2,818 matches
-
balgari"; numiți și "palkene" sau "palchene") sunt o minoritate catolică bulgară care locuiesc predominant în Banatul românesc. Religia lor este romano-catolică și se trag dintr-un grup de paulicieni din nordul și nord-vestul Bulgariei (din împrejurimile Nicopole, Ciprovți, Sviștov). Bulgarii bănățeni locuiesc în această regiune din secolul XVII și vorbesc o limbă aparte, o formă codificată a dialectului bulgar oriental, cu influențe lexicale din germană, maghiară, română și sârbocroată.<br> Sunt singurii bulgari care utilizează alfabetul latin. Conform datelor statistice, în
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
stăpânire austriacă la acea vreme. În 1738 bulgarii au întemeiat Beșenova Veche ("Star Beshenov" sau "Stár Bišnov"), care, locuită de 3.200 dintre ei și cunoscută oficial sub numele de Dudeștii Vechi, este în prezent centrul cultural al bulgarilor emigranți bănățeni. Vinga, întemeiată în 1741 de bulgari originari din Ciprovți și bulgari paulicieni din jurul orașului Nicopole, din satele "Belene", "Ores", "Trancevica" și altele, este al doilea centru important al acestora. Inițial, bulgarii emigranți bănățeni locuiau doar în părți din regiunea la
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
în prezent centrul cultural al bulgarilor emigranți bănățeni. Vinga, întemeiată în 1741 de bulgari originari din Ciprovți și bulgari paulicieni din jurul orașului Nicopole, din satele "Belene", "Ores", "Trancevica" și altele, este al doilea centru important al acestora. Inițial, bulgarii emigranți bănățeni locuiau doar în părți din regiunea la nord de Dunăre, dar unele grupuri s-au mutat în secolul XIX la sud, în Serbia. După ce Bulgaria și-a căpătat independența în 1878, mulți bulgari din Banat au decis să se mute
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
limba bulgarilor din Banat a împrumutat multe cuvinte din limba germană ("drot" din germana "Draht" - fir, "gang" din "Gang" - coridor, gang) și din ungară ("perna" - pernă) datorită contactului strâns cu celelalte populații ale Banatului multietnic. Circa 20% din vocabularul bulgar bănățean este de împrumut. Marea majoritate a bulgarilor sunt bilingvi, a doua limbă fiind predominant limba română. Limba bulgară bănățeană folosește o scriere proprie, bazată pe versiunea croată a scrierii latine și păstrează multe caracteristici arhaice din limba vorbită în Bulgaria
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
coridor, gang) și din ungară ("perna" - pernă) datorită contactului strâns cu celelalte populații ale Banatului multietnic. Circa 20% din vocabularul bulgar bănățean este de împrumut. Marea majoritate a bulgarilor sunt bilingvi, a doua limbă fiind predominant limba română. Limba bulgară bănățeană folosește o scriere proprie, bazată pe versiunea croată a scrierii latine și păstrează multe caracteristici arhaice din limba vorbită în Bulgaria. Limba a fost codificată încă din 1866 și este folosită în literatură și în presă, ceea ce o deosebește de
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
proprie, bazată pe versiunea croată a scrierii latine și păstrează multe caracteristici arhaice din limba vorbită în Bulgaria. Limba a fost codificată încă din 1866 și este folosită în literatură și în presă, ceea ce o deosebește de dialectele simple. Bulgarii bănățeni au o serie de tradiții specifice precum colindatul băieților cu betleemul de Crăciun, colindatul fetelor de florii, Baba marta, farsangul. Farsangul la bulgarii din Banat este similar cu cel românesc, fiind sărbătoarea de lăsatul secului. Potrivit obiceiurilor, petrecerea durează până la
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
focului, cu diverse strigături, iar când focul se stinge, sar peste el. Focul trebuie sa ardă cât mai mult și cât mai sus ca să o încălzească pe Baba Marta, care personifică și soarele care poate să ardă fețele oamenilor. Bulgarii bănățeni sunt reprezentați de Uniunea Bulgară din Banat România care publică ziarul "Náša glás" cu litere latine și revista "Literaturna miselj". Într-un recensământ al populației din Banat, atât cel românesc cât și cel sârbesc, efectuat în 1770 de Contele Clary
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
recensământului din 1992 existau 1.320 de bulgari și 6.466 în întregul județ Timiș. O comunitate importantă de bulgari trăiește și în comuna Denta din sudul județului Timiș, unde alcătuiesc aproximativ 1/5 din populația totală a localității. Bulgarii bănățeni au înființat inițial Uniunea Bulgară din Banat România, cu sediul la Timișoara. Împreună cu celelalte comunități bulgare din România, din Oltenia și Muntenia au înființat la București Asociația Culturală Bulgară, transformată mai târziu, în Comunitatea "Bratstvo" a bulgarilor din România. În
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
cu șvabi dunăreni (regiunea Sopron). Între 1711 și 1780 coloniștii germani au imigrat în regiunile din sudul Ungariei, în mare parte în comitatele Banat, Bács-Bodrog, Baranya și Tolna, care rămăseseră subdezvoltate și depopulate în urma administrației otomane. Principalul oraș al șvabilor bănățeni a fost Timișoara. La sfârșitul secolului al XVIII-lea în Regatul Ungariei trăiau peste un milion de locuitori vorbitori de limbă germană (șvabi dunăreni, șvabi bănățeni, șvabi sătmăreni, sași transilvăneni, sași din Zips etc.).
Germanii din Ungaria () [Corola-website/Science/332540_a_333869]
-
și Tolna, care rămăseseră subdezvoltate și depopulate în urma administrației otomane. Principalul oraș al șvabilor bănățeni a fost Timișoara. La sfârșitul secolului al XVIII-lea în Regatul Ungariei trăiau peste un milion de locuitori vorbitori de limbă germană (șvabi dunăreni, șvabi bănățeni, șvabi sătmăreni, sași transilvăneni, sași din Zips etc.).
Germanii din Ungaria () [Corola-website/Science/332540_a_333869]
-
de judecată ale mai multor districte erau conduse de către un castelan sau chiar de către banul Severinului. La judecarea cauzelor era aplicat vechiul drept românesc Documentele care au ajuns până în zilele noastre consemnează numele a încă peste 30 de districte românești bănățene medievale, acoperind aproximativ trei sferturi din suprafața Banatului istoric. Aceste districte nu au reușit să dobândească excepționalele privilegii ale celorlalte opt, dar au marcat evul de mijloc bănățean prin realitatea prezenței lor, prezență care a perpetuat, peste secole, modul de
Districtele românești bănățene () [Corola-website/Science/304965_a_306294]
-
până în zilele noastre consemnează numele a încă peste 30 de districte românești bănățene medievale, acoperind aproximativ trei sferturi din suprafața Banatului istoric. Aceste districte nu au reușit să dobândească excepționalele privilegii ale celorlalte opt, dar au marcat evul de mijloc bănățean prin realitatea prezenței lor, prezență care a perpetuat, peste secole, modul de viață specific românesc și care n-a putut fi ignorată de regalitatea și feudalitatea maghiară .
Districtele românești bănățene () [Corola-website/Science/304965_a_306294]
-
timpului în paginile sale și-au găsit locul studii semnate de istorici de prestigiu precum Hadrian și Constantin Daicoviciu, Costin Feneșan, Wolker Wollman, Marian Gumă, Gheorghe Lazarovici, D. Țeicu, Valeriu Leu și mulți alții, cu valoroase studii privind istoria arealului bănățean, din cele mai vechi epoci și până în prezent. Este una din componentele principale ale instituției, fiind centrată pe trei directii de investigare: arheologică, istorică și etnografică. Cercetările arheologice au vizat în special siturile preistorice și monumentele medievale din Caraș-Severin. Cercetarea
Muzeul Banatului Montan () [Corola-website/Science/329642_a_330971]
-
principale ale instituției, fiind centrată pe trei directii de investigare: arheologică, istorică și etnografică. Cercetările arheologice au vizat în special siturile preistorice și monumentele medievale din Caraș-Severin. Cercetarea istorică s-a axat pe studiul elitelor, a istoriei bisericii și instituțiilor bănățene în Evul Mediu și epoca modernă. Etnologia/etnografia a avut drept țintă păstoritul tradițional, industriile populare ilustrate de instalațiile hidraulice țărănești (mori, pive, fierăstraie) și portul popular din Banat. Cercetările istorice s-au concretizat în peste 60 de studii și
Muzeul Banatului Montan () [Corola-website/Science/329642_a_330971]
-
anul 1845, Iscovescu a făcut chiar, o călătorie care a avut punctul de plecare Viena și cel de sosire Banatul românesc. Se pare că, după precizările lui Ionel Jianu, această lungă călătorie i-a fost sugerată artistului de către un prieten bănățean de-al lui din Viena, prieten care i-a dat și recomandări pentru ca să-și găsească de lucru. Afirmația este susținută de primul portret care a rămas de la Iscovescu, datat de acesta în ziua de 1 mai 1845, Lugoj, și care
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
cu proza poematică „Iarna rădăuțeană” în revista "Suceava", iar editorial în 1940 cu volumul de versuri "Muguri", intitulat după numele cenaclului literar al liceului. A colaborat în decursul timpului la revistele "Bucovina literară", "Revista Bucovinei", "Universul literar", "Miorița", "Națiunea", "Scrisul bănățean", "Tânărul scriitor", "Scânteia tineretului", "Iașul nou", "Iașul literar", "Gazeta literară", "România literară", "Flacăra", "Convorbiri literare", "Viața românească", "Steaua", "Luceafărul", "Tribuna", "Argeș", "Familia", "Contemporanul" etc. A devenit un scriitor extrem de prolific după război, publicând volume de versuri ("Reportaj liric", "Poem în
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
Ivan Alexandru Deneș (în ortografie maghiară Iván Dénes și în cea germană Ivan Denes, n. 16 septembrie 1928, Timișoara - d. 16 ianuarie 2011, Berlin ), a fost un scriitor, jurnalist și traducător român, evreu bănățean, stabilit și naturalizat în Germania. A fost o personalitate foarte controversată din punct de vedere politic și literar. Fiu al unui comerciant evreu din Timișoara, după absolvirea liceului catolic piarist din Timișoara, a studiat filosofia la universitățile din Cluj și
Ivan Deneș () [Corola-website/Science/302301_a_303630]
-
funcție, s-a consolidat atât potențialul economic al Banatului, cât și importanța militară a regiunii. Un eveniment celebru și glorios în cariera sa este bătălia din anul 1479 de la "Câmpul Pâinii", de lângă Orăștie, unde Pavel Cneazu, aflat în fruntea trupelor bănățene, a repurtat o victorie decisivă împotriva turcilor. O armată turcească intră în Transilvania pe 9 octombrie, pe lângă Câlnic, condusă de beii Ali Hogea și Alexandru Mihailović (Ali și Skander Mihaloglu după alte surse). Numărul forțelor otomane era în jur de
Paul Chinezu () [Corola-website/Science/301454_a_302783]
-
, născut "Peter Johann Weissmüller", (n. 2 iunie 1904, în cartierul Freidorf din Timișoara, pe atunci în Ungaria - d. 20 ianuarie 1984, Acapulco, Mexic) a fost un sportiv și actor american de origine germană. Părinții săi, șvabii bănățeni Petrus Weissmüller și Elisabeth Weissmüller născută Kersch, au emigrat în SUA împreună cu fiul lor în vârstă de șapte luni. a susținut ulterior că s-ar fi născut în Windber (Pennsylvania), probabil pentru a fi selectat în lotul național de natație
Johnny Weissmüller () [Corola-website/Science/297526_a_298855]
-
Restaurantele cu specific sunt acele unități gastronomice de profil, care pun la dispoziția clienților, preparate culinare și băuturi alcoolice, în condițiile unor amenajări (dotări) sau specific zonal (obiceiuri, tradiții). În această categorie pot fi incluse locațiile cu specific regional (ardelenesc, bănățean, dobrogean, moldovenesc), precum și unități tradiționale: Restaurantele specializate reprezintă categoria unităților turistice ce oferă consumatorilor un sortiment de preparate culinare și băuturi, adecvat fiecărui profil în parte: Barurile de noapte sunt unități turistice cu program de noapte, ce oferă oaspeților, pe lângă
Restaurant () [Corola-website/Science/313836_a_315165]
-
Timișoarei datează din neolitic, mai bine de 10.000 de ani în urmă. Poziția geografică a vetrei pe care s-a dezvoltat orașul Timișoara, în centrul unei zone delimitate de trei artere importante de circulație (Mureș, Tisa, Dunărea), fertilitatea Câmpiei bănățene, luncile și mlaștinile întinse din preajmă au oferit încă din vechime, condiții favorabile de hrană și viețuire a oamenilor. În cartierul Fratelia au fost descoperite vase ceramice aparținând culturii Vinca, iar în altă locație, un complex de locuințe și ceramică
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
sub o administrație militară, unele provincii intrând, ca domenii ale coroanei, sub jurisdicția nemijlocită a Casei de Habsburg, printre acestea numărându-se și nou-înființata provincie “Voevodina sârbească și Banatul timișan” cu reședința în Timișoara. Anii 1849-1850 au însemnat pentru românii bănățeni și ardeleni anii protestelor. În această perioadă a fost elaborată o cerere „Petiția generală din 13 februarie 1849”, semnată de 7 reprezentanți ai Transilvaniei și 3 reprezentanți ai Banatului, prin care se cerea unificarea tuturor românilor din Imperiul Habsburgic, cu
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
un stat ce urma să fie organizat urmând modelul elvețian și să înființeze Sfatul Poporului din Banat. Lider avea să fie dr. Otto Roth, iar comandant al armatei Albert Bartha. La adunarea din 31 octombrie, dr. Otto Roth proclamă Republica Bănățeană. În martie 1919 Otto Roth îi propune comandantului trupelor franceze Franchet d'Esperey, crearea unui Banat independent, sub protecția Franței. În 1919 Banatul a fost împărțit între România și Regatul Serbiei, Croaților și Slovenilor (numit mai târziu Iugoslavia). Mai târziu
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
zile cu o importantă forță politică, iar prin Comitetul Executiv a susținut interesele locuitorilor români și va acționa cu hotărâre pentru Unirea Banatului cu România. Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a conducerii politico-administrative în localitățile bănățene. Într-un comunicat adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Român Central de la Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia. Era o declarație fermă prin care respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o exprimare
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
conducerii politico-administrative în localitățile bănățene. Într-un comunicat adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Român Central de la Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia. Era o declarație fermă prin care respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o exprimare limpede a voinței de Unire cu România. La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult. În baza unei Convenții Militare semnate la Belgrad, armata maghiară trebuia retrasă la nord de râul Mureș. Teritoriul
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]