KorAP: Find »[drukola/base=băiată & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...71 >

1,758 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798

Lumina lunii dispăruse înghițită de ceața densă din jurul său. Abia îl mai distingea pe Calistrat aflat la numai un pas de el. Moșul ridicase din nou toiagul de la pământ și îl ținea deasupra capului amândurora. Dă-te mai aproape de mine, băiete! îl auzi el pe moșneag. Apucă și tu de toiag și strânge-l bine în mână! Hai să ne jucăm puțin cu arătarea, să-i arătăm că nu face ea ce vrea, nu atâta timp cât mai este un păzitor în viață

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
să ne ducem la casele noastre. Cocoșii au cântat pentru a treia oară și vâlva se va duce la culcare flămândă. Care cocoși? se miră inspectorul. Eu nu am auzit nici un cocoș. E numai un fel de a spune, măi, băiete! Puterea bestiei e legată într-un fel de întuneric, de întunericul nopții în mod special. Lumina zilei o arde, o secătuiește și o alungă înapoi în adăpostul subpământean. Nu voiam să spun decât că stă să se crape de ziuă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
aceasta nu-i mai ardea. Era obosit, noaptea fusese plină de evenimente și el le trăise din plin. Aștepta răspunsuri la o mulțime de întrebări pe care voia să i le pună bătrânului dar acesta îl opri scurt: No, gata, băiete, destul pentru astăzi! E timpul să te odih nești. Hai, te duc acasă. După ce dormi puțin, te aștept la mine. Acum știi unde locuiesc. M-aș bucura dacă vii singur. Las-o pe Ileana, vreau să vorbim numai noi doi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
bucura dacă vii singur. Las-o pe Ileana, vreau să vorbim numai noi doi. Domnițele nu trebuie să se amestece în treburile paznicilor. Ele cu ale lor și noi cu ale noastre. Te-am rugat să nu-mi mai spui "băiete"! izbucni Toma supărat. Mă scoate din pepeni apelativul ăsta. Și cum vrei să-ți spun? Mă cheamă Cristian Toma. Nu, băiete, nu asta era întrebarea. Până ce nu te fac paznic adevărat nu pot să-ți spun altfel. Numele ți-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
treburile paznicilor. Ele cu ale lor și noi cu ale noastre. Te-am rugat să nu-mi mai spui "băiete"! izbucni Toma supărat. Mă scoate din pepeni apelativul ăsta. Și cum vrei să-ți spun? Mă cheamă Cristian Toma. Nu, băiete, nu asta era întrebarea. Până ce nu te fac paznic adevărat nu pot să-ți spun altfel. Numele ți-l vei căpăta doar după ce închizi tu însuți bestia în bârlog. Până atunci te vei mulțumi numai cu atât, indiferent dacă-ți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
era plină de culori vii, în contrast plăcut cu verdele ierbii. Plantele de ricin crescuseră mai înalte decât zidul ce împrejmuia curtea, ca un al doilea gard de verdeață. În ușă, sprijinit de toc, Calistrat îl aștepta. Ai venit singur, băiete? îl întâmpină acesta fără să se uite la el. Exact așa cum ai cerut, răspunse Cristian urcând cele trei trepte ale cerdacului. No, intră! îl invită bătrânul, dându-se de o parte din ușă și ignorând mâna întinsă de inspector. Îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
ghearele vâlvei, rosti moșul în glumă. Cristian ridică din umeri. În noaptea ce trecuse se convinsese de puterea toiagului. Nu înțelegea ce mai vrea Calistrat, cum atinsese toiagul, acesta îl protejase și pe el, fără nici o problemă. Nu merge așa, băiete! îl avertiză bătrânul. Azi noapte eram acolo lângă tine. Toiagul mă apără pe mine și pe oricine îmi stă alături. Credeai că-i atât de simplu? Nu-i de ajuns să-l ai la tine, trebuie să te accepte și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
însuși toate lucrurile noi pe care le aflase. Deocamdată nu știa cum urma să se folosească de acest avantaj, dar la asta se va gândi mai târziu. No, așa! mormăi moșneagul în barbă. Nu mă așteptam la una ca asta, băiete. Va trebui să mai lucrăm la asta. Spune-mi, ce ar fi trebuit să se întâmple? întrebă Toma. Toiagul, adăugă el, văzând că Moș Calistrat îl privește întrebător, ce te așteptai să se petreacă cu mine? Băiete, asta nu pot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
una ca asta, băiete. Va trebui să mai lucrăm la asta. Spune-mi, ce ar fi trebuit să se întâmple? întrebă Toma. Toiagul, adăugă el, văzând că Moș Calistrat îl privește întrebător, ce te așteptai să se petreacă cu mine? Băiete, asta nu pot să-ți spun. Nu fiindcă nu vreau, ci pentru că fiecare simte altceva. Toiagul îi dă fiecărui paznic puteri diferite. Totodată, nu întotdeauna îl acceptă pe acesta de prima dată. Unii se obișnuiesc cu el mai greu. Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
de lucru. Trebuie să împiedicăm duhul să facă alte victime, ori poate chiar să îl ucidem, spuse Cristian. Nu crezi că ar fi necesar să știu mai multe? Adică, din moment ce mergem acolo, mi-ar prinde bine să fiu pregătit. Ei, băiete, dar știi că ești ambițios! Nimeni nu poate omorî bestia. Nici chiar zeii domniței nu sunt în stare s-o facă. Să fim bucuroși dacă vom reuși iarăși s-o ținem departe de oraș! Dar nici n-a încercat cineva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
acum? Calistrat se duse până la ușă unde rezemă încet toiagul de perete. Reveni apoi lângă inspector, așezându-se pe locul lui de lângă geam. Privea înainte fără nici o țintă, bătând darabana cu vârful degetelor pe marginea laviței. Eu am avut noroc, băiete, rosti el într-un târziu, tata deja închisese bestia în bârlog când m-a dus pe mine acolo, la mina părăsită. Tot ce mi-a spus și mi-a arătat după aceea a fost lesne de priceput pentru mine. E

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
acum, dintr-o dată te pricepi mai bine ca mine. Nu-i vorba de asta, se apără inspectorul, e logic ceea ce spun eu. Gândește-te la primul dintre voi. El nu era fiul altui paznic. Mda, să știi că ai dreptate, băiete! spuse Moș Calistrat după câteva clipe în care cumpănise raționamentul inspectorului. Se pare că meseria ta de polițist te ajută din nou. E drept că pe tine, nu eu te-am ales să rămâi în locul meu, hotărârea aceasta au luat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
să mai ucidă. Nu se poate, trebuie să ai un plan de bătaie. Eu propusesem chiar s-o ucidem, dar tu mi-ai spus că e imposibil deci trebuie măcar s-o închidem înapoi în bârlogul ei. Ușor de spus, băiete! Ia spune, cum vrei tu să facem asta? Pe mine mă întrebi? întrebă Cristian uimit. Tu ești specialistul, ai uitat? Nu-i venea să creadă ce auzea din gura bătrânului. Fusese convins că acesta știe foarte bine ce are de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
a mai pomenit un paznic care să nu știe ce are de făcut. Pe de altă parte, nu crezi că ne-ar putea da măcar un sfat? Parcă spuneai că, de când ești tu paznic, vâlva nu a mai ieșit afară. Băiete, nu vorbi așa! Crede-mă că fac tot ce-mi stă în putință! Deși vorbea cu obidă, moșul nu părea supărat, arăta ca un bătrânel pus în dificultate care încerca să se scuze că nu-i în stare de mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
în pădure? Poate că asta așteaptă și ea, să ne întoarcem și să lăsăm drumul nepăzit. Bătrânul îl privi descumpănit. Se vedea pe fața lui că între barea lui Cristian îl luase pe nepregătite. Nu luase în calcul această posibilitate. Băiete, nu știu ce să spun. S-ar putea să ai dreptate dar nici nu putem rămâne aici. Degeaba păzim noi drumul, ar putea intra în oraș pe oriunde, doar nu crezi că bestia are nevoie de un drum ca să pătrundă acolo. Dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
să-i făgăduiesc că te aduc întreg înapoi. Dacă pățești ceva, nu știu cum o voi scoate la capăt cu ea. Ți-am spus, ridică inspectorul din umeri, nu trebuie decât să fii atent și să nu mă scapi din ochi. Nu, băiete! Mai bine inversăm rolurile. Tu cercetezi pădurea și eu voi fi momeala de jos. E mai sigur așa. Total eronat! Tu ești cel priceput în mânuirea toiagului. Eu nu știu dacă mă voi putea mișca suficient de repede în caz

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
Din moment ce eu am încredere în tine, nu văd de ce te opui. Price pe că e cea mai bună soluție. Astfel, oriunde s-ar afla, o atragem spre noi. Va crede că a găsit o victimă sigură și va veni încoace. Băiete, ne jucăm cu focul! Hai, să nu mai pierdem timpul! Uite cum facem: imediat ce tu constați că nu este aici, îmi faci un semn și eu pornesc în sus pe drumul forestier. Merg o sută de metri și mă opresc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
pe prundișul de pe drum îl făcu să tresară. Se opri imediat gândindu-se că nu trebuie să se îndepărteze de locul unde se afla. Își șterse fruntea de apa care i se scurgea din păr și privi în sus. Gata, băiete! îl auzi el pe Calistrat chiar lângă el. Vâlva nu e nici aici, putem merge mai sus! Bătrânul venise pe nesimțite și sunetul vocii sale îl luase pe nepregătite. N-ar fi recunoscut în ruptul capului, dar se speriase puțin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
ar fi fost comică. Acum însă, moșul părea de-a dreptul fioros. Sper numai să nu te îmbolnăvești! adăugă bătrânul. Nu-ți fă tu griji, îl liniști inspectorul, nu voi păți nimic, sunt obișnuit. N-am timp de bolit acum. Băiete, mâine să te îmbraci și tu ca lumea! La munte, nopțile sunt reci și vremea e foarte schimbătoare. Nu am crezut că la vârsta ta trebuie să te învăț și asta, mă gândeam că știi și singur. Calistrat nu vorbea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
Rolul de momeală pe care se oferise singur să-l joace, nu era de loc de natură să-l determine a fi amabil din cale afară. Pe deasupra, îl enerva la culme faptul că moșul se încăpățâna să folosească apela tivul "băiete", ori de câte ori i se adresa. Știi ceva? se opri el pe loc, întorcându-se spre bătrân. Ia mai slăbește-mă! M-ai auzit plângându-mă? Nu mă mai dăscăli atâta! No, cătinel, băiete! îl domoli Calistrat zâmbind. N-am nici cea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
că moșul se încăpățâna să folosească apela tivul "băiete", ori de câte ori i se adresa. Știi ceva? se opri el pe loc, întorcându-se spre bătrân. Ia mai slăbește-mă! M-ai auzit plângându-mă? Nu mă mai dăscăli atâta! No, cătinel, băiete! îl domoli Calistrat zâmbind. N-am nici cea mai mică intenție să te cicălesc. Pur și simplu mă îngrijorează gândul că te-ai putea îmbolnăvi. Am nevoie de tine sănătos și în putere. În rest, n-ai decât să faci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
Cum ce să auzi? Câinii din Giurgiu. Răcnetul, nu se poate să nu-l fi auzit! No, spuse moșul mirat, care răcnet? Ah, dădu el din mână pricepând pe loc despre ce este vorba, nu-i vorba de nici un urlet, băiete. Bestia e mută, se joacă numai cu mintea ta. Nu o băga în seamă! Asta nu era bine de loc. Pentru a doua oară vâlva i se strecu rase în gânduri fără ca el să prindă de veste. Se îngrijoră constatând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
sunt surd, Cristi. Surprins, inspectorul era cât pe ce să-i scape capul de pe brațe. Ochii moșului erau larg deschiși, privindu-l lung. Însă nu asta îl nedumerise. Pentru prima dată Calistrat îi spusese pe nume, în sfârșit, acel enervant "băiete" dispăruse. Stai liniștit și spune-mi dacă te doare ceva! îl întrebă Cristian pe bătrân. Toate, icni Calistrat, mă simt ca și cum am trecut prin mașina de tocat carne. Unde-i vâlva? A plecat, cocoșii au cântat a treia oară și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
muncitor agricol într-un colhoz pierdut în stepă. Primise ordinul de mutare în două săptămâni de la discuție. Era trimis la o școală de ofițeri de lângă Irkutsk. Asta era în inima Siberiei, iar "aproape" însemna la o sută treizeci de kilometri. Băiete, îi explicase conductorul de tren, cu care intrase în vorbă, aici, în Siberia, altfel se măsoară distanțele. Dacă sunt mai puțin de o sută de kilometri, între noi, înseamnă că suntem vecini. Ceea ce nu știa el când plecase din unitate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
de gând să nege totul. Era treaba poliției să dovedească implicarea sa în toată povestea aceea. Du-te și cheamă-l pe Mureșan! îl trimise Pop pe Vasilică Pohoață. Domnule comisar, rosti îngrijorat agentul, să nu faceți... Du-te, măi băiete și fă ce ți-am spus! Fii pe pace, n-am de gând să-l strâng de gât. O bănuială încolțise în mintea lui Simion. Din moment ce nu dăduse de urma lui Cristi acolo, nu mai rămânea decât o singură posibilitate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]