802 matches
-
pragul dintre statutul de călău și cel victimă e foarte îngust. „Întâlnire cu prietenii, în care se discută, firește, literatură. Bârfim, dar ce zic eu? Cuvântul bârfă e unul simpatic, omenesc-prea omenesc și-n cele din urmă benign. Noi nu bârfim, ci executăm sumar. Suntem o inchiziție și o curte marțială. E Judecata de Apoi a semenilor și colegilor noștri. Nu-i judecăm, totuși, căci și cuvântul «judecată» e unul rațional și uman. Îi torturăm, le smulgem ochii și unghiile, îi
Profesiunea mea, literatura (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5396_a_6721]
-
Sporadic, Denisa Comănescu, Norman Manea, Virgil Duda, Eugen Simion. Bineînțeles și Sonia Larian, autoarea superbului volum de proză Bietele corpuri, citit superficial de majoritatea recenzenților, îmi pare de două ori rău s-o spun. În timpul unu, glumeam, râdeam, ne tachinam, bârfeam orânduirea și, grație abilităților culinare probate, competițional, de Raicu și Dinescu, rebel acesta față de rigorile ceaușismului și pe acest tărâm, mâncam. Mai și beam. în timpul doi, rămâneam numai eu. începea atunci un parcurs aleatoriu. Uneori biruia crisparea mea. Discuția lâncezea
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
Lumea lui Mușatescu e, ca și a lui Caragiale, trasă din cîteva linii. Lefteri, mereu la vînătoare de lei, amorezați nepotrivit și moraliști din oficiu, trăiesc cu nădejdea francului și-și consumă energia în scrisori în care se vaită, cer, bîrfesc, compromit. O lume fără zăgazuri, trăindu-și dramele cu disponibilitate comică. Disponibilitate de a spune lucruri care nu se spun, de a face din carambolurile vieții normalități care se cer împărtășite și pentru care se așteaptă, întotdeauna, un ajutor. Dacă
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
personaje duium, spre ce fac, la cîțiva pași distanță sau, dimpotrivă, în alt oraș, cine știe care alții. Ei (niște ei oarecare, din vreunul din ,tablouri") nu bănuiesc, dar ea (de fapt, poate fi foarte bine un el...) îți spune, divulgă, anticipează, ,bîrfește". Așa lucruri (bineînțeles că nu sîntem în secolul XIX, naratorul nostru cunoaște toate deliciile indiscrețiilor în surdină, lipsite de orice disonanță, ca și dulceața ,tiraniei" unui autor cu maniere), în tradiția (sic!) romanului, s-au mai întîmplat. Dincolo de actualitatea, nu
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]
-
lume incipientă, neîncolțită de egoism și de mâhniri ascunse. Norod pe care l-am întâlnit în Impasse Berthaud, savurându-și experiențele istoriei lor de un veac și jumătate. Vârsta, rangul, sexul, rasa nu le împiedicau să stea laolaltă și să bârfească pe marginea năravurilor cele noi, ivite printre protectorii, dar și protejații lor: oamenii. De la bătrâna poupée, confecționată în 1805 (deh, cu moravuri vetuste și școală la pension), până la păpușa Barbie (cea cu o moralitate îndoielnică), toate vroiau parcă să-mi
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
Vladimir Tismăneanu. Nu se știe cum, în jurul lor s-a creat o aură mitologică: deși încă nescrise sau doar parțial redactate, despre ele se vorbește intens, se fac speculații, se lansează zvonuri, se pun pariuri, se dă cu presupusul, se bârfește. Una dintre ele a ajuns, între timp, în rafturile bibliotecilor. Deocamdată e accesibilă doar cititorilor de limbă engleză. Editura Polirom, deținătoarea drepturilor de traducere, va lansa foarte curând și ediția românească. E vorba de Stalinism for All Seasons. A Political
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
1998./ Creștinii cu bani înjunghie porci/ bine hrăniți cu mătreața istoriei/ municipale.// Ei sînt veri cu primarul,/ vecini cu prefectul, sînt finii/ redactorului șef.// Numele lor, tămîiat de fumul porcilor lor,/ se înalță grohăitoare din tulbure/ zăibărel, din localnice dicționare” (Bîrfind ca filosofii). Nimic din ce ar putea fi relevant posturii revoltate a poetei nu scapă ochiului d-sale. Sub aciditatea consemnării putem desluși liniamentele unei micromonografii. Murdăria postcomunistă figurează fără complezențe: „După-amiază de joi în orașul Craiova./ Tramvaie hodorogite, primari
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
ce mi se spune. Am o viață frumoasă, prieteni minunați, o familie și un job perfect. Nu mă plâng de nimic, doar îi mulțumesc lui Dumnezeu zilnic pentu tot ce mi oferă. Eu nu știu să jignesc, nu știu să bârfesc, nu știu să fac rău și perefer să îi ignor pe cei care fac asta,” le-a răspuns Oana Roman celor care o atacă pe tema greutății ei și nu numai. Oana Roman, în vârstă de 36 de ani, este
Ce le transmite Oana Roman celor care râd de greutatea ei by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/73173_a_74498]
-
la condition roumaine". Ferindu-ne de utopii, vom fi devenit, oare, liberi? Iată ce afirma Ion D. Sîrbu, profund cunoscător al caracterului românesc: "Dacă iadul e pardosit cu utopii, raiul nostru valah e alcătuit din libertatea de a putea râde, bârfi, critica, amestecând lacrima cu veselia, desperarea cu nădejdea și frica de curaj cu curajul fricii..."
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
Nachtmusik. N-am ajuns până acolo. Cu degetele boante, și năzuința la cota zero, m-am oprit la „Czerny împreună, mai departe separat. Tot să înveți mai bine. Nu știi deloc!”. Ceea ce mă face să-mi spun că mă cam bârfesc tot vorbind de mediocritate. E ceva mai mult, ceva aproape mistic. Un soi de handicap. Prea se adună multe: îndemânare tehnică, ținere de minte, învățat limbi, științele exacte, filozofia analitică, orice fel de idee de la un nivel în sus... Și
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3422_a_4747]
-
pînă la sfîrșit - care sfîrșit? al sticlei?, al lui? - se intră treptat și tot mai emoționant în noapte. în amintiri, în roluri, în personaje, în iubiri, se joacă mici scene, bijuterii teatrale, se schimbă replici, lumini, registre poetice, stilistice, se bîrfește, se bea, se oftează. Fragmente, scene mici, pasaje din monologuri celebre. Din roluri jucate sau doar visate, dorite. Momente speciale, regizate și interpretate cu mijloacele sensibilității, edificiu pe care este, de fapt, construit tot spectacolul. Între Shakespeare și Cehov, între
Teatru sau cale ferată? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11912_a_13237]
-
audă. Fiindcă cei puțini, cărora li se adresea Paleologu, aveau cărțile lui. Puțin mai sus am spus despre Paleologu că ar fi fost un bîrfitor de geniu. N-a fost o figură de stil. Îi plăcea colportarea, numai că ceea bîrfea Paleologu era, cel mai adesea, informație la a doua mînă despre personalități uitate ale României. Despre Nae Ionescu, de pildă, povestea că avea un Mercedes splendid care, se spune, zicea Paleologu, era răsplata lui Nae pentru filogermanismul lui. Altminteri, adăuga
Dialog cu Paleologu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10832_a_12157]
-
mare frumusețe morală. Odată, bătîndu-i la ușa atelierului din Pangrati, i-am auzit pedala graseiată a vocii: Gheorrrghiu, nu veni la mine, du-te la Pallady! Mă trimitea, modest, la marea Retrospectivă Pallady de la Palat. Nu l-am auzit o dată bîrfind (iată de ce nu mă las prins în capcana ta, de a-mi bîrfi colegii ieșeni de breaslă). Probabil, avea și el cîte ceva de spus mai nu știu cum despre alții, din preajmă, dar n-o făcea. În schimb, amicul lui, vecin
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
pedala graseiată a vocii: Gheorrrghiu, nu veni la mine, du-te la Pallady! Mă trimitea, modest, la marea Retrospectivă Pallady de la Palat. Nu l-am auzit o dată bîrfind (iată de ce nu mă las prins în capcana ta, de a-mi bîrfi colegii ieșeni de breaslă). Probabil, avea și el cîte ceva de spus mai nu știu cum despre alții, din preajmă, dar n-o făcea. În schimb, amicul lui, vecin de atelier, pictor onorabil, de altfel, bîrfea cumplit. Pe cît era Catargi de
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
în capcana ta, de a-mi bîrfi colegii ieșeni de breaslă). Probabil, avea și el cîte ceva de spus mai nu știu cum despre alții, din preajmă, dar n-o făcea. În schimb, amicul lui, vecin de atelier, pictor onorabil, de altfel, bîrfea cumplit. Pe cît era Catargi de atent să nu jignească, pe atît de bîrfitor era acesta. Maestrul, mai știi, îl lăsa pe celălalt să-i satisfacă această irepresibil-voltaireană nevoie de bîrfă... Era un purtător de cuvînt. Acesta ar fi unul
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
și trupește pe aproapele meu. 25. Am împiedicat pe aproapele meu să dobândească ceva bun, din invidie și răutate. 26. Am clevetit, discutat, bârfit, ținut contul altuia. Am clevetit pe părinți, pe preoți. 27. Am stricat numele bun al cuiva, bârfindu-l și discutându-l. 28. N-am înlăturat râul pe care l-am văzut venind peste aproapele meu pe cat mi-a stat în putință. 29. Am împrumutat cu camăta (dobândă) la persoane fizice. 30. Fiind scumpaci, am vândut cu preț
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
Ai răbdare Petre! Imediat voi face și oamenii!" Nimeni nu poate garanta că întâmplarea este adevărată, însă neamul a dăinuit până în zilele noastre, ceea ce constituie un merit, în sine. Și dacă unii - răutăcioși, cârcotași, ori de-a dreptul pizmași - îl bârfesc în fel și chip, subminându-i mândria și minimizându-i calitățile, este numai și numai pentru că, mai totdeauna, omul bun e luat drept prost. Fiind recunoscători proniei cerești pentru harul investit în țara lor, erau teribil de credincioși. Și atât de
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
al cărui cămin favorit este - dar de fapt n-are de ales - bucătăria blocurilor din anii 1960, măsurând 9 pe 12 metri pătrați, pe rând sufragerie, salon, birou și bineînțeles bucătărie, în care se reunesc membrii familiei, beau votcă, îi bârfesc pe conducători, se joacă de-a disidenții de bucătărie și spun ultimele bancuri - un comunist este unul care l-a citit pe Marx, un anticomunist, unul care l-a înțeles - temându-se să nu fie puși sub ascultare sau denunțați
Sfârșitul lui homo sovieticus () [Corola-journal/Journalistic/3172_a_4497]
-
că șeful statului este "extrem de incoerent" și că "s-a băbit". "Ce să discut cu președintele Băsescu ? Sincer, nu prea știe ce vrea, am văzut că este extrem de incoerent, a cam îmbătrînit, așa, s-a babit. Merge la TV, ne bîrfește și pleacă acasă. Deci, nu eu discut cu cei care au atribuții. Cu domnul Băsescu ce să discuți, că nu e valabil oricum ce discuți cu el ?", a declarat, joi, premierul Victor Ponta, citează pesurse.ro. Declarația prim-ministrului survine
Ponta, replică dură pentru Băsescu, privind bugetul pe 2014: S-a băbit by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34027_a_35352]
-
că nu-i deloc așa: actorii sînt fie netalentați, fie pretențioși, fie amîndouă, administrația e coruptă - directorul administrativ, inginerul silvic Socaciu, a dezvoltat o întreagă rețea de import și distribuție a... ficățeilor din Ungaria, folosind dotările tehnice ale teatrului, toată lumea bîrfește pe toată lumea, prin presă circulă zvonuri abracadabrante, iar el e tîrît prin tribunale de un fost director dat afară din teatru la revoluție, acum cu certificat de revoluționar, care vrea anularea concursului. După schimbarea guvernului, cei care vor capul directorului
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
să facă o ierarhie între cele două măceluri sau să privilegieze discutarea exclusivă a unuia dintre ele”, ar proba „o gîndire totalitară”. Nu ies din colimatorul critic conaționalii lui Gelu Ionescu. Cei din diaspora au obiceiul „extrem de răspîndit” de-a bîrfi poporul în sînul căruia și-au găsit adăpost: „dacă se află în Franța, bine mersi, spun toată ziua că francezii sînt niște împuțiți, tîmpiți, șovini, puturoși; dacă trăiesc în Germania, spun despre nemți că au capete pătrate, că n-au
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
poză. Când l-am cunoscut era fotograful Uniunii Scriitorilor. Un tip de o jovialitate sceptică. Într-o zi, eram corector la România literară, mă sună: "Cristi, vreau să-ți fac niște fotografii." L-am invitat la Casa Scînteii. Vine, mai bârfim nițel. Îl așteptam să scoată aparatul. El se tot uită la mine și-mi propune să ieșim din clădire. Îmi închipuiam că vrea să-mi spună ceva și se temea de urechile clădirii. Ieșim noi din corpul B, facem câțiva
Literatura Română în poze de arhivă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12572_a_13897]
-
sensul că mă lămuresc: nu face prea mulți bani. Sau, ca s-o spun mai nuanțat: nu e la nivelul meu. (A propos de americani. Acum, că a câștigat Obama, și cred că bine a făcut, putem să-l și bârfim puțin. Seamănă cu o imagine care umblă prin lume: el, sărutându-ș i tandru și intim nevasta cu prilejul - ceea ce nu se vede în fotografie - unui miting electoral. Lui T nu-i place sportul pentru că totdeauna unul pierde. Spune: „Am început
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3145_a_4470]
-
toți acești străini snobi mă umilește, mă irită. Mai ales că dau nas în nas cu toți cei despre care știam câte parale fac: cu muziciana care se oferise să-l găzduiască pe Eugen și care apoi îl chinuise îngrozitor, bârfindu-l în același timp fără rușine pe "marele nostru prieten", probabil pentru a-i săpa băiatului încrederea în el; cu o altă "fidelă" a lui Lenny, d-na H., președinta de onoare a Fundației America-Israel (nefardată, coc la spate neglijent
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
Traian Băsescu să dețină materiale compromițătoare despre adversari, decât aceștia despre PDL/Băsescu. Publicul așteaptă astfel de stenograme, ne-a declarat Antonie Momoc, consultant politic. Au devenit parte din campania electorală, reprezentând momentul când afli ceva despre candidați, când se bârfește, când ai parte de divertisment politic etc. Aceste dezvăluiri antrenează un întreg mecanism: încep dezbaterile, negările, contra-acuzațiile. Nu putem aprecia impactul, dacă vor schimba percepții sau nu, dar în mod sigur vor capta atenția publicului, iar mass media se vor
De Ce ar folosi stenograme PDL și Traian Băsescu, în campanie () [Corola-journal/Journalistic/41621_a_42946]