorul scenariului, al coregrafiei, al regiei; ...este o personalitate puternică ce dispune de idei, dispune de ceea ce putem numi cultura spectacolului, dispune de mijloace utilizate cu o virtuozitate de mare maestru și în afara oricăror idei preconcepute. Elemente specifice spectacolelor de revistă
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
și noblețea: dacă memorie nu e, nimic nu e. Sau, vorba lui Iorga, cine uită nu merită. Reacții Editorialul din nr. 31 al României literare a stîrnit cîteva reacții care se cuvin consemnate. Prima impresie, citindu-le, a fost că autorii lor își ascund cu greu mirarea: cum, adică, directorul unei reviste să se dezică public de cronicarii săi literari? A doua impresie: dezacordul a fost repede interpretat ca o ,,criză" a publicației, pe care un conflict între generații ar pune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
și, totodată, dotată cu o informație bine verificată. Este cazul acestor studii despre Eminescu și Eliade ale Ilinei Gregori. Singurul reproș este unul editorial. De ce au fost reuniți cei doi într-un singur volum? Un posibil motiv ar fi că autorii în cauză au fost poate cei mai afectați de mitizări/mistificări de-a lungul ultimului secol. Or, criticul nostru tocmai în această zonă sensibilă operează importante modificări, ipoteze. Este foarte greu să recomanzi cititorilor nespecializați o carte de critică. E
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
analizat literatura interbelică a lui Mircea Eliade exclusiv din perspectivă estetică. Există și un mesaj transliterar în acest text, "cea mai neagră dintre prozele care îi poartă numele"... Vom găsi un discurs critic moderat, dar în care se vede că autorul a analizat cu grijă toate "scandalurile" legate de perioada neagră ideologic din viața lui Eliade. Toată literatura sa interbelică merită o analiză în această nouă lumină.
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
alături de un text-program-confesiune al lui Octav Grigorescu însuși. Excelenta ținută grafică a albumului și calitatea reproducerilor sînt, evident, subînțelese și nu mai au nevoie de nici un comentariu. Ceea ce trebuie, însă, amintit, dincolo de aceste aspecte oarecum tehnice, este felul în care autorul îl receptează pe Octav Grigorescu, atît în mărturisirea directă, cît și în lectura pe care o face imaginilor. Dacă în scurta sa prezentare, artistul român este socotit fără echivoc "un om excepțional", care poate fi alăturat "artiștilor care domină acest
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
Gheorghe Grigurcu Sînt bine cunoscute cazurile de autori români care s-au așezat pe malurile Senei și s-au integrat, nu o dată cu eclatanță, culturii franceze. Un fenomen mai recent este migrarea acestei categorii spre Statele Unite. Explicabil, întrucît e vorba de cea mai mare putere politică și economică a
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
in Literature and Philosophy" la Catholic University of America din Washington, director, între 1979 și 1994, al Programului de literatură comparată a Universității menționate și prorector-asociat al ei între 1989 și 1991, a mai predat și la alte universități, fiind autor a peste 15 cărți și 600 de articole apărute în numeroase țări. E o prezență ce, într-un fel, calcă pe urmele lui Mircea Eliade și pe cele, din păcate prematur întrerupte, ale lui Ion Petru Culianu. Nuanțele joacă un
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
prin mixtură, prin combinație. Prognoza d-lui V. Nemoianu este că mileniul al III-lea ori, mai prudent, măcar secolul al XXI-lea va consuma, în materie de cultură, o "ciorbă globală". Refuzînd orice formă de dogmatism, de "obsesie ideologică", autorul nostru își rostește încrederea în soluția pluralistă drept corolar spiritual al sistemului democratic, unica bază rezonabilă a libertății: În ansamblu mă găsesc de partea unui mod de filosofie istorică în care pluralismul supradeterminării (al cauzelor multiple) alcătuiește o morfologie culturală
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
mai bună dovadă o constituie faptul că am publicat de-a lungul timpului opinii felurite și contradictorii, deseori în dezacord cu ale noastre, ca redactori. Problema nu e, așadar, de îngrădire a libertății de exprimare și nu mă interesează dacă autorii vechi încep să aibă dificultăți cu noii critici. Pînă la un punct, e normal să se întîmple așa. Dar mă preocupă dificultățile - de a-i citi și de a-i înțelege - pe care noii critici le au cu scriitorii vechi
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
-i citi și de a-i înțelege - pe care noii critici le au cu scriitorii vechi. Din mai toate comentariile negative ale criticilor tineri la opere ale unor scriitori considerați canonici rezultă o anumită idee de literatură. O formulează limpede autorul cronicii la Voința de putere : "...Scriitorul român afirmat în anii '60-'80 [...] a crezut că este luptător și [...] s-a trezit după '89 că nu știe prea multe despre literatură, că și-a dus lupta cu arme extrem de rudimentare, cum
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]