2,477,388 matches
-
recomandă mult mai insistent autoerotismul. Astfel, fetele sînt pregătite din fragedă tinerețe să se dispenseze de acea categorie inutilă de necititori ai revistei numită cu oroare ,bărbați". Atunci însă articolul ,Află ce efect ai asupra iubitului tău" n-ar mai avea aceeași savoare.
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]
-
cu trupa sa, anul trecut. Scenariile lor, care pot spune totul prin expresia mișcării, sunt epurate de detalii narative. Dar publicul rus, ca și o parte a celui American, de la New York City Center, unde compania Teatrului de Balet Boris Eifman are rezidență anuală, precum și publicul românesc așa cum s-a dovedit la spectacolele bucureștene, vor în continuare povești, dacă sunt spuse cu aplomb. Dar, tocmai datorită scenariilor, cele două spectacole prezentate la București nu s-au situat pe același plan valoric. Lui
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
totul suitei de momente din Moličre și al său Don Juan, care ilustrau succesiunea de escapade ale lui Moličre însuși sau pe cele imaginate de el pentru personajul său, Don Juan. în schimb, în Giselle rouge, dacă primul act mai are o oarecare coerență, sugerând tensiunea dintre două lumi ireconciliabile, cel de-al doilea act, în care personajul principal - inspirat de viața reală a unei mari balerine, Olga Spesivțeva - părăsește "raiul" comunist plecând în Occident, nu este decât o succesiune pestriță
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
o succesiune pestriță, lipsită de un evident fir conducător, în care se alătură scene intimiste, scene de salon în care se dansează charleston, apoi o reducție a primului act din baletul clasic Giselle și o scenă de ospiciu, care, chiar dacă are acoperire în biografia Olgăi Spesivțeva, trimite imediat cu gândul la montarea mult mai complexă și mai convingătoare a actului doi din Giselle realizată de Matz Ek. Dar, chiar și în aceste condiții, se putea vedea calitatea remarcabilă a trupei de
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
statul nu o finanțează decât cu 25%) sunt motivați și financiar, aflându-se sub oblăduirea unui impresar American care-i duce pretutindeni în lume - o fericită îmbinare între datele locului și inteligența managerială de peste ocean. Nu aceleași calități le-au avut și organizatorii români care au adus compania rusă și care nu s-a ostenit să facă un program de sală, obligându-ne astfel să cerem o serie de date, începând cu distribuția, direct de la coregraf, între primul și al doilea
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
romanul vieții lui pe care chiar îl termină de scris nu înainte ca Micchi Două-Trei Degete să descopere că Engelbert Jr. furase ideea cu ,umorul ezoteric". ,Secretul" filozofiei lui de Oxy era Marea Glumă a Omenirii: numai că ,Gluma nu are cum să fie transpusă în cuvinte. Marea Glumă a existenței umane nu este un banc, o poveste cu tîlc sau o snoavă... Punctul delimitează clar etape. Sfîrșituri și începuturi... Punctul este granița fără de care lumea ar fi un ghiveci semantic
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
pagină cu tot felul de limbuții, miștocăreli, poante și glumițe ieftine de genul: ,Borac își plecă privirea în pămînt. Pentru că nu văzu nimic interesant, o ridică", ,După ce scuipă de 247 de ori (aprox. 1,3 l de salivă)...", ,Marele scriitor avea multe cărți, majoritatea fiind cărți de vizită sau de joc" ș.a.m.d.? Cartea nu numai că nu are pic de umor, dar te intrigă prin obstinația cu care încearcă să fie amuzantă cu prețul celor mai subțiri artificii. Plin
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
Pentru că nu văzu nimic interesant, o ridică", ,După ce scuipă de 247 de ori (aprox. 1,3 l de salivă)...", ,Marele scriitor avea multe cărți, majoritatea fiind cărți de vizită sau de joc" ș.a.m.d.? Cartea nu numai că nu are pic de umor, dar te intrigă prin obstinația cu care încearcă să fie amuzantă cu prețul celor mai subțiri artificii. Plin de figuri, mofturi și fițe textuale răsuflate, romanul acesta cu titlul îndrăzneț este, din păcate, mai mult decît plictisitor
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
inconsistenței, puse cu forța să facă eschive pe hîrtia care, sărăcuța, poate suporta orice. Acest anything goes (cu reversul and nothing last) este motivat, probabil, foarte comod cu principiul scriptural al anti-mimesis-ului. Această carte, la o adică, se poate scrie (avem dovada), dar nu se poate citi. Căci, numai pentru că încearcă altceva, asta nu înseamnă că și devine ceva. Încheind, Bestseller îmi apare drept romanul inutil al unui Ed Wood al ficțiunii ce nu are, din păcate, nici măcar atu-ul unui
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
la o adică, se poate scrie (avem dovada), dar nu se poate citi. Căci, numai pentru că încearcă altceva, asta nu înseamnă că și devine ceva. Încheind, Bestseller îmi apare drept romanul inutil al unui Ed Wood al ficțiunii ce nu are, din păcate, nici măcar atu-ul unui Bela Lugosi ramolit. Făcînd legătura cu ce spuneam în debutul cronicii, cred că e timpul și pentru noi, cititorii, să învățăm mecanismul promovării cărților și să fim puțin mai circumspecți cu ce ne pun
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
Augustin Buzura, Nicolae Manolescu, Al. Paleologu, Octavian Paler, Ștefan Augustin Doinaș. Cărțile lor apăreau în tiraje de sute de mii de exemplare (niciodată îndestulătoare), erau citite cu nesaț și comentate multă vreme între colegii de muncă sau de școală. Puțini aveau idee cum arată la față acești scriitori (era interzisă publicarea fotografiei autorului pe coperțile cărților), dar toată lumea știa aceste nume (aureolate și de frecventa lor citare în emisiunile postului de radio ,Europa Liberă"), iar întîlnirea unui autor în carne și
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
oameni cu destine diferite, cu viziuni politice și literare, uneori incompatibile, dar care toți au marcat, într-un fel sau altul, literatura română de după cel de-al doilea război mondial. Au văzut și au trăit multe, iar tînăra generație ar avea numai de cîștigat din ascultarea cu atenție a ideilor lor și a modului în care sînt ele argumentate. Sertarul scriitorului român este o carte de interviuri oarecum atipică. Daniel Cristea-Enache și-a trimis în scris întrebările și a primit răspunsurile
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
literatură. Cultura, pentru literatul însetat de valori, nu se mănîncă cu polonicul; ea nu provoacă greață, ea nu-i Ťciumurleșteť (cunoașteți acest cuvînt ardelenesc?...) decît pe cei care nu au organ pentru cultură. Nu e nimic rușinos în a nu avea organ pentru cultură, cu condiția să nu fii literat. Nici Goethe nu avea - conform propriei mărturisiri - organ pentru filozofie. De aceea nici nu l-a interesat filozofia. Dar pentru cultură avea organ și în asta stă o parte din secretul
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
nu provoacă greață, ea nu-i Ťciumurleșteť (cunoașteți acest cuvînt ardelenesc?...) decît pe cei care nu au organ pentru cultură. Nu e nimic rușinos în a nu avea organ pentru cultură, cu condiția să nu fii literat. Nici Goethe nu avea - conform propriei mărturisiri - organ pentru filozofie. De aceea nici nu l-a interesat filozofia. Dar pentru cultură avea organ și în asta stă o parte din secretul creației sale". (p. 67) Mulți dintre tinerii poeți de azi ar trebui să
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
pentru cultură. Nu e nimic rușinos în a nu avea organ pentru cultură, cu condiția să nu fii literat. Nici Goethe nu avea - conform propriei mărturisiri - organ pentru filozofie. De aceea nici nu l-a interesat filozofia. Dar pentru cultură avea organ și în asta stă o parte din secretul creației sale". (p. 67) Mulți dintre tinerii poeți de azi ar trebui să recitească, cu atenție sporită, aceste fraze. Cu subtilitatea care l-a făcut celebru și cu umorul său abia
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
și ceilalți, Eliade a acționat din convingere. Bune, proaste, acestea erau ideile în care credea și pe care și le-a asumat în mod deschis. În momentul în care Eliade și-a făcut publice simpatiile legionare, Garda de Fier nu avea nimic de oferit. În plus, în momentul aderării sale, savantul nu avea să știe cum va evolua Garda de Fier. De aceea, ideile politice ale lui Mircea Eliade pot fi discutate și combătute, dar, în cazul lui nu se poate
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
în care credea și pe care și le-a asumat în mod deschis. În momentul în care Eliade și-a făcut publice simpatiile legionare, Garda de Fier nu avea nimic de oferit. În plus, în momentul aderării sale, savantul nu avea să știe cum va evolua Garda de Fier. De aceea, ideile politice ale lui Mircea Eliade pot fi discutate și combătute, dar, în cazul lui nu se poate vorbi de compromisuri. În schimb, Tudor Vianu nu a aderat la comuniști
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
nu se poate vorbi de compromisuri. În schimb, Tudor Vianu nu a aderat la comuniști în timpul războiului, nu și-a asumat riscuri în numele unei convingeri, ci doar în momentul în care aceștia se aflau deja la putere și, se prespune, aveau ceva de oferit. Gabriel Dimisianu are dreptate, Vianu merita cu prisosință toate demnitățile primite în timpul regimului comunist. Prezența sa în Universitatea din București a fost marea șansă a celor care au studiat în acei ani. Nimeni nu îi acuză pe
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
În schimb, Tudor Vianu nu a aderat la comuniști în timpul războiului, nu și-a asumat riscuri în numele unei convingeri, ci doar în momentul în care aceștia se aflau deja la putere și, se prespune, aveau ceva de oferit. Gabriel Dimisianu are dreptate, Vianu merita cu prisosință toate demnitățile primite în timpul regimului comunist. Prezența sa în Universitatea din București a fost marea șansă a celor care au studiat în acei ani. Nimeni nu îi acuză pe Tudor Vianu sau pe George Călinescu
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
Paul Constantinescu vor fi fiind mai multe leucocite, semne ale rigorii și severității cu care ascendența l-a împuternicit sau va fi prevalînd hemoglobina cu care ambianța transilvană l-a pricopsit? Dincolo de orice pariu și orice precumpănire eram convins că aveam în față un hibrid, un neamț hîtru, deopotrivă spiritual și reticent, pe cît de introvertit uneori, pe atît de extravertit alteori. Poate că din acest motiv ne-am acomodat fără mare străduință. Poate că tocmai datorită insolitei lui individualități am
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
tonica, fără a ne propune neapărat rezolvarea printr-o cadență perfectă ori plagală. Am conversat îndeosebi pe tema muzicii noi, dezvoltînd variațiuni care mai ornamentale, care mai structurale, cu accente omofone ori, dimpotrivă, polifone, convenind că în principiu experimentul sonor are chipul fie al unui înger diafan și manierat, fie al unui demon cu puzderie de brațe care de care mai fioroase și mai agresive. Un înger (ori demon) care zboară cu spatele înainte peste un cîmp de morminte împins de
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
și compozitorului Franz Xavier Dressler, de la care a deprins antrenamentul asiduu cu kezboard-ul, dar și zbenguiala cu formulele cotrapunctice. Din antrenament în zbenguială iată-l ajuns la Conservatorul din Cluj, la clasa de compoziție a lui Sigismund Toduță, cel care avea să-și exercite aura personalității asupra unei întregi generații de muzicieni. A devenit de notorietate faptul că Dieter Acker era preferatul maestrului. Dar și că pe an ce trecea maestrul se metamorfoza în idol al discipolului. Despărțirea de Toduță și
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
ins oarecare, căruia nu i se cuvine prea multă considerație (,unul ca..."). În paginile ziarelor și în forumurile de pe Internet, alde este extrem de prezent, contribuind la stilul ironic dominant. Sensul de ,categorie" este evident mai ales în enumerări: ,ar fi avut în componență sigur pe alde Hrebe, Cozmâncă, Talpeș" (anchete.ro/forum); ,au ajuns să prezinte programe TV alde Bianca Brad, Iulia Frățilă, ..." (sssorein/somoiogul 10); ,să le ascultăm pe alde Loredana, Sandu, Stanciu și alte țațe" (Cronica română = CR, 21
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
eu, alde mine (în funcție de cazul cerut de poziția sintactică): ,nu de alde mine trebuie să te ferești" (romanians.bc.ca); ,d'alde eu sau Aliosha" (fanclub.ro); e curentă și asocierea cu un demonstrativ, cu sens individualizat (,nu prea am avut de-a face cu de-alde ăștia", dbrom.ro) sau abstract (,evident, numai mie trebuie să mi se întîmple de-alde de-astea", 121.ro). Alde pare bine reprezentat și în româna vorbită și scrisă în Republica Moldova; citatele din Internet
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
nume proprii modificate antonomastic, prin trecere la plural: ,alde păuneștii, teodoreștii și alți Ťeștiť ai acestei țări" (agora.ro); apare urmat de nume de formații muzicale (grupuri de persoane văzute ca o unitate) - ,ăștia, alde BUG Mafia, sunt jenanți, n-au nici un mesaj" (muzica 9.ro) - sau de alte nume abstracte care de fapt au un sens colectiv, trimițînd metonimic la categorii umane mai largi: ,Așa și cu alde cinemaul tineresc de vrea să dee în lături dinozaurii din dotare" (CR
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]