482 matches
-
gunoi mărunt pe care tot el îl distruge, fiindcă vorbește întruna despre asta, până când cel mai mic rahat se transformă în aur, iar atunci murdăria nu‑i bună decât de aruncat. În calitate de aur, nu folosește nimănui. De ce să nu te bălăcești până la capăt în ea și să neglijezi cu bună știință transfigurarea literară? Ajunge dacă știi tu însuți că totul e un rahat, mai trebuie s‑o știe și alții? Poate că pentru Rainer descrierea murdăriei e mai importantă decât murdăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ale ateismului. Deși pe mine o altă coerență mă interesa: nu cea care ținea de o anume integritate ideologică, ci una care ar fi avut eficiență curativă. Nu-mi puteam permite, ca să spun așa, nici un fel de scrupul, atâta vreme cât mă bălăceam În noroi: m-ar fi Încurcat, aș fi fost inhibat și tocmai de asta Îmi era mie teamă. Ateismul meu, ca să devină vindecător, era pe cale să devină demonism. Așa că renunțasem la aerul inofensiv. Mă chinuiam - ăsta e cuvântul, fiindcă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
intervale mereu mai scurte. Rămase până târziu sub cerul nemișcat, în pustiul de nisip și ape. Amurgul îl găsi sub valuri, abandonat adorației marine. Se afla în vecinătatea unui cuplu bizar. Un popă sau rabin dolofan, cu bărbuță argintie, se bălăcea drăgăstos lângă consoartă, ca într-un tandru leșin copilăresc și impudic. Amintirea barbișonului răsărind cu intermitențe deasupra apei, lângă delicata femeie lăptoasă, zbenguiala molcomă, puerilă, înlănțuirea ireală reveniră multă vreme. Noaptea, trenul. Călătorul pendula pe pernele compartimentului gol. Încerca să
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de zăngănitul de lanțuri și hamuri și de strigătele aspre ale Însoțitorilor. Aceștia Îi mînau spre rîul care curgea În apropiere, pe lîngă șine, pentru a-i duce la adăpost; iar În lumina primelor raze se vedeau elefanții care se bălăceau În rîul bine cunoscut și caii cei mari care se apropiau Încet și atent ca să bea apă. Apoi, pe terenul circului, se Înălțau, cu viteza magică a visurilor, corturile. Pe toată suprafața (de lîngă șine, singura suprafață plană din oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ar fi trebuit arătat, nu numai cu o mână, ci cu amândouă! Întrebări pentru Nea Ilie, de la Sculărie Am citit cândva, demult, demult, pe timpul când lui Pleșu nu-i crescuse blană pe față, Liiceanu nici nu se vedea, piticul se bălăcea în ibricul său, iar Băsescu de abia semna prima dată un angajament la Cooperativa Socialistă „Ochiul și timpanul", spuneam că am citit, o carte extrem de interesantă. Cartea era scrisă de un filosof rus, tovarăș de trudă cu Lenin, dar care
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
felul de năluciri. Îmi fac gimnastica matinală și mai răsfoiesc albumele de poze, pe care mi le lăsase în cameră. Pe la zece o aud că face ochi și ea. Nu intră la mine. Se duce direct în baie, unde se bălăcește vreo două ore. Mă roade o foame teribilă. Îmi aduc aminte că în geantă mi-au mai rămas de pe drum câteva Eugenii. Din nou destinul mi-e favorabil. Ronțăi biscuitele nostru național, cel care ne-a salvat sufletul în timpul comunismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
presiunile mele. Tot eu eram vinovat și de sejurul ei la sanatoriul-pușcărie. Mă duc până la coafor, mi-a strigat Sabina de dincolo de ușă. Ca să nu rămân singur între patru ochi cu Maria, am umplut vana cu apă și m-am bălăcit aproape o oră. Când am ieșit, aburind și înfășurat în prosop, am dat în dormitor peste mamă și fiică, așteptându-mă. Amândouă erau coafate cu creastă, parfumate și în rochie de seară. Se vede treaba că Sabin se grăbea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cruciat, care să salveze lumea de pandemiile ei, fiindcă menirea poetului e alta, el doar îi identifică diformitățile, rămânându-i alte preocupări înalte, de pildă revendicările vrăbiilor, cărora le-am dat în stăpânire tot cerul / și dreptul de a se bălăci oricând în lumină, / în pulberea Domnului, fiindcă, aflat sub vremi, vorba lui Miron Costin, artistul simte acut pierderea definitivă a Paradisului, vremea când toate locuiau într-un cuib: / în mâna Domnului, pentru a se muta într-un ceasornic, în fragment
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
să se lase răstigniți! Legionari, fiți voi copiii aceștia!” Corneliu Zelea Codreanu PREFAȚĂ De douăzeci și trei de ani România își caută calea. Totul funcționează anarhic și împotriva românului. Sufletul românului este traumatizat. Noii conducători și lustruitori de „cioburi” se bălăcesc în atitudini, când la dreapta, când la stânga. Nu au o gândire proprie, nu au o ținută demnă și fermă. România e o navă ce plutește pe oceanul timpului fără cârmaci, fără busolă, elementul primordial care condiționeză și asigură victoria. Timpul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
aprinde lumina însuflețită și simțirea ascultătorului. Nu mai aprinde tremurul de altădată din drama blândului Nazarinean, biciuit și țintuit pe cruce pentru eliberarea din moartea veșnică a omului. Banul, în zilele noastre, stăpânește interesul general. Românul, încovoiat de lipsuri, se bălăcește în propriile sale păcate și neputințe și nu percepe adâncul prăpastiei în care coboară și e târât, zi de zi, de cruzimea celor fără Dumnezeu și nu mai caută drum de întoarcere, care este unul singur: drumul Golgotei lui Iisus
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
op. cit., p. 348. Se știe că ambasadorul Austriei la Paris a mijlocit căsătoria lui Napoleon cu Maria Luiza de Habsburg, în 1810. 5 Ar mai fi de amintit studiul despre machiavelism al juristului Vl. Boantă (1937) și studiul lui Al. Bălăci (1969). Nu fără pierdere, studiul Ninei Façon, care prefațează traducerea integrală, din 1960, a Principelui trece sub tăcere monografia în 2 volume a lui C. Antoniade. Cenzura? Recent, editura "Minerva" a publicat o retraducere. 6 Corespondența poate constitui un volum
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Scala cea roșie”, ascundea gura unei peșteri care se prelungea până sub sat. Se zicea din bătrâni că demult, demult, acolo se adăposteau localnicii când năvăleau turcii. Pe firul văii curgea o apă căreia-i zicea ,,gârlă”, în care se bălăcea vara, în care învățase să înoate. Aflase mai târziu că de fapt îi zicea ,,Ciorna”, denumire care suferise o pronunțată influență rusescă. Pe malul stâng al apei, printre sălcii umbroase, mori pentru măcinat porumbul și pive cu găvane mari din
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
voie să stai și tu acolo. Și să te înțelegi cu ei... Nu ți-am spus destule, că am obosit?... 6 ani și 3 luni Copilul care risipea apa Era un copil care risipea toată apa. Îi plăcea să se bălăcească la chiuvetă, lăsa de multe, multe ori robinetul deschis când mergea prin casă și făcea apă pe jos prin baie și prin bucătărie. Și s-a întâmplat odată când a risipit el foarte multă apă, că s-a făcut secetă
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
se arcuiește În unghi drept după colțul cimitirului (de ce o fi așezat astfel acest cimitir n-am reușit să Înțeleg niciodată), de ora somnoroasă a amiezii, de o anumită oră a amiezii, care plutea vag În aerul lichid și se bălăcea În praf cu vrăbiile prostuțe sau intra În fântână, odată cu ciutura goală ce se izbește de ghizduri cu sunet dogit ce-ți sparge timpanul; dar tu nu Îl auzi, ești preocupat de arătarea aceea, ce dracu’ o fi fost, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
În vâltoarea de sub pod ca să iau bărcuța de hârtie În care E. Îmi trimitea un răvaș secret. Mama mea nu m-a lăsat niciodată, din prea mare grijă, să intru În apa mai adâncă. La vârsta când ceilalți copii se bălăceau În bazinul morii, eu stăteam spectator. Grija ei exagerată să nu mă Înec m-a ținut mult timp departe de o plăcere extraordinară. Atunci când am Început să mă mențin pentru prima dată la suprafața apei, să plutesc În derivă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
porcul, care râcâise întruna să intre, dădu buzna printre picioarele lui în odaie. Ieși făcînd: "Acu lasă-l dracului!" In ușa tinzii strigă: ― Huo, potaie, fire-ai a dracului să fii tu cu neamul tău! De-acolo văzu în mijlocul ogrăzii, bălăcind prin noroi și apărîndu-se cu umbrela deschisă de câinele ce se repezea mereu, pe perceptorul Bîrzotescu urmat, la câțiva pași, de straja satului. ― Așteptași, măi Ignate, să viu eu la tine și încă pe vremea asta, ai? Nu ți-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mea, totul e În regulă? Ai Întârziat, iar Simon și cu mine ne facem griji că-ți Îneci chinurile umilirii publice de una singură. Amândoi suntem de părere că arăți excelent În ultima poză din New York Scoop! Hai să ne bălăcim Împreună În mocirlă! Ești pe drum? Fir-ar să fie! Uitasem cu totul de cină. Chiar dacă serile de joi fuseseră sfinte de când absolvisem facultatea, lipsisem În ultimele câteva săptămâni din cauza evenimentelor Kelly și În mod evident Îmi ieșise cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cale întoarsă de la acele libertăți, dar pe deasupra au reînnoit interdicția, schimbîndu-i gîndirea în opiu al popoarelor. Și nu pentru că ar fi vrut să evite, de acum înainte, erorile de metodă sau de explicație. Fără eroare, fără rătăciri, fără a te bălăci în greșeală, nu descoperi niciodată adevărul. Pentru cei care o proscriu însă, eroarea devine o crimă. Ea înseamnă încălcarea interdicției. Milioane de oameni sînt condamnați la moarte din cauza ei, în numele unui adevăr care nu poate fi decît o iluzie. Și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Răsăritul și Apusul erau doi frați siamezi/ Un fel de soare negru mă locuia/ Un fel de pasăre augustă a neantului (...)// Într-o arenă fără gladiatori/ într-un câmp cu flori sălbatice,/ străpuns de lăncile asfințitului// Astfel mă amintesc:/ incongruent, bălăcindu-mă în congruențe,/ nufăr al muțeniei,/ custode al scrierilor apocrife,/ hidalgo al speranței". Biologicul, organicul pur este scena acelorași lupte; ca într-o arenă internă, spațiu de dezvoltare și interacțiune surdă a funcțiilor fiziologice, organele vitale, ele însele transformate în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Matcovschi, Aureliu Busuioc ș.a. Epigramele și miniaturile lui valorizează paradoxul, surpriza comică, poanta și caricarea absurdă a viciilor, în spiritul unei tradiții bine însușite: „La izvoarele cu ape/ Vii, ca limba strămoșească,/ Cerbii vin să se adape,/ Porcii... să se bălăcească” (La izvoare); „Despre călăi, mă prind/ Că te întreb, Partid:/ De ce i-ai pus în zid, în loc să-i pui... la zid?” (Zidul Kremlinului). Este la T. o întreagă paletă a atitudinii comice: bonomie și condescendență, ironie, zeflemea, sarcasm și invectivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
-l spargă, înainte de a-l scoate de-acolo. Dar acel ceas de aur era însuși sîmburele vieții animalului; Stubb îl atinse, căci, ieșind din starea-i de letargie pentru a intra în agitația de nedescris a agoniei sale, monstrul se bălăci în propriu-i sînge și se înfășură într-o impenetrabilă spumă clocotitoare. Ambarcațiunea primejduită se trase numaidecît înapoi și ieși orbește, cu mare greutate, din acel amurg fantastic la lumina limpede a zilei. Balena, parcă mai potolită, se arătă din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dormeau la teuga în hamacurile lor tresăreau adesea auzind cum se izbeau de coca vasului cozile puternice ale rechinilor, la numai cîteva degete de inimile lor. Privind peste parapet, îi puteai vedea pe rechini îașa cum mai înainte îi auziseși) bălăcindu-se în apa neagră și răsturnîndu-se pe spate ca să poată tăia din trupul balenei cîte un rotocol de mărimea unui cap de om. Această performanță a rechinilor pare de-a dreptul miraculoasă. Cum de izbutesc ei să extragă dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
iveală ca pe niște țigle sau amfore romane, îngropate în lutul gras al Angliei. Oamenii lui Stubb, ațîțați la culme, își ajutau cu înflăcărare șeful și păreau la fel de nerăbdători ca niște căutători de aur. în acest timp, nenumărate păsări se bălăceau și se scufundau pe-acolo, cîrîind și țipînd și bătîndu-se între ele. Stubb făcea o mutră cam plouată, mai ales că duhoarea aceea oribilă sporise considerabil, cînd deodată, chiar din inima acelei plăgi pestilențiale, se stîrni un parfum subtil, care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vreți să-mi salvați corabia? Dar, în timp ce vîslașii trăgeau din răsputeri la rame, împingînd ambarcațiunea printre talazurile furioase, prova ei, lovită de balenă, se rupse la capetele a două scînduri, astfel încît ambarcațiunea se scufundă aproape pînă la nivelul copastiei; bălăcindu-se prin apă, oamenii încercau acum să o scoată afară cu ispolul și să astupe spărtura. Cam tot atunci, în vîrful catargului, Tashtego încremeni cu ciocanul în mînă, iar flamura roșie îl învălui ca o pătură, apoi zbură drept înainte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe un pământ necunoscut și nedeslușit. Spectacolele în care am jucat sub bagheta lui Alexa Visarion atingeau în timpul lucrului "fabulosul"! Pentru mine spectacolele lui erau "eliberări prin catharsis". Pentru spectator era un demers pentru vindecarea bolii colective în care ne bălăceam și ne duceam până la sfâșierea ființei noastre de fiecare zi. Ca regizor avea puterea, ca pe noi, actorii, să ne capaciteze să "ardem până la capăt". La O noapte furtunoasă eram vrajiți și arși în foc cumplit. Foc purificator. Încercam să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]