596 matches
-
să vadă dacă tufele de țintaură au înflorit și dacă florile lor sunt la fel de frumoase ca anul trecut. Smulse de pe pajiște câteva smocuri de iarbă grasă și le dădu caprei sale. Clara a rămas în tovărășia Bălaiei. O cuprinse pe Bălaia de după gât și-i șopti încet la ureche: -E atât de frumos aici, la voi, încât nu aș mai pleca niciodată. Heidi își desfătă ochii cu florile de țintaură. Tufele înfloriseră toate, iar în jurul lor iarba era presărată cu clopoței
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
de razele calde, adormi." Vocabular: țintaură = plantă medicinală suav = gingaș, fin, delicat îmbietor = ispititor, ademenitor, atrăgator Cerințe: 1. Răspunde la întrebări: a. Care sunt personajele textului? b. Unde se petrece întâmplarea? c. Ce admira Heidi? d. Ce îi spune Clara Bălaiei? e. Cine a ajutato pe Clara să meargă? De ce? f. De ce erau emoționați copii? 2. Scrie câte o însușire potrivită pentru fiecare copil care apare în text. Argumentează alegerea făcută. 3. Alcătuiește enunțuri cu cuvintele „Heidi" și „pășune", în care
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
cu privirea asupra lor, remarci la ei multe particularități dintre cele mai imperceptibile, acești domni, deci, sunt grozav de dificil de prins într-un portret“. Gogol se oprește asupra acestor oameni „așa și-așa, nici una, nici alta, nici laie, nici bălaie“. Din capul locului, Gogol ne anunță cu ce fel de oameni avem de-a face. Atenție, ni se descrie contextul, ni se spune cum arată trăsura, ni se dau o mulțime de detalii minuscule care fac trimitere la erou, ba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
peste lada frigorifică "Napolact", Denisa cîntă că o cheamă Denisa pe păpușa, înghețată, tata, mai ai bani? fratele și mama un fel de soră mai mare, dar și tata e tînăr, capetele rotunde cu țepi, el călare pe umeri mai bălai, mama către tata aprinde-mi și mie o țigară! altcumva te-au mai blestemat, Denisa? cisterne în staționare, garnitura cu indicația "uz intern", grup de la " Solventul" SA Timișoara, butanol, octanol, ocolesc de la Onești, trec munții, ploile de pe Trotuș, vagoane descoperite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se vede, șosetele albe pe picior, poza de la plajă pe bluză, șapca, furtul de pămînt la oraș, deghizat în jucător de tenis, impiegații trec pe lîngă vagoane și întorc tăblițele, Roșiori București! mitografia conversației de sat, s-au făcut roșiile, bălaie, ascultă vorba mamei deplasarea rurală! din sacoșă iese smocul de leuștean, la Atîrnați, la prima, satul dat ca inundat, merg dăcît o stație, riduri pe lîngă zidul îmbătrînit cu douăzeci de ani, picioarele în paranteze, pantaloni verzi de postav militar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în brazi, Vicovu de Sus prospețime, "Casa-muzeu Ion Nistor Vicovu de Sus" notifică la tren, gest de rutină în mitologia cultură, grădinile exclusiv în flori, locuitori copiii, frate de unu-doi ani, îl țin să-l păzesc de tren, tu bălaie iar cel mic ne-a mîncat cu privirea, sîntem pe veci în sferele lui! răsfățul este acum să ai cimentată cărarea pînă la partea ta de cale ferată, lucrătură identică pe gospodării, răsaduri rare, tuia, dacă nu trandafiri, iar aceștia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să le strîngem, să le punem acasă în bibliotecă! mărfarul, nu mai este ăla direct, tati, pregătește-te, da? că acuș-acuș ajungem, pînă vii tu cu mașina ajungem și noi! el credea că ajungem la 11! linia satelor peste Siret, bălaie la păr, adevărat spic de grîu, în ficțiune și alte arte femeia totdeauna mai puțin femeie decît bărbatul, animus-anima concept psihoestetic, linia spre Iași în lumini, cum la patru ani? de-abia o deschis copilu' ochii! Muncel, aici stau preoții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
jur numai scăderi, desființări și lucruri, adevărul afirmația, călătoriile neagă din ele, spectrografie, ca lupu'! amu viu de-acasă, mi-am mîncat și-amu mă duc înapoi! întărește sufletul neapărat de moarte, arătînd-o firii! din trei copii fetița cu părul bălai prea bălai, urzit cu fire de lumină, fierăstrăul taie tot, anunță bilingv personalul Tîrgu Mureș Brașov. În personalul Tîrgu Mureș Brașov, din Gheorgheni, sînteți eleve? eu sînt maghiară, ea nu înțelege, e bine să știi orice limbă, lasă, că ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
scăderi, desființări și lucruri, adevărul afirmația, călătoriile neagă din ele, spectrografie, ca lupu'! amu viu de-acasă, mi-am mîncat și-amu mă duc înapoi! întărește sufletul neapărat de moarte, arătînd-o firii! din trei copii fetița cu părul bălai prea bălai, urzit cu fire de lumină, fierăstrăul taie tot, anunță bilingv personalul Tîrgu Mureș Brașov. În personalul Tîrgu Mureș Brașov, din Gheorgheni, sînteți eleve? eu sînt maghiară, ea nu înțelege, e bine să știi orice limbă, lasă, că ai să înveți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu seamănă cu dumneavoastră, nepot la mare, e prima dată cînd se suie în tren, patru ani, să ia o piatră în gură! apă întîi, otrava răcoritoare, piersică n-ai vrut, banană! ți-ai lăsat și barba bulbucată din tuleie bălaie, iar copilul n-am vrut să-l vaccineze, cît nu am fost în maternitate, pe 5 ianuarie eram la lucru, i-a făcut primul vaccin! din strămoși oamenii cum de erau voinici și copiii ies slăbănogi, bunicul meu ce om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
civic,11,30 ora trecută la autogara din vale, "Dorohoi Rădăuți-Bucovina", este și Rădăuți-Prut dar și mîndria Bucovinei pe șofer, număr de Suceava, pentru biserică MDCCCCVI anul scrisului în poartă, "Frizerie-coafură" două geamuri, păpușile se piaptănă mai atent, capete linse bălai, ajungi în scris mai mult decît laconicul, dacă te-a prins limbajul este călătoria în care te regăsești, in hoc signo vinces! pe dealul Dorohoiului, steagul pe bornă și flutură în vîrf de catarg, munții cu muchea de nori îngroșată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
case, araci de fasole două petice, urcă, microbuzul exact în curbă, LEA nouă, bătaia luminii în piloni, panta cel puțin 7%, "Pădurea e chiar cea mai de preț podoabă a naturii. Ocolul silvic Alba Iulia. Guță Popîndău inginer silvic", fata bălaie lîngă maxima silvică, pantă bună de acoperișuri de munte, motorul, frînele "Ikarusului" unguresc, le-au distrus și lor industria de autobuze, coborîș pe valea Ampoiului, ne varsă în Mureș la Alba, pe toate părțile pădure, căzînd din sus, fund de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Și-n petreceri se avîntă / La un colț de masă plîîîng / La alt colț de masă cîntă! Colesnic, George Colesnic, Rusu, el mai de mult a murit, are vreo zece ani! soția lui/noci, zimlia, vtaroi, da' o murit! părul bălai luciri ruginii, știu că ți-e cald, șalul lui peste umeri, citește, de ce ai dat controloarei bani în mînă, n-ai bilet? berea "Chișinău" gata, spasiba! de prim plan chica sare cu piper, România peste umerii de deal păduratic, aliniamentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să deie Dumnezău o ploaie, cu piatră! am luat vreo două hectare, îi leg la răsărită! Stolniceni, ce, i-acasă? eu mă duc cu caii amu-ia! bicicleta la gară și vițelul și mînzul mai mici, eu mai mic și mai bălai, prins pe jucăria din mînă, cam 36-37 de grade, iacă Petrea, Petrea a lu' matale, în crîșmă! rîzi și te apropie mai cu curaj, scoate limba și vițelul tăvălit la soare, ăsta moare! coborîm zuos! rățustile, da' un-de? nu văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Prutul, "Complexul sportiv", urcă tot să-mi amintească de rudele de pe decinde, lotca între poale de nuferi, Brînza femeia cu cercei ca fina Stanca la tinerețe, și ea e moartă de doi ani! Pălărie Prăzulie a ieșit cu nevasta, îndoliată bălaie și tare ești firavă, cade fusta de pe tine, bata flutură! ciot de măgură de loess, straturile de sus țin cochilii paleontologice, șoseaua mușcă denivelări, atîrnă Prutul după două case, "Să aducem Europa în casele noastre. Votați candidații Partidului Democrat!" stop
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la tronul său. Prima fată, BUCOVINA, copilița cu chip drag, A primit drept moștenire Țara codrilor de fag. Și-a urmat apoi MOLDOVA, cu surâsul ei candid, Ce-a-nceput să stăpânească peste Țara de molid Iar frumoasa, visătoarea, BASARABIA, bălaia, Cu păr lung de aur moale, cu obrajii ca văpaia, A primit în stăpânire de la tatăl ei iubit Un ținut mănos și rodnic, Țara cea din răsărit. Și DOBROGEA, ocheșica, cea de Soare iubitoare, A ajuns prințesa Țării dintre Dunăre
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
încremenească la vederea îngerului blond sub formă de fată, în albastru-mbrăcată,/ Părul cel blond (s.n.) împletit într-o coadă îi cade pe spate 149. Sunt primele semne esențiale pe care se va structura întreaga lirică eminesciană de mai târziu. Părul bălai și floarea albastră, care se pot confunda cu imaginea iubitei ideale sunt intuite de copilul poet încă de atunci. Izvorul lor a răsărit în mod natural, iar apele acestuia se vor răspândi în tot tărâmul creației eminesciene. Se sesizează, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în apă sfâșia fața senină a lacului 190; un soi de "echilibristică" pe muchie de cuțit se desfășoară în sensurile deslușite ale fiecărui cuvânt: Și de odată văzură în urmă-le un luciu întins, limpede adânc, în a cărui oglindă bălaie se scălda în fund luna de argint și stelele de foc191. Cuvintele sunt și mai grele de sens atunci când instanțele o cer; cotoroanța spre exemplu este cuprinsă de somnul ei de fier și se afundă în adâncul cel vrăjit și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se întâmplă așa, imaginile trec către categoria senzațiilor: Râuri reci, izvoare reci218; poetul se întoarce însă repede la cele preferate: Dacă cineva ar fi priceput glasul isvorului, ar fi înțeles că jelea într-o lungă doină pe Ileana, împărăteasa cea bălaie a lui Făt-Frumos. Dar cine să înțeleagă glasul isvorului într-un pustiu, unde până-atunci nu călcase picior de om?219 Așadar, izvorul e tâlcuit prin însăși natura lui, trebuie să fii ales/inițiat ca să-i înțelegi glasul, căci prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-mi aduc aminte, după o jumătate de oră de sporovăială acolo pe bancă, În care el nu mai contenea cu Relule-n sus și Relule-n jos, iar mie mi se Îngrămădeau În minte tot felul de Întâmplări legate de figura aia bălaie, cu un aer puțin țărănos, osoasă și arsă de soare și cu țepii bărbii de un blond murdar. Era o surpriză altminteri să-l descopăr atât de vorbăreț. Parcă mă lua pe sus bucuria lui de a mă revedea, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
că-mi spunea că după Anu’ Nou o să mai dea pe-acasă. Și mai taci dracului, vere. Iar mă superi. Steluța putea acum să-și purice pe-ndelete brotacul de julituri și vânătăi, și-l vedeam În sfârșit că-i la fel de bălai ca și ea. Și-l ținea Între picioarele răscrăcănate pe saltea de-ai fi zis că tocmai Îl născuse. Se strâmba la vederea atâtor ravagii scoase la iveală de baia asta trimestrială sau lunară. Florinel orăcăia stins, Îl durea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Altă amintire primară e o carte. O carte fără cuvinte, pentru preșcolari. Cu prinți, prințese, balauri și castele desenate într-o succesiune al cărei sens ar fi trebuit decodat de-un părinte. Pe pagina stângă din mijlocul ei, un prinț bălai îngenunchease în fața domniței din pagina alăturată. Mâinile lor se uneau sub corola unei flori. Petalele de mătase roșie țâșneau prinse-ntr-un arc de hârtia cerată. Înflorea, nemaivăzut, floarea aceea când deschideai cartea! Ceva mai plin de frumusețe, sensuri și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nr. 158, 16 aug., Soluții la testul nr. 3, nr. 159, 17 aug., 2; Testul nr. 4, nr. 160, 18 aug., 2; Testul nr. 5, nr. 162, 22 aug., 2; [...]; Soluții la testul 8, nr. 170, 31 aug., 2. [7] BĂLAI, EMIL, Primenirea manualelor. Necesara acuratețe a definițiilor, în: DN, 1, nr. 2, 1990, p. 3. [8] BĂLAN-MIHAILOVICI, AURELIA, Receptarea terminologiei științifice; științele naturii în școală, RPed, 39, nr. 5, 1990, 4-7. [9] BEJAN D., Articolul genitiv „al”, „a”, „ai”, „ale
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
M., Admiterea în clasa a IX-a, Limba și literatura română, Meridian, 1, nr. 4, 1990, 6. [21] BĂDICĂ, GEORGETA; BĂNICĂ, RODICA, Munca individuală și cu grupuri mici de copii - în vederea corectării vorbirii, RÎP, 14, nr. 2-3, 1991, 121-127. [22] BĂLAI, RODICA; BĂLAI, EMIL, Verbul în programa de limba română în gimnaziu, RPed, 40, nr. 9, 1991, 40-45, 64. [23] BĂRBOI, CONSTANȚA, Unele probleme în legătură cu studiul limbii și literaturii române în liceu, în “învățământul liceal și tehnic profesional”, an 29, nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în clasa a IX-a, Limba și literatura română, Meridian, 1, nr. 4, 1990, 6. [21] BĂDICĂ, GEORGETA; BĂNICĂ, RODICA, Munca individuală și cu grupuri mici de copii - în vederea corectării vorbirii, RÎP, 14, nr. 2-3, 1991, 121-127. [22] BĂLAI, RODICA; BĂLAI, EMIL, Verbul în programa de limba română în gimnaziu, RPed, 40, nr. 9, 1991, 40-45, 64. [23] BĂRBOI, CONSTANȚA, Unele probleme în legătură cu studiul limbii și literaturii române în liceu, în “învățământul liceal și tehnic profesional”, an 29, nr. 9, mai
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]