718 matches
-
ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălti, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, sătul Tatarburnu făcea parte din Ocolul Achermanului a Ținutului Bender
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
260 metri. Față de albia minoră a Șiretului, ea are o altitudine de 25 metri. În zona de confluenta a celor două râuri, relieful are aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare. În lungul râului Siret apar câmpii aluvionare de lunca inundabile cu bălti (Bălăneasa Râioasa, Puturoasa, Baltă lungă etc.), despletiri de brațe și cursuri de apă părăsite (Șiretele). În anii cu ploi abundente, Șiretul revarsă și inundă întinse terenuri arabile așa cum au fost inundațiile din anii 1929, 1969, 1970, când pe teritoriul comunei
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
Cursaru, Deleni, Izvoarele, Olari, Piscuri, Plopșoru (reședința), Sărdănești și Văleni. Comună este amplasată de-a lungul șoselei DN66, în sudul județului Gorj. Suprafață comunei este împărțită în teren agricol , păduri 3551, diferența rămasă fiind atribuită celorlalte categorii, livezi, pășuni, râuri, bălti, construcții. Teritoriul actual al comunei este format din 11 localități și a rezultat în urma reorganizării teritoriale din anul 1968.Satul de centru este Văleni, iar celelalte sate sunt Broștenii de Sus, Cursaru, Broșteni, Ceplea, Izvoarele, Sărdănești, Plopșoru, Piscuri, Deleni, Olari
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
salvarea satului de la distrugere. • Plopșoru - Într-un act din 18 iunie 1517 sunt menționați megieșii Târtabă, Stere și Dan Plopșor. • Ceplea - Un document datat : 18.12.1534 al Pârcălabului Vlad Vintilă care donează Mănăstirii Tismana mai multe sate, „săliști și bălti printre care și Năsipul” identificat a fi satul Ceplea. La 24 aprilie 1536 Radu Paisie Voievod, întărește și „Stârcii de la ceple a doua parte”.• Izvoarele - Intr-un hrisov din 30 iunie 1496 Vlad Călugărul confirmă lui Român, Jitianul și altora
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
Patriarhiei Ruse. Ca răspuns la cererile adunării eparhiale din 14 septembrie 1992, Sinodul BOR din 19 decembrie 1992 a hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Dat fiind contextul istoric, ea este acum autonomă și urmează stilul vechi. Petru Păduraru, fostul episcop de Bălti al Mitropoliei Chișinăului a devenit mai întâi locțiitor, si mai apoi, din octombrie 1995, mitropolit al Basarabiei și exarh al plaiurilor, cu drept de jurisdicție extrateritoriala asupra românilor ortodocși din diaspora de răsărit. A fost înregistrată oficial de guvernul Republicii Moldova
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
cu drept de jurisdicție extrateritoriala asupra românilor ortodocși din diaspora de răsărit. A fost înregistrată oficial de guvernul Republicii Moldova la 30 iunie 2002. Și-a reactivat mai multe structuri sufragane, dintre care cele mai importante sunt: Arhiepiscopia Chișinăului, Episcopia de Bălti, Episcopia Basarabiei de Sud, Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria, Seminarul Teologic "Mitropolit Gurie Grosu" din Chișinău. Și-a reactivat sau creat instituții specializate cum ar fi Institutul Teologic Ortodox din Moldova, Seminarul Teologic "Mitropolit Visarion Puiu", "ASCOR
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
În acest subiect, Mitropolia Basarabie a adresat o nouă plângere Curții Europene a Drepturilor Omului. Mitropolia Basarabiei și-a reactivat eparhiile istorice sufragane, iar autoritățile Republicii Moldova le-au admis în legalitate în perioade diferite: Arhiepiscopia Chișinăului (în 2004), Episcopia de Bălti (fosta Episcopie a Hotinului, în 2004), Episcopia Basarabiei de Sud (fosta Episcopie a Cetății Albe - Ismail, în 2006) și Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria (fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria, în 2006). Din octombrie 1995 Mitropolia Basarabiei
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
orhidee ("Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza cordigera, Goodyera repens, Gymnadenia conopsea, Gymnadenia odoratissima, Herminium monorchis"), căpșuniță-roșie ("Cephalanthera rubra"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), stânjenel siberian ("Iris sibirica"), canarul băltii ("Limosella aquatica"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), sor-cu-frate ("Melampyrum saxosum"), bujori ("Orchis laxiflora ssp. elegans"), poroinic (cu specii de: "Orchis militaris, Orchis militaris, Orchis mascula ssp. signifera"), ploșnițoasa ("Orchis coriophora"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
sută de ani, în 1904, în sat erau 203 case cu 1213 suflete, o școala elementară rusă, două mori de vint și răzeșii din sat posedau 2502 desetine pămînt. (1des.= 1ha 09 ari). Satul făcea parte din volostea Cornești, județul Bălti. Împrejurul satului erau vii și livezi cu pomi. Biserică din satul Condrătești în toate timpurile a purtat hramul ,Acoperămîntul Maicii Domnului, ( care se oficază la 14 octombrie) și a fost întemeiata în anul 1803 și a fost înzestrata cu cărți
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
împotriva populației sunt escaladate. În acest climat ostil sentimentele antisovietice abundă și nu durează mult până când se consimte crearea unor mișcări de rezistență. Românii de pește Prut se răscoală Una dintre cele mai cunoscute este Armata Neagră, creată în județul Bălti, în jurul raioanelor Cornesti, Chiscareni și Bravicea. Majoritatea celor care au aderat se trăgeau din satele Năpadeni, Flamanzeni, Condrătești și Sinești. Țăranii, care induraseră Marea Foamete din anii 1946-1947, se văd nevoiți acum să renunțe la avutul lor de o viață
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
în aspectul câmpiei joase a Amurului sau falia nord-dobrogeana care a fixat gurile Dunării și în parte chiar gură Șiretului. În afara văilor propriu-zise se întâlnesc multe meandre părăsite care pot fi umplute cu ape (belciuge), cursuri anastomozate (limanele fluviatile), mlaștini, bălti sau lacuri alimentate de rău (subteran sau la revărsări) și din precipitații. Când nivelul de bază a suferit coborâri, atunci au putut lua naștere chiar terase eustatice; rar se întâlnesc însă mai mult de două terase. Câmpii similare pot să
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
din care unele sunt plante medicinale: coada șoricelului ( Alchilleia millefolium ), sunătoarea ( Hipericum Perfoliatum ), coada calului ( Ecvizetum sp. ), trei frați pătați, etc.. Primăvara înfloresc viorelele, Cocorăii ( Eritronum Den cansis ), tămâioarele și altele. În luncile apelor cât și pe terenurile în care băltește apa cresc specii de arbori adaptate pentru aceste condiții: Plopul ( populus alba ), salcia ( salix sp. ) și arinul. Dintre arbuști putem menționa răchița albă și roșie, sângerul ( cornus sangvineea), lemnul câinesc ( Ligustrum vulgare) etc. În văile pârâurilor ce traversează dealurile cresc
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
peste tot. Uneori poți găsi în cale, dar fără pericol, șopârle de câmp sau șerpi negri. Cei „galbeni” (viperele) au dispărut în ultimii 30 de ani. Ape: Rămase din perioada marelui lac Roșu, Lacul Mutu, Baltă Bisericii și cele două bălti din zona Vălenilor sunt ultimele existente pe teritoriul Budieniului. Încă mai există anumite specii de pește dar, fără întreținere și datorită pescuitului necontrolat, fondul a scăzut dramatic. În zona nord-vestică și de lunca este traversat de răul Amaradia, afluent al
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
Carol (Carl) Schmidt (în ; n. 25 iunie 1846, Bălti - d. 9 martie 1928, Chișinău) a fost cel mai longeviv primar al Chișinăului, fiind la cârma capitalei din 1877 și până în 1903, cu o contribuție deosebită la modernizarea orașului. Este considerat drept cel mai bun primar pe care l-a
Carol Schmidt () [Corola-website/Science/316713_a_318042]
-
până în 1903, cu o contribuție deosebită la modernizarea orașului. Este considerat drept cel mai bun primar pe care l-a avut Chișinăul vreodată. A fost tatăl lui Alexander Schmidt, de asemenea primar al Chișinăului, între 1917-1918. S-a născut la Bălti, în familia lui Alexander Schmidt Senior, german basarabean, chirurg la Direcția Medicală a Basarabiei. Mama lui era de origine poloneză. În documentele rusești a fost menționat drept "Карл Александрович Шмидт", transliterat "Karl Alexandrovici Șmidt". În perioada 1857-1863 a invatat la
Carol Schmidt () [Corola-website/Science/316713_a_318042]
-
colina, Dealuri; Britcaia, Soltoaia, valea Soltoaia, pârâul Tulpan, înălțimea Chirileni. Latitudine 47 grade 2 minute, longitudine 25 grade 76 minute".Zamfir Arbore în "Dicționarul geografic al Basarabiei" (București, 1904) completează informația despre așezarea satului: "Chirileni, sat de răzeși în jud. Bălti, așezat în valea Soltoi". volosti Sculeni (p. 57) "Soltoi - vale în jud. Bălti. Începe la poalele muntelui Măgura, Lungimea 30 km până la Prut. Aici sini așezate satele Ciolaceuca, Chirileni, Petresti și colonia germană Soltoi. Toate aceste sate se află pe
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
amestecat cu nisip și bolovăni. Acest tip de sol arid, sterp se întâlnește în aproape toată provincia, cu excepția zonelor de coastă, si este nepotrivit pentru agricultură cu excepția câtorva regiuni specifice din câmpia Kalmar. Întreaga provincie este bogată în lacuri și bălti. Regiunea de coastă este alcătuită dintr-un arhipelag de insule și golfuri în partea de nord și terenuri plane, cultivate, în sud. Per total suprafețele cultivate ocupă 14%, luncile 7% și suprafețele împădurite 50%. Orașe mai mari sunt: Jönköping în
Småland () [Corola-website/Science/296694_a_298023]
-
12:00, plecare din Cernăuți de la autogara mare - str. Golovna/Principala zilnic la ora 7:10) Cernăuți - Storojineț - Crasna - Vicovu de Sus (coexiune cu Putna) - Marginea (coexiune cu Rădăuți) - Sucevița - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei Cernăuți - Boian - Lipcani (coexiune cu Soroca, Bălti și Chișinău) - Rădauți-Prut - Bivolari - Popricani - Iași Aeroportul Internațional Cernăuți Cernăuțiul este înfrățit cu următoarele orașe:
Cernăuți () [Corola-website/Science/296872_a_298201]
-
22 metri, cu acoperiș de tinichea, două cruci de metal. Construcția a fost administrată de protoiereul Ioan Pavel Barbu, dascălul Malahii Nichifor Savițchi. În 1883 biserică a fost sfințită și și-a început activitatea. În 1900 se află în jud. Bălti, Ieparhia Chișinău. La 3 aprilie 1964 biserică a fost închisă. Conform hotărîrii R.S.S. Moldovenești în 1986, la 13 octombrie, în localul bisericii a fost deschis un muzeu. În 1988 biserică „Acoperemîntul Maicii Domnului” din s. Mihăileni a fost redeschisă și
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
1.650 de oameni, doar 5 sunt sași. Pe langă cetatea și biserica în sine, turiștii mai pot vizita un muzeu sătesc cu profil arheologic și baltă Tânărogul, unde se găsesc câteva pâlcuri de plante formate din relictul terțiar, foarfecă băltii ("Stratiotes aloides") și alte specii de plante rare. Pe luciul apei pot fi văzute o sumedenie de păsări, în funcție de anotimp, precum lișițe, rate mari, sarsele de vară, lăcari, iar în timpul migrațiilor de toamnă și de primăvară chiar și stârci mici
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
Raionul Criuleni din Republică Moldova. Are populația de cca. 7000 locuitori. Are Primărie, Liceu Teoretic, Grădiniță de copii. Este un punct strategic din punct de vedere economic luând în considerație poziția sa față de capitală Chișinău și de șoseaua națională Chișinău - Bălti. Satul Măgdăcești este atestat documentar și oficial din timpul reformei agrare a lui Stolîpin din 1906-1911. Această perioadă a avut efecte pozitive și în Basarabia. Astfel, pentru dezvoltarea gospodăriilor țăranilor din vechiul sat vecin Drasliceni s-au repartizat loturi de
Măgdăcești, Criuleni () [Corola-website/Science/303113_a_304442]
-
etape, efectul fiind apariția mai multor forme negative de relief, liniare sau în formă de arc (cum este cazul în zona vestică a satului, numit „la Dos”), în care apă provenită din izvoare sau/și precipitații a dat naștere la bălti cu trestie și stufăriș, inclusiv formarea așa-zisului lac din Dos, cu o adîncime de circa 12-15m. Formă alunecărilor este semisferica, conica sau turtita, cu dispunere liniară față de linia de desprindere. Ele sunt prezente în zona de sud-vest a satului
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
există 4 licee : Pe lîngă astea, măi activează 2 grădinițe de copii, o școală sportivă, școala de arte plastice, școala de muzică ”N. Sulac”, si un centru de creație pentru tineri. Floreștii se află pe tronsonul de cale ferată Rîbnița - Bălti, fiind o gară de tranzit a trenului interurban Bălti - Mateuți (raionul Rezina). De-asemenea localitatea este străbătuta de drumul național Soroca - Bălti. La o depărtare de 5 km de Florești se află Aeroportul Internațional Mărculești. Ruta dintre Florești și capitala
Florești () [Corola-website/Science/299864_a_301193]
-
N. Sulac”, si un centru de creație pentru tineri. Floreștii se află pe tronsonul de cale ferată Rîbnița - Bălti, fiind o gară de tranzit a trenului interurban Bălti - Mateuți (raionul Rezina). De-asemenea localitatea este străbătuta de drumul național Soroca - Bălti. La o depărtare de 5 km de Florești se află Aeroportul Internațional Mărculești. Ruta dintre Florești și capitala se realizează prin autobuze și microbuze, puse la dispoziție atât de agenți privați din Chișinău, cît și de BTA-14 din Florești (Blocul
Florești () [Corola-website/Science/299864_a_301193]
-
Mare", "Lacul Zătonul Mic"), peșteri (Peșteră Ponoarele); cu păduri, pajiști și fânețe. În perimetrul parcului natural sunt incluse mai multe arii naturale protejate, printre care: Complexul carstic de la Ponoarele, Pădurea de liliac Ponoarele, Cheile Coșuștei, Cornetul Babelor și Cerboanei, Cornetul Băltii, Cheile Topolniței și Peșteră Topolniței, Cornetul Văii și Valea Mănăstirii, Izvorul și stâncăriile de la Camăna, Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei și Peșteră Epuran. Parcul se suprapune sitului de importanță comunitară - "Platoul Mehedinți" și dispune de zece tipuri de habitate naturale
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]