1,344 matches
-
în vise fără soare, O năstrușnica fetiță, cu guriță că de fragi, Firava, cu ochi zglobii, gând și suflet la cei dragi Și-a adus deodat-aminte că în dulăpiorul ei În trăistuța colorată are strânși niscaiva lei. A tot numărat bănuții, dar aceeași socoteală I-a ieșit la adunare. Na și ce mare scofala? S-a-mbrăcat în mare grabă și prin nișă din portița A fugit tiptil, pe-ascuns, înspre fosta grădiniță. Era drumul ce ducea la aceeasi farmacie Unde mama cumpăra
CÂT COSTĂ UN MIRACOL? de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364809_a_366138]
-
-n surâs aproape stins pe sub ochelarii groși Farmacistul a privit țintă-n ochii ei sticloși. Amuzat de întrebare, i-a răspuns cam plictisit: Noi miracole nu vindem, nu e locul potrivit! Dar fetiței, fâstâcita, întristata de răspuns, De emoții-nțelegând că bănuții nu-s deajuns, Pe-obrăjorii rozalii două lacrimi mari de roua I s-au scurs fără de voie, pe mânuțele-amândouă. Suspinând, printre sughițuri i-a promis să mai adune Câți bănuți vor trebui, dar să-i vândă o minune. Timp în
CÂT COSTĂ UN MIRACOL? de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364809_a_366138]
-
potrivit! Dar fetiței, fâstâcita, întristata de răspuns, De emoții-nțelegând că bănuții nu-s deajuns, Pe-obrăjorii rozalii două lacrimi mari de roua I s-au scurs fără de voie, pe mânuțele-amândouă. Suspinând, printre sughițuri i-a promis să mai adune Câți bănuți vor trebui, dar să-i vândă o minune. Timp în care ea vorbea , un domn fin, înalt, frumos S-a apropiat încet și cu glasul blând, duios A-ntrebat aproape-n șoaptă care-i suma ce o are? Zece lei și
CÂT COSTĂ UN MIRACOL? de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364809_a_366138]
-
trebui, dar să-i vândă o minune. Timp în care ea vorbea , un domn fin, înalt, frumos S-a apropiat încet și cu glasul blând, duios A-ntrebat aproape-n șoaptă care-i suma ce o are? Zece lei și cinci bănuți, fu răspunsul la-ntrebare. Tata n-are bani destui, iar eu vreau să îl ajut Frățiorul să îmi vindec, îi dau eu, fără-mprumut. Ce-ntâmplare, zise domnul cu un aer serios, Cât ai tu e suficient pentru-n gest
CÂT COSTĂ UN MIRACOL? de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364809_a_366138]
-
Mama s-a cam tulburat și cu suflet abătut, Copleșită de-ntâmplare ceva și-a dorit să știe, Cât să fi costat minunea? Mult, putin, o avuție? Îmbrăcându-și păpușica i-a răspuns a ei fetiță: Zece lei și cinci bănuți și-o fărâma de credință. Referință Bibliografica: CÂT COSTĂ UN MIRACOL? / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1328, Anul IV, 20 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ines Vândă Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CÂT COSTĂ UN MIRACOL? de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364809_a_366138]
-
băltoace și noroi vorbe torente de vorbe plesnet sinucigaș de stropi zid lichid chinezesc un potop inundând continente totuși viii cu viii și-mi scutur ca pisica picioarele ude sorbind din cafeaua fierbinte tot așteptând să mai număr în zaț bănuții solari din nou aruncați în ceașca mea trevi. Referință Bibliografică: FÂNTÂNA TREVI / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2051, Anul VI, 12 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
FÂNTÂNA TREVI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366311_a_367640]
-
bazează, uneori, pe precepte biblice. „Podul” din dramă este un univers al umbrelor, un fel de arcă, rătăcitoare între două lumi, unde personajele sunt reale, când ies din propria piele, pentru a trăi într-un dincolo existențial, plătind vamă cu bănuțul ce se pune pe pieptul mortului, de care vorbește Moșu Ilie. Iar mitul zburătorului, folosit pentru a explica prezența ursitoarelor la moartea Chivei, este un element al unei țesături narative dramatice, cum spuneam, de tip dantesc. Drama lui Dumitru Velea
DUMITRU VELEA-PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366593_a_367922]
-
miniatură. În stânga și în dreapta sunt niște adâncituri în zidurile de piatră, care reprezintă locurile în care stăteau gărzile Castelului. Aflată la o distanță destul de mică de intrare, ușor în stânga, se află „Fântâna de argint”, în care dacă se aruncă un bănuț se va împlini o dorință, așa cum spune legenda. În drumul spre vila „Cuibul liniștit", pașii îți sunt călăuziți prin „Grădina lui Allah", o minune cu alei pavate cu piatră adusă din Maroc. Grădina adăpostește celebra colecție de cactuși de o
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
obiceiurile țigănești inclusiv pe acela de a da în cărți, inclusiv descântecul atunci când le amestecă. Trecând printr-un sat și fiind foarte cald afară, poposește la o casă de români pentru o cană cu apă. Îi propune femeii, pentru un bănuț, să îi dea în cărți. Așa află că este fata celei căreia i-a dat în cărți, după semnul pe care îl avea pe umăr, un trandafir pe care îl furase femeia care îi era mamă, când a fost gravidă
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
este mai util și mai demn să construim cu bucurie un spațiu-simbol al comuniunii decât să apărăm cu patimă un vid spiritual!... Acest adevăr este confirmat de mulțimea clericilor și credincioșilor români care deja au început să ofere cu bucurie bănuțul lor pentru Catedrala care reprezintă dorința lor de întărire în credință și de înălțare în demnitate. Concluzii finale și încheierea În acest fel stând lucrurile, ne minunăm pe zi ce trece văzând câtă dreptate a avut istoricul Gheorghe Brătianu când
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
779 din 17 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Minciuna prințe ne demască Aici se moare în tăcere Fiecare om devine-o mască Râzând de propria-i durere N-ai să duci la cap nici o anchetă Interesul are mâna lungă Cu bănuții strânși din câte-o chetă Pe răboj mai tragem câte-o dungă Cei mai mari o duc întruna bine Oricine-ar fi în vârful piramidei Lăcomia-și trage pentru sine Partea din strădania omidei Vei pleca-ntocmind doar un raport Și
RAPORT DE COMPLEZENŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351786_a_353115]
-
o femeie a coborât în grabă colina, s-a oprit nu departe de noi și a început să sfredelească scoarța unui copac. Am vrut să mă apropii de ea, dar Lashante m-a atenționat că trebuie să am și ceva bănuți dacă vreau să o privesc muncind și să o fotografiez. Cu acest scop și-a lăsat treburile neterminate în casă și a alergat într-un suflet, jos, lângă noi. În decursul timpului m-am mai întâlnit cu acest fenomen, uneori
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
albul, Divinitatea. După unii, roșul este considerat culoarea primăverii, iar albul, culoarea iernii. Floarea cu care se asociază această sărbătoare este ghiocelul, o floare gingașă de un alb pur. La sate, pe când eram copii, mama ne lega șnurul mărțișorului cu bănuțul de argint dăruit de moașă la nașterea noastră, și-l purtam la gât ca pe o amuletă care ne ferea de boli și deochi. Mărțișorul se purta toată luna martie, apoi șnurul era agățat într-un pom înflorit, crezându-se
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI-MĂRŢIŞORUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351993_a_353322]
-
că toate tulpinele florii dragostei, care s-au alăturat una de alta, căsătoriile au fost după dorința tinerilor. În cadrul ceremonialului acestei sărbători, copiilor li se prindea de mijloc un șnur colorat în roșu și alb, de care se lega un bănuț de argint, pentru a-i proteja împotriva bolilor, oamenilor mai în vârstă li se cădea grija atentă față de toate animalele din ogradă, dar și de păsările cerului. În această zi nu se sacrifica nicio vietate pentru că altfel s-ar fi
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
da, hai, întâi să luăm una mică, să ne facem poftă de mâncare! Heheee, altă viață, cioc-cioc, sănătate că-i mai bună decât toate, iar cioc-cioc, apoi năvala în blide, întâi borșul de cocoș cu miros de leuștean și cu bănuți de grăsime galbenă plutind printre ardeii grași care dădeau nu numai gust ci și aspect, încă un cioc-cioc, urmat de tocana de legume cu bucăți din jertfă, ce mergea de minune cu mămăliga aurie și murăturile cele zemoase, apariția coferului
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
din 16 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului TÂRZIU, ÎN TOAMNĂ Te caut în toamna aurie, răsfoind-o prea Târziu. Când pomi-s orfani, dezbrăcați de vise Verzi, ca turcoazul din ochii tăi. Agonizând, Precum fluturii ei galbeni, zburând peste mine, Bănuți de aramă, acoperindu-ți glezna Ce ți-a sărutat-o marea. Știi!... Știi, numai eu o aud, În ghiocul adolescenței mele târzii, când ascult Murmurul iubirii din armonia unei veri , secătuite Și îngropată-n frunze, ca și chipul tău... E
TÂRZIU, ÎN TOAMNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352459_a_353788]
-
șoaptă: - Te pot ține o zi-două, în camera mea de serviciu, până îți aranjezi ploile. Eu sunt recepționer, dar mai mult nu te pot ține ascunsă. Dar, ține minte, nu trebuie să te vadă nimeni! - Dar eu nu am niciun bănuț să... - Nu-ți trebuie. Nu te costă nimic. Când pleci îți dau eu 50 de lei să te descurci... - Plec acuma dacă... - Pentru banii ăia... trebuie să dai și tu ceva, nu? Hai, stânge-ți lucrurile că altfel anunț Miliția
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
mamă”, devine unitaritate conștientă de menirea și devenirea proprie, fără de care nu se poate ca specia să nască fii și fiice, adică să se continue prin urmași! Iar “concretul existențial” că Dumnezeu e androgin (adică și albușul și gălbenușul cu „bănuț” al aceluiași ou primar)- ne este arătat explicit prin bipolaritatea sexulă a zidirii sale excepționale numită Om (dar nu numai) și se demonstrează universal prin faptul că orice femeie poate concepe și naște un alt bărbat și că orice bărbat
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
colegi, comunitate; - Cultivă nediscriminat valoarea umană prin virtuozii ei reprezentanți; nu-ți umili semenii nedreptățindu-i și supunându-i la suferințe; - Nu râvni la bunul altuia, dar nu-ți face nici un obicei din a da pomană, oferindu-i zilnic un bănuț cerșetorului nărăvit să ți-l ceară; numai astfel îl lecuiești să mai fie leneș și profitor; - Dinspre Dumnezeu către celelalte și ceilalți, totul e relativ. Nimeni nu e absolut, infinit, etern, etalon ori sfânt. Și, așa cum nimeni dintre oameni nu
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
nevasta și să mai ... beau.Cu banii din cerșit am plătit biletele întreagii familii pentru călătoria aceasta spre Tărâmul Făgăduinței. Dacă nu ar fi proștii ăștia de miloși care-mi pun în mâna pe care o mai am câte un bănuț, de ajunge câștigul meu cât salariul unui șef, nu știu ce m-ași face.Apostole Iuda de ce nu mă cauți? Nu m-ai căutat dacă nu m-ai găsit. Spunea Pascal. Această afirmație sugerează, Apostole Iuda, spirala veșniciei, a căutării ... absolutului. Poate
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
oridine și i-am spus să nu spună nici prin somn ce s-a întâmplat că îl mănâncă ocna și pe el și pe noi. A venit și ne-a oferit sume mari de bani dar nu am luat nici un bănuț. A venit cu bijuterii dar am refuzat din nou... și am plecat. După câteva zile mă trezesc la serviciu cu doamna Radeș că mă invită afară să nu ne audă nimeni și-mi propune să mă culc cu ea, Mi-
AM FOST CONTROLOR ECONOMIC... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350798_a_352127]
-
cotețul cu găini și să pun ouăle-n cuibare. Toate bune și frumoase, a doua zi, Duminică fiind, îmi pune bunica șorțul dinainte ca să-i aduc ouăle din cuibar - voia să le verificie și să le pună pe cele cu bănuț la cloșcă. Cu coșul plin, pentru ca șorțul era prea mic, pentru numărul mare de ouă, m-așez pe vine în fața bunicii. Ouă, care mai de care, de rață, de curcă, de gâscă și găină, etaland diverse culori și mărimi, eu
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
bazează, uneori, pe precepte biblice. „Podul” din dramă este un univers al umbrelor, un fel de arcă, rătăcitoare între două lumi, unde personajele sunt reale, când ies din propria piele, pentru a trăi într-un dincolo existențial, plătind vamă cu bănuțul ce se pune pe pieptul mortului, de care vorbește Moșu Ilie. Iar mitul zburătorului, folosit pentru a explica prezența ursitoarelor la moartea Chivei, este un element al unei țesături narative dramatice, cum spuneam, de tip dantesc. Drama lui Dumitru Velea
DUMITRU VELEA, PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351036_a_352365]
-
Telefoane” în față - giocei. Ghiocei și viorele. Vânzători - țărani ponosiți, nebărbieriți, întunecați. Sau țărănci cu broboadă neagră, haine ponosite, deloc preocupate de înfățișarea lor; câteodată erau și țigănci, ghemuite în zăpada primăverii, lângă ziduri, la margine de trotuar. Dădeai un bănuț, luai buchetul gingaș-suav și rămâneai cu un gust amărui. Revăd cu ochii minții, și azi, formidabila tristețe a săracilor vânzători de ghiocei... Garduri, câini care latră seara prelung. Sănii trase de cai pe străzile încă-nzăpezite. Clopoței. Zurgălăi. Colinde. Am
MICI TABLOURI DE-ALTĂDATĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345598_a_346927]
-
sunt date istorice care precizează că fenicienii și grecii cumpărau aur de la geto-daci, bazate și pe faptul că la Roșia Montană s-au găsit monede macedonene din secolul patru înainte de Christos ... deci de atunci stăpânii acestor munți dădeau aur pe bănuți de cupru ... EPOCA PREROMANĂ. La Roșia Montană sau găsit urme evidente de minerit înaintea cuceririi Daciei de legiunile romane. Mărturie fiind găurile din munte făcute prin metoda focului puternic după care aruncau apă rece cu oțet ce fisurau stâncile pe
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]