1,792 matches
-
dar a noastră, a felului nostru spiritual de a fi. Autoeducația este fiziologia unei tensiuni permanente, care iese la suprafață din când în când, dar care funcționează în adânc, continuu și febril. Autoeducația susține și ajută autoconfigurarea existențială, socială, psihologică, axiologică. Ea se alimentează mereu din ceea ce (bănuim că) se află în noi înșine, întreținându-ne - astfel - curiozitatea și nerăbdarea. Dorind să intrăm în posesia a cât mai mult din natura și realitatea noastră interioare, ne lăsăm purtați de ceea ce există
[Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
ar rezulta dintr-o identitate europeană, care deocamdată este greu de sesizat. Această identitate este în curs de constituire prin procesul de europenizare. Așadar spațiul public național s-a constituit prin românizarea, nu însă în sens etnic, ci a dimensiunii axiologice a atitudinilor față de națiunea română. Se ridică însă o întrebare: europenizarea se realizează ca spațiu exclusiv al europenilor? Spațiul public european este un spațiu public supranațional, dar integrează într-un sistem propriu de norme, reguli și principii componente provenite din
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
spațiul public european se înrădăcinează în modelul cultural european prefigurat încă din secolul al XIX-lea. Să amintim numai plecarea masivă la studii a tinerilor români la universități din centre europene. Încă de atunci am putea vorbi de un spațiu axiologic al Europei, spațiu ce selecta valorile dincolo de apartenența lor națională. Un Brâncuși, un Enescu, să ne limităm la aceste exemple, s-au afirmat nu atât într-un spațiu național occidental, cât în spațiul european, date fiind legăturile lor cu mari
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și rezervele exprimate de T. Brăileanu și D.C. Amzăr. Este de reținut, totuși, concluzia autoarei, care identifică în funcția stimulativă a ideilor și metodei gustiene în sociologia actuală o probă a viabilității sale. T. Brăileanu este inclus în capitolul „Sociologie axiologică, sociologia culturii”, alături de Petre Andrei, Eugeniu Speranția, Nicolae Petrescu și Virgil Bărbat. Nu cred că încadrarea tematică a sociologului de la Cernăuți este corectă. El este autorul a două cărți, Introducere în sociologie (1923) și Sociologie generală (1926), în care pune
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
funcționalitate în mediul românesc. Autorul reliefează contribuția majoră a lui Maiorescu la procesul de formare a civilizației române moderne, subliniind că el a postulat și impus o serie de principii teoretice de o valabilitate indiscutabilă: necesitatea spiritului critic, supremația criteriilor axiologice, importanța creației originale în dezvoltarea culturii naționale, deschiderea benefică spre noile idei și evoluții spirituale apusene, pledoaria convingătoare pentru integrarea noastră (competitivă, nu imitativă) în spațiul cultural european. Concluzia autorului este că prin teoria formelor fără fond, prin ideile avansate
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Din aceasta va decurge adevărul ca bază a responsabilității judiciare, În condițiile accesului subiectului la resocializare și reinserție socială, fapt ce evocă aspectul holistic al acestui gen de activitate. În sfârșit, expertiza medico-legală psihiatrică trebuie să afirme și caracterul său axiologic pentru a evita „puterea” omului de specialitate asupra semenului său și a acorda respectul cuvenit drepturilor bolnavului ca valoare În sine (demnitatea umană fiind superioară voinței celui ce o poartă) precum și preeminenței intereselor sale Înaintea celor sociale, cu excepția celor prevăzute
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
o opera aperta și, în același timp, primul exemplu cunoscut de nouveau roman”, toate aceste alegații și tentative exegetice atât de neașteptate prin caracterul lor insolit suferă, cel puțin prin forma lor, de o vădită înclinație spre exagerare tipologică și axiologică, adeseori pe un ton hiperbolic mai curând penibil, căruia nu i s-ar putea contesta bunele intenții, ci necesara prudență și relativitate a spiritului științific. Apoi - cum avea să i se obiecteze lui Edgar Papu mai târziu -, chiar dacă toate aceste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
voința unei autorități morale, nici instrucțiuni pentru atingerea scopurilor morale. Specificul normelor morale nu constă în faptul că formează un grup aparte autonom, ci dimpotrivă în faptul că au importante afinități logice cu celelalte tipuri de norme și cu noțiunile axiologice de bine și rău. "A descoperi natura normelor morale nu înseamnă a descoperi în ele o anumită trăsătură unică", afirmă Wright, "ci a dezvălui relațiile complexe pe care le au cu un număr de alte lucruri"10. Normele morale sunt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
introdus în premise. Prin urmare, dacă trebuie apare în concluzia unui argument, dar nu și în premise, inferența nu este validă"25. Această interpretare a relației dintre este și trebuie este argumentată de T. Cătineanu din trei perspective: Din perspectivă axiologică, de domeniul lui trebuie sunt normele ideale. Normele sunt universale și abstracte, pe când indivizii sunt indivizi concreți. Caracterul constrângător al normelor limitează sau chiar anulează libertatea indivizilor ori dreptul lor la libertate. Acest argument poate fi întâlnit în concepția lui
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a fost și va rămâne aceeași, din eternitate în eternitate. Această linie virtuală de interpretare, arată T. Cătineanu, îmbracă diverse variante în istoria eticii și este în majoritatea cazurilor sceptică și subiectivă sub raport teoretic și totdeauna pesimistă sub raport axiologic 26. Alți filosofi, cum ar fi R. M. Hare, au încercat să explice motivul pentru care nu-l putem deduce pe trebuie din este cu ajutorul non-cognitivismului. Hare afirmă că "actualmente este în general acceptat ca adevărat prin definiție faptul că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
proiect vocațional care le asociază. „Prin iubire persoana intră în contact cu lumea relațională, cu un «Tu» și individualizează potențialul prezent în relații. Într-o astfel de întâlnire, care se dezvoltă în contextul relațiilor, persoana este chemată să perceapă sensul axiologic al situațiilor pe care le trăiește; de aceea orice întâlnire are o semnificație pedagogică, întrucât evidențiază tensiunea dintre ceea ce este cineva și ceea ce trebuie să fie în relație cu un tu al celuilalt”. Deschiderea față de ceilalți este, deci, fundamentală pentru
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
pe care se sprijină în acest caz lipsa de interes sau chiar ostilitatea sunt rareori formulate explicit. Ni se sugerează că rezultatele cercetării și gândirii științifice sunt lipsite de atribute distinctive ale creației majore, cum ar fi mesajul existențial, potențialul axiologic, o intensă reverberație afectivă 23. Universalitatea valorilor științifice întărește impresia că ele s-ar integra mai degrabă în orizontul instrumental al civilizației tehnice decât în cel al culturii. Se lasă să se înțeleagă faptul că a sta sub îndrumarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pe egalitate ca valoare centrală, cu accent pe libertatea de alegere și pe dreptul la autodeterminare. Operaționalizarea valorii de „egalitate” nu presupunea necesitatea unei justificări științifice, întrucât nu părea a fi o problemă a cunoașterii, ci doar una de ordin axiologic. În acest mod se explică apelul la conceptele de calitate a vieții, stil de viață și mod de viață, lansate simultan în dezbaterea științifică. Obiectivul fundamental al primei definiții a „normalizării” era ca persoanele cu dificultăți de învățare să poată
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
imagina că, prin generalizare, o reacție socială de respingere a persoanei deviante are potențialul de a deveni „normativă”, ajungând să intre în contradicție cu caracterul „normativ” al rolurilor valorizate. Se observă că principiul „normalizării” nu poate abandona elementele de factură axiologică, discursul de tip moral. Majoritatea afirmațiilor pe care le conține nu au fost încă evaluate în mod adecvat prin raportare la rezultatele concrete, datorită echivocității existente la ambele niveluri. Utilizarea perspectivei teoretice pe care se bazează normalizarea pentru a explica
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
este un ghid de orientare în topografia modernității, semnalând erorile și iluziile proiective alimentate de înțelegerea și definirea ei, vreme de un veac și mai bine. Asupra conceptului de modernitate, C. operează o triplă proiecție semantică. Mai întâi, un decupaj axiologic, implicând un plus sau un minus valoric. (Modernismul s-a născut ca un concept peiorativ, spre exemplu.) După aceea, unul istoric, postulând acoperirea termenului cu un segment anume din timpul cultural. (Modernitatea începe aproximativ în 1850, an convențional, după care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
war. Mitul Churchill este mitul învingătorului: Churchill a salvat Marea Britanie și chiar Occidentul. Mitul Churchill este vulnerabil (ca toate miturile) pentru că este perisabil într-o lume dedicată ideii de demitizare și demistificare, într-o lume în care deconstructivismul și relativismul axiologic fac ravagii, într-o lume în care noțiuni precum "eroism" și "terorism" capătă valori diferite în funcție de optica subiectului. Ceea ce nimeni nu i-a putut contesta vreodată lui Churchill a fost talentul de orator dramatic și... umorul. Dintre frazele memorabile rostite
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
vedere pedagogic, deosebirea se exprimă prin linia conținutului și modalității de realizare. Educația estetică are o sferă mai largă, referindu-se la toate cele trei categorii de valori estetice. În cadrul educației estetice, pot fi delimitate obiectivele generale de ordin etic axiologic care în cadrul educației artistice îmbracă un conținut specific. Educația artistică nu se poate realiza la modul general în fiecare moment când avem de-a face cu o operă de artă. Pentru a putea recepta și înțelege mesajul acelei opere este
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
matematică, muzică, etc.) Atunci când este conceptuală, interdisciplinaritatea implică o centrare a demersului pe o listă de concepte comune (noduri de coeziune). Realizarea unui transfer unei metode de la o disciplina la alta (metoda analitico-sintetică) conturează interdisciplinaritatea metodologică. M. Stanciu identifică interdisciplinaritatea axiologică concretizată prin „transferul unui sistem de la o disciplină la alta, transformarea valorilor în modele atitudinale și comportamentale”. Interdisciplinaritatea poate avea și un caracter integrativ plecând de la o problemă sau o teză: putem exploata zăcămintele de aur și argint din zona
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și statutul specific al acestuia în cadrul curriculumului național, precum și contribuția disciplinei de învățământ, pentru a evidenția achizițiile finale de învățare ale elevilor, la sfârșitul anului, sau pentru a orienta pregătirea de specialitate a acestora; VALORI ȘI ATITUDINI, finalități de natură axiologică, urmărite prin studiul disciplinei, definite pentru învățământul liceal; COMPETENȚE SPECIFICE - conținuturi, nucleul funcțional al programei școlare, definit pentru fiecare an de studiu; SUGESTII METODOLOGICE, elaborate pentru a orienta proiectarea demersului didactic adecvat competențelor, valorilor și atitudinilor prevăzute în programele școlare
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
cunoașterea modalităților de citire a instrumentelor transpozitorii; dezvoltarea capacității de comunicare într-un limbaj civilizat; familiarizarea elevului cu citirea la prima vedere și formarea deprinderii de a citi cu ușurință un text muzical; dezvoltarea capacităților de valorizare, într-un sistem axiologic propriu, bazat pe o cunoaștere fundamentală și permițând elevilor argumentarea lor; generarea strategiilor cognitive bazate pe relații interdisciplinare, atât în interiorul ariei curriculare Arte, cât și cu alte domenii (literatură, istorie, logică, filozofie, științe socio-umane etc.); sprijinirea viitorilor artiști pentru a
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
una operațională. Desigur, putem deduce în mai multe feluri realitatea. Dar în spatele tuturor raționamentelor noastre se ascunde, de fapt, determinarea cauzală, nomologică. Dacă derivăm rațional ceva, o facem printr-o deducție în cele din urmă cauzală. Chiar și raționalitatea teleologică, axiologică, valorică conduce la o coerență cauză-efect, prin adecvarea mijloacelor la scopuri. Este semnificativul invocat de Levi-Strauss compatibil cu aceste conotații ale raționalității? Putem adică găsi un alt logos de tăria logicii din cea de a doua tematizare, care să confere
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
logic - și cu atât mai puțin omul - care, decăzut și rătăcit de la Ființă, nu este nimic, sau este mai puțin decât nimicul - interesează gândirea heideggeriană, cât relația dintre cei doi. Relație care ar fi greșit să o gândim în termenii axiologici, ai valorii, sau ai umanismului tradițional și despre care nu putem spune decât că este autentică sau inautentică. Astfel interpretată, filosofia heideggeriană se înscrie în tematizarea filosofică a comunicării, caracteristică epocii noastre. Desigur, așa cum spuneam mai sus, această comunicare este
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
conținuturi - sugestii metodologice Nota de prezentare a programei școlare descrie parcursul disciplinei de studiu, argumentează structura didactică adoptată și sintetizează o serie de recomandări considerate semnificative din punct de vedere al finalităților studierii disciplinei respective. Valorile și atitudinile orientează dimensiunea axiologică și pe cea afectiv- atitudinală, aferente formării personalității elevului din perspectiva fiecărei discipline. Realizarea lor concretă derivă din activitatea didactică permanentă a profesorului, constituind un element implicit al acesteia. Competențele specifice se formează pe durata unui an școlar; ele sunt
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
și sentimente determinate de întâlnirea cu situații de viață noi, complexe și prin analiza unui număr mare de comportamente umane. Nu trebuie neglijat faptul că aceste texte reprezintă și o sursă originală de informare și de conturare a unui orizont axiologic. Procesul de receptare/interpretare a operei epice presupune din partea elevilor „identificarea valorilor etice și culturale pe care textul le vehiculează și stimularea activităților de comunicare prin exprimarea impresiilor și preferințelor”[6, p.22]. Pentru ca obiectivele să poată fi realizate trebuie
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
Maftei 4. Bibliotecarul de ieri și de astăzi Mircea Regneală 5. Bibliotecarul școlar și biblioteca sa Constanța Dumitrășconiu 6. Informatizarea bibliotecilor vasluiene Voichița Dragomir 7. Repertoriul structurilor infodocumentare din România Biblioteca Națională a României Monica Greceanu 8. Biblioteca - un sistem axiologic și educațional Elena Leonte 9. Evaluarea competențelor prin certificare europeană Nicoleta Marinescu 10. Conferința Națională a bibliotecarilor C.C.D.Vaslui , 20-22 mai 2 Valentina Lupu 11. Un cuvânt pentru suflet Sorin Popoiu 12. Slujind cartea... Valentina Lupu 13. Armonii muzicale Cristin
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]