8,738 matches
-
Și nici lângă trunchiul din parcul regal Cu umbra iubirii chemând sub portal, Ci lângă-nchisoare, aici, unde-am plâns Trei sute de ore cu dorul nestins, Aici, ca și-n moarte să-mi bată ursuz Al dubelor negre vacarm în auz, Și vaietul porții cu gratii, scrâșnind, Și urletul greu al bătrânei căzând.. Și fie ca neaua topindu-se-ncet, Din geana de bronz să coboare-n nămet. Și-ai ocnei porumbi gângurească duios, Și nave plutească pe Neva, în jos
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
dintre antume, doar Întrezăririle-le, în 1939) cu silfii modernității decît în Imn sufletului, o polemică - deși e departe de Voiculescu asemenea cuvînt... - cu bolovanii: "Unde n'ajung piatră, nici braț bont,/ Peste vastul vânt svârlit avuzuri,/ Să culeagă 'naltele auzuri/ Ochi zămislitori de orizont.// Exilatul fruct biruitor,/ Vârful slavei neatins îl ține/ Dar sămânța încă grea de sine/ Cade'n trist pământ interior." Nu va rodi, deci, acest suflet învățat să îndure, nu să schimbe. Urcîndu-și, cu popasuri neîngăduite, drumul
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
algid, într-o regiune a abolirii simțurilor substituite prin înlocuitori estetici, a "strigătelor" devenite convenții celeste: "împacă-te cu frigul din tine: / e doar un alt trup ce ți s-a dat / pentru a te naște // fără de miez întunericul / fără de auz și fără văz / fără degete copilul lup și fără privire / pămîntul transparent / te cuprinde fără să te atingă / cineva mai puternic decît frigul / te leagănă într-un cer de țipete" (cercul de frig te cuprinde fără să te atingă). Și
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
atac de panică. I s-a părut că pielea i se lipea de oase și se crăpa. A ajuns chiar să creadă că pe măsură ce treceau orele, ochii i se înfundau puțin câte puțin în orbite. O liniștea doar gândul că auzul ei mai percepea încă foarte limpede zgomotele la mare distanță. Cel mai mult se temea de delir; de aceea a mai încercat o dată să se calmeze, făcând abstracție de zăduf. Aza nu putea să uite că nu setea provoca moartea
Luis Leante - Cât te mai iubesc by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8737_a_10062]
-
înverșunată rigoare... Cum?... se referă la Tudoran, care scrie și în ziua de Anul Nou, numai să-i meargă bine? înseamnă că 1968 îmi cere să mă așez serios pe treabă! Deschisesem ochii pe la vreo șapte. Cu glasurile chefliilor în auz: Ce frumoasă este viața, când te-apucă dimineața etc. Pe urmă, trezindu-mă bine de tot, o însoțisem pe Karin până la Catedrala Sf. Iosif, și care îmi ceruse pe drum ceva mărunți. Ia te uită cum încep eu anu... - glumisem
Cifra norocoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8757_a_10082]
-
ce fac istoria muzicii mari, cineva se preocupa de mine. Se preocupa de accesul meu către miracol. Cu o discreție infinită. Așa cum s-a preocupat tot timpul, zeci de ani, de noi toți, de ceea ce este fundamnetal pentru formare, pentru auz, gînd, simț, pentru cultură, pentru spirit. Pentru că el a avut, dincolo de toate, spiritul liber, înălțat dincolo de materie, acolo numai muzica este. Ani de zile am ascultat emisunile de la radio. Era acolo zilnic. "Serata muzicală TV" a fost spațiul în care
Iosif Sava by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8764_a_10089]
-
Stalin nu-i mai primea. Delegația română sta la hotel ca pe ghimpi, la fel ca Neculce pe vremuri. Și, într-o bună dimineață, la al câtelea mic-dejun... apare Eftimiu, freș, pempant, cu lavaliera sa boemă la gât, și în auzul tuturor, deschizându-și teatral brațele, declamă cu voce bubuitoare, din Racine: Sortirons nous jamais de ce funeste empire?... Ieși-vom noi vreodată din ăst funest imper?
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
întuneric. Lumina se stinge înaintea intrării în scenă a lui Manuel Pelmuș, unic interpret, și se reaprinde după ce el a părăsit scena. Spectatorul, rămas singur în întuneric, poate să vadă doar cu ochii minții mișcările ce îi sunt sugerate prin auz. Interpretul povestește ce face, în ce direcție merge sau cum se așază pe scaum, în ce direcție își duce un braț sau un picior și, tot prin auz, spectatorul înregistrează și unele sunete care însoțesc mișcările; sunetul pașilor, bufnitura corpului
Pătrat alb și dans în întuneric by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9780_a_11105]
-
să vadă doar cu ochii minții mișcările ce îi sunt sugerate prin auz. Interpretul povestește ce face, în ce direcție merge sau cum se așază pe scaum, în ce direcție își duce un braț sau un picior și, tot prin auz, spectatorul înregistrează și unele sunete care însoțesc mișcările; sunetul pașilor, bufnitura corpului trântit la podea, scârțâitura picioarelor scaunului. Discursul reține atenția și prin sine, atunci când Manuel Pelmuș spune ce l-a determinat să facă această piesă sau cum a fost
Pătrat alb și dans în întuneric by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9780_a_11105]
-
Ofrei Haza din Elo Hi - Canto Nero - sonoritățile sălbatice, fluierele copilăriei mele din vacanțele de la Severin, trompetele de la nunți și înmormîntări, trîntitul unei uși, icnetul unui refuz, foșnetul unei taftale, inflexiunile unei muzici tribale, ritualice, tradiționale care se amesteca în auzul și în simțurile mele cu muzica elaborată cultă, cu orga ceremonioasă, cu alte și alte ritualuri sofisticate, cu geamătul visceral al tristeților ce călătoresc, și ele, în lung și-n lat. Am revăzut filmul lui Chereau ca să cuplez sunetele, suspinele
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
a așternut o tăcere apăsătoare. Am schimbat rapid subiectul, cu frustrarea că n-am apucat să le comunic unele lucruri foarte interesante despre fistule, supurații și să-mi completez discursul, ca epilog, cu expresii bine cântărite, clare, dar și plăcute auzului, printr-un scurt și bine închegat eseu asupra gastrectomiei totale. Adică despre omul fără stomac. Înțeleg... Vedeți dar că ceea ce mă precupă pe mine sună bizar în afara lumii medicale. Ați avut poate curiozitatea de a deschide o carte de medicină
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
este suficient să demontăm și să realcătuim textul, la nesfârșit, pentru a obține o carte adevărată. Literatura înseamnă mai mult decât atât. Pentru Sorin Stoica, ea este în primul rând o problemă (personală) de memorie. Născut "infirm", "un neisprăvit cu auzul în pioneze", el va ajunge să scrie texte de o formidabilă oralitate, făcându-i pe critici - inclusiv pe subsemnatul - să remarce simțul auditiv al tânărului autor. E o ironie a sorții, fiindcă scriitorul cu pricina, în carne și oase, are
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
pricina, în carne și oase, are o infecție gravă prin care "urechea se înfundă și supraviețuiește doar un zgomot insalubru de butoi hodorogit". Internat în spital pentru tratament, el se amuză amar de cronicile literare care tot pun accent pe auzul lui. În același timp, dialogurile dintre vecinii săi de salon sunt captate în timp real și proiectate în pagină cu aceeași finețe de reportofon performant, pe care studentul la jurnalism și antropologul de vocație și-l împrumută reciproc. Și atunci
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
neconcurat în vreun fel de mediul sonor, Sorin Stoica umple spațiul alb cu întreaga imaginație de care dispune. Își rescrie viața, prin imaginarea... a ceea ce a trăit: "O concluzie ar fi că am învățat să scriu atunci când mi-am pierdut auzul. Ar trebui să încerc să-mi explic logic tot mecanismul ăsta, apetența pentru oralitate. De unde venea ea? Cum era posibilă? Că Dumnezeu se răfuia cu mine ar fi o variantă. Așa-mi plăcea să cred. Că îmi luase auzul pentru
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
pierdut auzul. Ar trebui să încerc să-mi explic logic tot mecanismul ăsta, apetența pentru oralitate. De unde venea ea? Cum era posibilă? Că Dumnezeu se răfuia cu mine ar fi o variantă. Așa-mi plăcea să cred. Că îmi luase auzul pentru a nu mai putea io dovedi ceva. Proba. Amușinasem ceva și Dumnezeu mă bușise, mă pedepsise pentru impertinență. Că Dumnezeu are un plan cu mine - e o altă variantă. Ia adu-ți tu aminte tot ce ai auzit în
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
Auzi sau nu. Asta nu ține de otoscleroză, otită, rinită medie acută sau alte diagnostice. E o problemă de numire. Cum îi spui? Sunt limbaje și limbaje. Nu ține de un diagnostic. Să te gândești cum o să te descurci fără auz. Și să-ți fabrici o lume doar pentru tine. Să te întorci între oameni și să presupui ce vorbesc ei acolo." (p. 109). Iată limba comună pe care o caută îndârjit scriitorul urcat, în spital, pe masa de operație sau
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
că proiectul are în vedere o operă ca instituție, și nicidecum un teatru? Dragi cititori, am greșit! Prejudecata a fost iute. Mi-a întunecat mintea. "Gianni Schicchi" este premiera recentă a Teatrului Maghiar din Cluj! O bijuterie, o încîntare a auzului, ochiului, o demonstrație rafinată a umorului la scenă deschisă, o performanță specială a actorilor-cîntăreți. O bucurie! Nu există nici un dubiu că această trupă este una dintre cele mai puternice, mai solide și coagulate din Europa. Și nu de acum. Dincolo de
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]
-
și ierbilor lovite,/ orice mișcare e durere și agresiune./ Șunt prea încete glasurile celelalte?/ Cine-ar putea-o spune cu adeverire?/ Poate că șunt la fel de slabe sau puternice/ că glasul unui om în fața mării./ Glorie ție, în vacarmul de eternitate,/ auz, părinte al oamenilor, amin!" (Auz). însă, de regulă, Ilie Constantin cultiva o tonalitate sobra, circumspecta, umbră parcă a triumfalei rostiri clasice. Un dramatism existențial își face loc, compensator, umanizant: "E o amînare mahorîtă,/ o neîncredere între culori/ și rătăcesc între
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
e durere și agresiune./ Șunt prea încete glasurile celelalte?/ Cine-ar putea-o spune cu adeverire?/ Poate că șunt la fel de slabe sau puternice/ că glasul unui om în fața mării./ Glorie ție, în vacarmul de eternitate,/ auz, părinte al oamenilor, amin!" (Auz). însă, de regulă, Ilie Constantin cultiva o tonalitate sobra, circumspecta, umbră parcă a triumfalei rostiri clasice. Un dramatism existențial își face loc, compensator, umanizant: "E o amînare mahorîtă,/ o neîncredere între culori/ și rătăcesc între vîrste;/ E un peisaj în
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
scriu cu limba, - în limba lor, nu doar în limbi străine". (Creionul chimic). în temeiul aceleiași mișcări de retractilitate, derivat al unui infantilism funciar contrariat, lezat apoi de amărăciunea devenirilor, poetul face parte largă simțurilor secundare. Nu numai văzul și auzul sînt puse la contribuție (prin mijlocirea lor au loc inclusiv experiențele cele mai decepționante), ci și gustul și mirosul, afirmîndu-se net: "Cu luare aminte, sunetul înșeală, - parfumurile nu, deși par fumuri" (Il est de forts parfums...). Exultanța trăirii primordiale e
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
dat, dar și în simțul uman care a fost cel mai solicitat de acel mijloc dominant. În cazul culturii orale, cuvîntul vorbit a jucat rolul liantului principal între oameni. În mod corespunzător, dintre toate simțurile, cel mai solicitat a fost auzul, iar îmbinarea acestor două elemente - vorbă și auz - a făcut ca stadiul culturii orale să corespundă unei conștiințe magice iscate de simțul apartenenței la un tot organic: tribul, adică acel tip de comunitate în care individul se simte legat prin
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
fost cel mai solicitat de acel mijloc dominant. În cazul culturii orale, cuvîntul vorbit a jucat rolul liantului principal între oameni. În mod corespunzător, dintre toate simțurile, cel mai solicitat a fost auzul, iar îmbinarea acestor două elemente - vorbă și auz - a făcut ca stadiul culturii orale să corespundă unei conștiințe magice iscate de simțul apartenenței la un tot organic: tribul, adică acel tip de comunitate în care individul se simte legat prin nevăzute fire de toți ceilalți semeni. Un astfel
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
unui text pe care omul trebuia să-l citească liniar, de la un cap la altul, în secvențe scurte, numite propoziții, și într-o anumită ordine a rîndurilor, de sus în jos, obiceiul acesta a făcut ca văzul să treacă înaintea auzului, iar cultura, din auditivă și magică cum era, să devină una scrisă și fragmentară. Altfel spus, un om care folosește cuvintele scrise pune între el și realitate o distanță din cauza căreia liantul magic ce îl lega de lume se rupe
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
se apropiase de elicea mică a aeroplanului, s-o pună în mișcare, ceea ce acela și făcu. O explozie de motor pornit urmă, cum ar fi tușit un uriaș de câteva ori. Și totul începu să toarcă lin și, neașteptat, plăcut auzului. Pilotul așteptă, ascultând ronțăitul acela, dând mai tare, mai încet, reluându-l cu și mai mare putere, apoi salutându-l pe cel de jos care participase, porni. Acum arăta altfel. Ca un războinic. Cascheta trasă pe cap, ochelarii și ei
Marșeuza (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9334_a_10659]
-
întârziere de execuție sau greșeală se penalizează cu un punct. Câștigă jucătorul cu numărul cel mai mic de penalizări. Notă Jocul se poate desfășura și sub forma unei plimbări lente pe terenul de joc, cu opriri din loc în loc. La auzul cuvântului „negru” jucătorii trebuie să se culce iar la „alb”, să se ridice. Povestirea trebuie astfel improvizată încât jucătorii să nu poată bănui momentul când se va formula cuvântul „alb” sau „negru”. 41.Atenție la semnal Jucătorii se împart în
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]