465 matches
-
mijloc de comunicare specific uman. Limbajul lor implică o anumită convenționalitate și permite dezvoltarea unei gândiri de tip uman dar la un nivel de conceptualizare mai scăzut decât cel posibil pe baza cuvântului și a gândirii noțional-verbale. Comparativ cu gândirea auzitorului, la surd aceasta are caracter concret și neevoluat. Abstracțiunile sunt prea puțin accesibile acestei forme a gândirii, dar ele pot deveni treptat accesibile în procesul demutizării și trecerii la gândirea noțional-verbală. Principalele operații logice pe care le întâlnim la auzitor
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
auzitorului, la surd aceasta are caracter concret și neevoluat. Abstracțiunile sunt prea puțin accesibile acestei forme a gândirii, dar ele pot deveni treptat accesibile în procesul demutizării și trecerii la gândirea noțional-verbală. Principalele operații logice pe care le întâlnim la auzitor sunt prezente și la surdomut, dar sunt mai puțin dezvoltate tocmai din cauză că operează cu imagini și nu în cuvinte. Elementul de bază al gândirii și limbajului copilului cu deficiențe de auz este imaginea generalizată. Multiplicarea percepțiilor legate de un anumit
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
elementare de raționament inductiv, deductiv și analogic. Dacă inducția și deducția ar fi absente, nu s-ar putea forma nici imaginea generalizată. Totuși, gândirea în imagini a deficientului de auz permite prea puțin evoluția principalelor calități care se realizează la auzitor prin cuvânt ca: discernământ, caracter critic, suplețea, rapiditatea, lărgimea și profunzimea gândirii. Prin specificul său, imaginea generalizatoare dispune de interpretări ale obiectelor care sunt analoge ale noțiunilor dar nu sunt echivalente ale acestora. Copilul deficient de auz are mari dificultăți
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
de vorbire din limbă. Surzii confundă majoritatea cuvintelor de legătură, au dificultăți în declinarea substantivelor, a adjectivelor, a pronumelor și stăpânesc cel mai puțin verbele; recunosc doar notiunile de prezent, trecut și viitor, fără nuanțele verbale folosite tot timpul de auzitori. Este imposibil, într-un asemenea context să înțeleagă rolul stilistc al grupului nominal,al verbelor, al nuanțelor temporale ale acestora. Deficienții de auz învață limba română ca pe o limbă străină și, din acest punct de vedere, se pot aplica
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
stă în faptul că limbajul verbal nu este folosit decât în anumite situații, foarte puțini copii surzi fac eforturi să și-l însușească bine și îl exersează în viața cotidiană. Părinții acestor copii nu-i solicită să vorbească, atunci când sunt auzitori, din motive diverse, iar copiii cu părinți surzi se înțeleg mai bine cu aceștia folosind limbajul mimico-gestual. În ciuda tuturor celor observate în lucrul cu elevii deficienți de auz, ora de limba română poate fi interesantă, atractivă și efeicientă prin îmbinarea
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
apar cele două expresii nu par totuși a autoriza o astfel de interpretare. Semnificație de bază: cel care ține socoteală (în vederea răsplătirii sau pedepsirii). 2.1.8.7. (al-)Șam SOI „cel ce aude”; ASM „Cel care Aude Totul”; GG „Auzitorul”; Marr „Auditor”; RB „l’Audient”; DM „celui qui entend parfaitement”; YA „Thou hearest all things”; Arb „the All-Hearing”. Cu forma de participiu activ intensiv, apare urmat de nume cu aceeași formă care îi întăresc semnificația, ce se referă tot la
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
afară de pronumele relativ- și pentru a explicită caracterul permanent al acestei acțiuni divine. Semnificație de bază: răspunde favorabil rugăciunii. 2.1.13.8. Șam‘: SOI „cel ce aude” (34, 49: 14, 41)/„asculți” (3, 33); ASM „Cel care aude”; GG „Auzitorul”/„Cel ce aude” (rugile); Marr „auditor (deprecationis)”; RB „audient” (34, 49)/„Celui qui entend (la prière)”; DM „celui qui entend” (34, 50)/„celui qui exauce (la prière); Arb „Allhearing”/„hears (the petition)”. La v. 34, 50/49, pe care tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în examinarea psihologică si ortofonică Se consideră că informațiile furnizate de probele psihologice, specifice sau doar adaptate deficienței auditive, pot fi grupate în două categorii. O primă categorie cuprinde informațiile care permit situarea dezvoltării mintale a deficienților auditivi în comparație cu a auzitorilor. Aceste date contribuie la disocierea efectelor surdității de cele ale unor forme de deficiență mintală. A doua categorie cuprinde informații mult mai detaliate, date analitice care țin seama de conținutul probelor și de nivelul reușitelor la probe și sub-probe. Acestea
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
multe condiții: a. Testul să fie neverbal. Este admisă folosirea probelor verbale, dar se impun precauții în administrarea și interpretarea lor. Numeroși autori (Levine, Myklebust, Oleron) constată că subiecții cu deficiență auditivă obțin rezultate slabe la aceste probe, comparativ cu auzitorii. Deficienții auditivi sunt defavorizați de conținutul probei, chiar dacă forma de administrare a fost adaptată cerințelor specifice acestor subiecți, de exemplu solicitările probei și răspunsurile la aceste solicitări sunt scrise. b. Să conțină exerciții preliminarii. Exercițiile și antrenamentele vin să înlocuiască
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
lor depinde și de viteza de execuție. Oleron recomanda eliminarea limitei de timp la subiecții preșcolari și includerea ei la subiecții de vârstă școlară. în plus, este acreditată ideea că deficienții auditivi pot atinge același nivel de dezvoltare ca și auzitorii, dacă sunt întrunite anumite condiții, dar întrucât dezvoltarea este mai lentă, lentoarea poate fi compensată printr-o durată mai mare. - Se recomandă administarea unor baterii de probe,care conduc la date mult mai complexe și mai complete . - Este necesar un
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
cerinta adresată probelor psihologice destinate acestei categorii de deficiență este existența unei etalonări realizate pe un eșantion reprezentativ, cu precizarea parametrilor caracteristici: vârstă, sex, tipul și gradul deficienței auditive, orientarea școlară, momentul și natura protezării, prezența/absența intervenției precoce, părinți auzitori/surzi. Foarte multe cercetări în acest domeniu greșesc prin absența acestor precizări, cu atât mai necesare atunci când sunt destinate realizării unor comparații, ale diferitelor domenii de dezvoltare psihică, pe diferite loturi de subiecti sau stabilirii unor etaloane de referință
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
care utilizează și mijloace auxiliare: dactilemele, labiolectura și mimico- gesticulația. La noi în țară funcționează în prezent grădinițe, școli generale, profesionale și tehnice pentru deficienții de auz. Caracteristici ale funcțiilor și proceselor psihice la deficienții de auz Comparativ cu gândirea auzitorului cea a deficientului de auz are un conținut concret neevoluat, abstractizarea este mai puțin accesibilă. Unele forme ale deficientei de auz pot determina o întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului dintre gândire și limbaj. Memoria are aproximativ aceleași
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
auz are un conținut concret neevoluat, abstractizarea este mai puțin accesibilă. Unele forme ale deficientei de auz pot determina o întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului dintre gândire și limbaj. Memoria are aproximativ aceleași caracteristici că la normalul auzitor, cea cognitiv-verbală se dezvoltă mai lent, în procesul demutizării, în timp ce memoria vizual-motrică și afectiva este mai bine dezvoltată. Imaginația constă în capacitatea de a crea reprezentări noi, pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior. Prin demutizarea surdomutului și dezvoltarea vorbirii
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
mici vârste, prin forme specifice. În condițiile unei educații deficitare, deficientul devine singuratic, se izolează. Majoritatea deficienților de auz reușesc să se integreze bine și eficient în viața socială și profesională, ajungând la exercitarea unor profesii apropiate de cele ale auzitorului. Ei nu vor fi orientați spre profesii ce solicită auzul. Dintre cele mai frecvente profesii exercitate de deficienții de auz: tehnician dentar, instalator tehnico-sanitar, croitor, tâmplar, strungar, lăcătuș, electrician, zugrav, dar poate urma și forme ale învățământului tehnic și liceal
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
vizuală de recepție a informației. Motricitatea generală, este foarte bună. Respirația neverbală: atât ritmul respirator cât și raportul inspirație/expirație sunt normale. Respirația verbală: expirația este prea scurtă și încă este prezentă încordarea. Vocea este normală, melodioasa, specifică copilului mic auzitor. Apelează la mai multe forme de comunicare: gestuala, prin semne spontane (Hai! Ada!), specifice copilului mic, insă modul preferat de comunicare este cel verbal. Este interesat de conținutul informației vehiculate pe cale orală; capacitatea de înțelegere a mesajului este foarte bună
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]