1,589 matches
-
aia-împerechere. Calul își nechează șfichiul de bici, Niță își făcea oful de povară. Omul era așteptat acasă de sora lui, calul, de muștele din grajd. Și unul și altul lucrau pentru stăpân. Calul era-nțepat de cuie în copite, omul de bătături în tălpi. Și om și cal munceau în mut neplâns. Omul și calul alb se-asemuiau în forță și sudoare, cu poftele înfrânte de buștenii grei. Am făcut semuială-n pândă de ochi, dar și proverbul nostru spune că voinicul
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
Și de Credință-n Veșnicie!” . . . =20 APRILIE 2003=O dimineață limpede și clară, aburi se ridică din pământul reavăn scăpat de zăpezi. Îmi persistă în amintire chipul țăranului din Bucovina noastră, cu multe riduri pe față și palmele pline de bătături. Îl vedeam primăvara când se încălzea puțin, cât de nerăbdător ieșea în câmp să-și vadă pământul, să-i simtă mirosul în răcoarea dimineții. Făcea cruce și se ruga la Dumnezeu să fie un an bun, îmbelșugat și sănătate pentru
ŢĂRANUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340865_a_342194]
-
meritate, valoarea operei poetului. El a reținut și versuri care încântă - „ Sunt un munte fugit în pământ/m-am întors în fântânile mele de rocă bătrână/prea se cățăraseră mulți pe umerii mei/prea multe tălpi mi-astupaseră stelele cu bătături de țărână”. De asemenea - „ Frunzele vremii întoarce-le/toamnă, când intră în carte mioarcele/toamnă sărută-le, toamnă, deschide-le/pământul când stau și-l ascultă gravidele/ să vezi tu atunci cum mai ard vetrele/ s-auzi cum mai cântă
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
haine ponosite și decolorate de vreme. De-a lungul anilor schimbasem mai multe adrese și constatam acum, căutând prin el, că de fiecare dată bagajul meu se micșorase. Lăsasem în urmă lucruri născute din multă transpirație și îmi făcusem destule bătături în palmă. Cutia era acolo, legată cu sfoară groasă înnegrită de mult prea mulții ani trecuți peste ea și o bucurie nemăsurată că nu o pierdusem, mi-a cuprins ființa. Am surprins ochii ce mă urmăreau mirați: - Comoara mea! am
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
oltenii la copiii abandonați) - Ia-l, țață Dumitro, și al matale să fie!!! - Cum?! Da' mă văzu cineva cu burtă??? - Du-l acasă la matale, că altfel ne moare și ăsta. Primele șase săptămâni de viață le trăi copilul în bătătura țaței Dumitra. Apoi îl botezară cu numele ei și ea puse o pomană mare pentru toți morții familiei. Pentru nu știu care dintre cumnate care decedase la naștere, îl dădu de pomană pe micuțul Dumitru doamnei Crașoveanu. Așa reveni el în familie
DE SFÂNTUL DUMITRU de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342022_a_343351]
-
părăsit grădina, alăturându-se mamei sale, care deja ochise rața de sacrificat și o îngrămădise într-un colț. A prins rața fără mare greutate, era din cele leșești care nu știu să facă gălăgie. Nu-i plăceau bătrânului zgomote pe bătătură la prima oră. Doar cocoșului nu aveau ce să-i facă. El era ceasul deșteptător care îl trimitea la muncă dimineața. De asemenea, și măgarul Ghiță care îl ducea cu cotiga la colectiv. Ei doi mai fac gălăgie prin curte
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
Na cioară un dinte de os și dă-mi tu, unul de oțel!” după care așteptam să crească, celălalt în locul lui. Când n-aveam cu cine mă juca, îmi confecționasem o pereche de catalige sau picioroange și aram cu ele bătătura de la un cap la altul, strigând la câte-un cunoscut care se întâmpla să treacă atunci pe drum: Ia uite ce mare am crescut eu! Unul din verii mei mai mari îmi arătase cum se face un cadran solar pe
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
i-au purtat pomenile așa cum se cade unui mort. Acțiunea este adusă din nou în anii ‘70 când Petrică al Mărgăretii o cunoaște pe Brândușa, o țigancă tânără din șatra ce era așezată la marginea satului, ce intra des în bătătura mamei sale aducându-i tot felul de daruri neobișnuite oferite de tatăl ei, Trifon. Petrică, bărbat singur în căutarea perechii alături de care să își împartă agoniseala de la oraș, este atras de tânăra pe care doar după hainele purtate o asemănai
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
ar fi răscolit, în spiritul lui herr Adolf (he-he, să fi avut el tehnologia ADN!), toate mormintele voievodale. Faptul că a pus botul și biserica națională, care i-a lăsat pe cioclii ăia să are prin așezămintele istorice ca prin bătătura mamițicii lor, arată că lucarea e mega și are binecuvântări preafericite, adică Românica a intrat în cacao până-n gât. Dacă tot le-au dat experților ălora o finanțare de cercetare, le sugerăm cumanilor și juvarelor din spatele lor să sprijine teme
ISTORIA RECENTĂ A CUMANILOR ARE NAGAN ŞI CLAPACIOACE de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341912_a_343241]
-
mea. Dar, cum nici nu le puteam da prea multă apă la moară, fiind deja sufocată de „plăcerile” lor, am început, recunosc, cam... femeiește: - Dar bine măi, copii, nu v-am spus să nu-mi mai aduceți nici un animal pe bătătură? Voi ce-aveți de gând să faceți din curtea asta: un refugiu pentru toate animalele părăsite? Alți copii nu pot să-i adăpostească? Numai voi? Sau trebuie să-mi strângeți mie, pe cap, toți câinii și pisicile Humorului! Frumosul și
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
teleagă... ...Dumnezeul lumii e cenușă n-a lăsat pe nicăieri vreo ușă *** NEPUTINȚE MISTICE bat clopotele neputința lumii de-a-și duce-n liniști trai cuviincios bat clopotele neștiința lumii de-a găsi-n ceasuri miezul cel gustos degeaba plâng în bătătură pomii degeaba-și risipesc apele-arginții: de peste tot se furișează domnii vampirii-și tot ascut la lună dinții ce nobilă-i Grădina cu-a ei îngeri... - de peste tot vin incendiatorii de ești Hristos ori numai om - tot sângeri culegi din praf
VREMURI FARA CEAS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342602_a_343931]
-
în pahar cu fum gândurile negre nori între ciulini Doamne de ce viața fie Iad și Rai de ce-nțelepciunea-i scrisă pentru noi de ce buze tandre roagă-se în vai iar în simțăminte nu avem altoi lada mea de zestre are bătături timpul meu umblat-a-n bolovani desculți lustruiesc pocalul îl așez pe stări musafirii-n viață nu-s numai inculți mi-amăgesc dorința în culturi de stări se întorc acasă de pe drumuri vechi vâjâie apusul spuma de ninsori stau pe
LADA DE ZESTRE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342668_a_343997]
-
părăsit grădina, alăturându-se mamei sale, care deja ochise rața de sacrificat și o îngrămădise într-un colț. A prins rața fără mare greutate, era din cele leșești care nu știu să facă gălăgie. Nu-i plăceau bătrânului zgomote pe bătătură la prima oră. Doar cocoșului nu aveau ce să-i facă. El era ceasul deșteptător care îl trimitea la muncă dimineața. De asemenea, și măgarul Ghiță care îl ducea cu cotiga la colectiv. Ei doi mai fac gălăgie prin curte
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
s-o ignor.Parcă stăteam încordat mereu sau îmi rămăsese cămașa mult prea mică (nu te miști, că-i sare-un nasture). Mamaie nu stătea înăuntru, era cumva...între. Adică înăuntrul ăsta se termina într-o terasă deschisă, ca o bătătură stearpă, a nimănui. E clar, am zis noi, o fi soacră-sa și-l monitorizează din pridvor, să n-o ia pe ulei! După un calup de publicitate de o naivitate soră cu autismul (animații oligofrene cu mingi de fotbal
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români () [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
cu forța și într-un fel de Blitz Krieg. Printr-un pachet legislativ care să taie majoritatea hârtiilor semnalate de cetățeni pe maisimplu.gov.ro. Pe lângă simplul fapt că unii nu știau sau nu voiau să știe ce au în bătătură, mai e și problema tehnică. Bazele de date nu comunică între ele. Ca să nu mai spun că unii au construit acele baze de date, ca să își ia ei banii pe contracte IT. Nimeni nu s-a gândit că acele baze
„Face parte din mandatul generației noastre să slăbim controlul aberant al statului”. EXCLUSIV () [Corola-blog/BlogPost/338036_a_339365]
-
Chiar de-i suplă, săltăreață, Triolet de secetă De trei zile stă să plouă... N-a căzut o picătură! Dimineața nu-i nici rouă; De trei zile stă să plouă... Poate, peste-o zi sau două Să ne ude-n bătătură, De trei zile stă să plouă... N-a căzut o picătură! Referință Bibliografică: TRIOLET / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 624, Anul II, 15 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
TRIOLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343882_a_345211]
-
tactilă. Ori de câte ori am o răfuială cu mine, mă răzbun pe cale haptică, „exportându-mi” emoțiile prin canalele nevăzute ale buricelelor degetelor. Pe vremuri, senzația de ușurare mi-o procurau acordurile pe chitară. Eram în stare să exersez la nesfârșit, până făceam bătături la degete. Mai târziu, am insistat pe lângă părinții mei până mi-au cumpărat o pianină. Loveam tastele cu ardoare, dar degetele mele sunt mici... În perioada agitată de după evenimentele din decembrie "89 mi-am descoperit dexteritatea de a bate rapid
METODA PĂTRĂŢELELOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343891_a_345220]
-
mâncăm la gamelă, cum fac ei acolo acasă cu colhozurile lor, acolo casele nu mai au garduri, se mută sărăcia și la noi, oameni buni. Așa e, intervenea Tobit, eu am trecut prin sate rusești, nu mai au nimic pe bătătură, totul e la colhoz, e o sărăcie lucie, fraților, vor împărți iar pământul, vor face și la noi colhozuri și ne vor pune la jug. Timpule, timpule, unde ne duci tu pe noi, se ruga Perniu Sfântu, așezat pe o
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342727_a_344056]
-
dus lângă mama lor Ce se prăpădea de dor. Gânsacul cel nemilos Sâsâia cam furios, Era încordat - un arc - Și l-a-nchis o zi-ntr-un țarc! Na, că îi sosi momentul Să-și încerce tratamentul! Trist, privea el bătătura, Pătrunzând învățătura: Ceea ce ție nu-ți place Altuia, în veci, nu-i face! Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Gânsacul pedepsit / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1276, Anul IV, 29 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Oancea
GÂNSACUL PEDEPSIT de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343041_a_344370]
-
un gropan. Să bei apa din puț nesleit e moarte curată, nu alta! îl răscoli cugetul. Își văzu de treabă, nu zise nimic. Asta era! A doua zi avea să pornească la drum! Și până una, alta, fata scosese în bătătură o masă mică pe care mămăliga răsturnată și-mpodobită cu ață de tăiat se-nvecina cu două blide. Dintr-unul te ademenea mirosul peștelui fript scufundat în moare usturoiată, din celălalt te pofteau la masă ardei copți stâmpărați în oțet slăbit
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
tare ostenit... Și plecă fără alt cuvânt, trăgând ușița după ea. Afară, așezat lângă raclă, el se scărpină în moalele capului zicând-și: Răclițo, o noapte n-o fi foc! Tu nici nu-ncapi în adăpostul ăsta... Așteaptă-mă în bătătură până mâine când o să pornim la drum! Și, luând țoalele, intră în căsuța cea albă, se culcuși ca mai demult, întinzându-și în voie osemintele și căscând a mare chef de somn... În zorii ce urmară, racla-și află menirea
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
Avem o experiență foarte bogată în domeniu. - Atunci de ce a găsit tovarășul secretar fasole în pămant? Părinții dumitale nu te-au învățat ce este economia? (Aaaa! Până aici! Până la părinți! Până la ce m-au învățat ei! M-ai călcat pe bătături, madam Huidum! A reînviat din negură fetița care a fost cândva secretară U.T.M. Îți arăt eu cu cine stai de vorbă și pe cine vrei mătăluță să arestezi pentru sabotaj. Părinții mei? Au murit când eu aveam doi ani
TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343021_a_344350]
-
am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce se mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spinare. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne busolea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
trase briciul pe bucata de piele de toval, întinsă pe un suport din lemn, se săpuni bine cu pămătuful și începu să-și dea jos barba crescută peste săptămână. Lampa cu petrol nu-i făcea lumină suficientă, așa că ieși în bătătură, își agăță ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el se sprijinea și plita oarbă, zidită din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui bunicul Constantin și ai bunicii Floarea începură să părăsească bătătura, îndreptându-se spre cășile lor, ca tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva de făcut. Bunica Floarea strânse totul de pe masa pe care bunicul
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]