32,586 matches
-
un secol al ororii, al crimelor și al absurdului. Pentru naratorul Cărții șoaptelor, memoria celorlalți Începe prin fixarea spațiului matrice al configurării sinelui și prin evocarea atmosferei propriei copilării. Memoria afectivă păstrează și Întregește figurile dragi ale celor doi bunici, bătrânul Setrak Melichian, tatăl mamei, „filosoful sângelui” și Garabet Vosganian. Ea aduce apoi din adâncuri chipurile celor patru magi ce i-au vegheat copilăria (fiecare având propria poveste despre eșec și biruință În confruntarea cu istoria și cu sine Însuși), mirosul
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
angajați, acum ștabi aflați la putere, se dă o luptă Între recunoștința față de omul căruia Îi datorează totul și comandamentele noilor conducători; gestul lor de a da În cele din urmă nucile le salvează umanitatea, În ciuda avertismentului de la sfârșit adresat bătrânului, de a nu reveni niciodată acolo, căci nu va fi bine primit. În esență, Cartea șoaptelor depune mărturie despre oameni ce trăiesc doar În amintirea bătrânilor armeni ai copilăriei naratorului. Oameni ce s- au născut ”În Sivas, În Diarbekir, În
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
da În cele din urmă nucile le salvează umanitatea, În ciuda avertismentului de la sfârșit adresat bătrânului, de a nu reveni niciodată acolo, căci nu va fi bine primit. În esență, Cartea șoaptelor depune mărturie despre oameni ce trăiesc doar În amintirea bătrânilor armeni ai copilăriei naratorului. Oameni ce s- au născut ”În Sivas, În Diarbekir, În Biltlis, În Adana și În regiunea Ciliciei, În Van, În Trabizonda, În toate vilaietele Anatoliei răsăritene” și pe drumul existenței lor s-au Întâlnit cu suferința
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
în curând ajunse să se convingă că se afla pe un teren fals, și își zădărnicise timpul căutând adevărul. Într-una din zile, pe când el rătăcea, după obicei, pe malul mării, cufundat profund în cugetările sale, apare înaintea lui un bătrân cu chipul plin de blândețe și de demnitate, pe care după ce-l privi câtva timp cu respect, intră cu dânsul în dialog. Acest bătrân îi zgudui din temelii întreg edificiul de idei pe care îl construise tânărul filosof Iustin și
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
el rătăcea, după obicei, pe malul mării, cufundat profund în cugetările sale, apare înaintea lui un bătrân cu chipul plin de blândețe și de demnitate, pe care după ce-l privi câtva timp cu respect, intră cu dânsul în dialog. Acest bătrân îi zgudui din temelii întreg edificiul de idei pe care îl construise tânărul filosof Iustin și îndreptă mintea lui pe adevăratul drum de gândire. Îl convinse pe Iustin despre netemeinicia principiilor ce le susținea 1 Herbert Musurillo, The Acts of
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
ei neanunțând cele dovedite prin mintea omenească, ci doar cele revelate de Dumnezeire. Ei au fost adevărați profeți și aceasta s-a probat prin minunile făcute de ei și prin profețiile lor, care s-au împlinit întru totul. În sfârșit, bătrânul sfărmă cu totul mândria și pretențiile tânărului filosof, îndemnându-l spre umilință fără de care nimeni nu poate ajunge la cunoașterea lui Dumnezeu. Astfel se născu în inima lui Iustin dorința de a cerceta scrierile Profeților și ale Apostolilor și se
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Iustin Martirul și ideile sale antropologice”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul al XX-lea (18961897), Nr. 7, p. 631-632. footnote>. Sfântul Iustin însuși ne spune că a fost condus la creștinism prin întrebările care i s-au pus de către un bătrân misterios pe care l-a întâlnit pe când se plimba pe țărmul Efesului ca tânăr student. Se aplecase și asupra perspectivelor stoice, peripateticiene și pitagoreice, dar, din diverse motive, le abandonase. Pentru un timp, platonicienii i-au satisfăcut setea de „știința
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
cauza supremă a toate și să Îl vezi pe Dumnezeu față către față<footnote Ibidem, II, p. 121. footnote>. Și totuși, se îndoia că platonismul prin el însuși ar putea realiza acest telos. Problema cheie i-a fost prezentată de bătrânul de pe țărm: „Dar ce înrudire avem noi cu Dumnezeu? Este sufletul de natură dumnezeiască și nemuritor și deci, o parte din acel spirit (intelect) împărătesc? Și în felul în care vede acela (Platon) pe Dumnezeu, ne este oare și nouă
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
exista o multitudine de ființe nenăscute. Dar nu poate fi decât o singură ființă nenăscută - care, prin definiție, este Dumnezeu - altfel, n-am avea cale de ieșire din problema regresiei infinite. Prin urmare, sufletul nu este nemuritor în natura sa. Bătrânul continuă să sublinieze că sufletul, prin natura sa, nu este nici viu. Fie este viață, fie posedă viață. Dacă ar fi viață, ar fi capabil să miște alte ființe. Pentru că nu poate face asta, înseamnă că numai participă în viață
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
cu divinul, intelectul uman nu îl poate vedea pe Dumnezeu „decât dacă este îmbogățit de Duhul Sfânt”. Prin urmare, are nevoie de profeții Vechiului Testament și, în ultimă instanță, de Hristos Însuși, care deschide „porțile luminii” și oferă înțelepciunea înțelegerii. Bătrânul utilizează argumente filosofice doar ca pregătire pentru răspunsul de credință la mesajul profeților și la iluminarea care urmează, ca dar de la Dumnezeu. Sfântul Iustin, „acest pionier al gândirii patristice”<footnote Pr. Prof. Ioan G. Coman, „Elemente de antropologie în operele
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Îndârjit, cu mâinile În buzunare, În timp ce noi, Încercam cu greu să ignorăm oboseala, zgomotele din jur, arhitectura agresivă a fiecărui cartier prin care treceam, pentru a lua aminte la rafala de noutăți din țară, aduse parcă fără voia lui, de bătrânul meu prieten. Nu se plângea, era mai mult o lungă constatare indignată pe care o făcea parcă Într-o pauză de țigară, pregătinduse pentru Întoarcerea În acel loc unde totul și toți sfidează buna judecată, dreapta măsură și consecințele logice
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
e fie cenzură, cum era În comunism, fie vrei să judeci tu forma În care va fi povestit filmul și să admiți sau nu scenariul... Mi-am dat seama atunci că așa fusesem și noi Învățați să regizăm În școală, bătrâne. Păi, nu știi cum stăteam În bucătărie și cronometram fiecare dialog, Împreună cu schemele de decupaj În mână, ca să văd câte secunde durează fiecare... plus mișcările de cameră, că altfel nu știam dacă Îmi dau aștia peliculă să filmez totul. Iar
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
sunt În schimb toleranți, pentru că o respectă fără a pretinde să fie urmată de toți; În fine, alții nu dau nicio importanță preceptelor rituale ale Legii (Dialogul 47). Dispozițiile redate În Fapte reprezintă o recunoaște oficială din partea apostolilor și a bătrânilor din Ierusalim a evanghelizării celor dintre neamuri și a primirii lor cu drepturi depline În comunitatea noului legământ. Această nouă comunitate acum se deosebește În mod oficial de cea dinainte și se desparte de matricea sa iudaică. Luca Îl menționează
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
la sfârșit de februarie. Hoinăream pe străzi fără un scop precis. Țâșneau gândurile din mine ca taxiurile ticsite de la semafor. Orașul era trist, lipsit de verdele crud al primăverii. Trist și singuratic, așa cum îl vedeam, părăsit - parcă - de toți. Câțiva bătrâni - melancolici și eiașteptau câteva raze de soare, ca marile lor campionate de șah să înceapă. Dar soarele se cam lăsa așteptat... Pe fundalul acesta monoton s-a petrecut totul, sau măcar începutul. Totul, adică minunea, căci orice gând bun și
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
tot sufletul, mai scrie-mi, n’ai idee ce bucurie e pentru mine, care sunt astăzi atât de stingher, să primesc vești de la acei cari îmi sunt dragi. Te îmbrățișez, bătrâne tovarăș de bucurii și necazuri - să nu înțelegi cuvântul „bătrân” greșit cumva! - și îți doresc numai bine. În veche prietenie al tău Ionel Autor: Ionel Perlea Limba română Destinatar: Nicolae Lubomirov Scrisoare (copie) Locul și data: Neuilly sur Seine (France) 5 Rue du général Lanzerac Paris, 23 Noiembrie 1946 Colecția
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
e relativ ușor să conduci o asemenea orchestră, ea te inspiră așa de formidabil prin cultura sunetului ei, prin precizia sa, că și dirijatul pe dinafară nu mai e nici o problemă și îți mărturisesc că nici performanțele de memorie a bătrînului Toscanini nu mai mă impresionează prea tare; cu această orchestră, fără să-ți dai aproape seama știi totul pe de rost. Apoi un lucru, pe care aș dori să-l știe Dnii muzicanți de la București. Cînd noi le făceam cîte
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
banchete pentru mine, oferite de direcție și de marii industriași ai Milano-ului, am făcut apoi mare prietenie cu Contesa Wally (di) Castelbarco, fata lui Toscanini, care are o imensă admirație pentru mine - prin ea, chiar și prin direcția Scalei, bătrânul este perfect informat despre mine; apoi o altă nouă prietenie care mă încântă mult: Fata lui Puccini, care nu lipsește de la nici un spectacol de al meu! Sunt persoane extrem de interesante și mărturisesc că mă simt foarte bine în ambientul lor
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
într’adevăr a cântat deosebit de bine. Reîntorcându-mă la Milano am putut constata că acest băiat are o baftă cum rar se întâmplă. Tenorul care trebuia să cânte „Cosi” nu a fost disponibil la datele cerute de mine și atunci bătrânul Serafin mi-a propus diferiți alți tenori, jucându-se din nou și cu soluția „Petrică”. Repede am profitat și am ales pe Petrică, convins că vocea lui merge pentru Mozart perfect. Serafin, evident, avea și el interesul lui de a
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
îl evocă la fel de sumbru si la fel de pregnant pe Scarpia, personajul negativ implicat în acțiune, un personaj similar cu Iago. Modernul, realistul, veristul G. Puccini, merge desigur înainte, în pas cu vremea lui, dar privirile i se întorc mereu către Marele Bătrân<footnote Budden, Julian- Puccini, Oxford, 2002, p. 24 footnote> din istoria operei italiene, Giuseppe Verdi. Vizionar și modern - pe cât i-a fost posibil - la rândul lui G. Verdi încearcă și el să țină pasul cu vremurile. Furtuna evocată în aceeași
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Cacialmaua (cartea întâi, roman de investigație, 1991), Capcana ucigașă (1993), Misiune ultrasecretă (Spionaj - contraspionaj, 1995), Braconierul („Povestiri de vânătoare”, proză scurtă, 2007). Un volum colectiv: Taina spovedanie (1993). Un volum de reportaje: Adevăr și metaforă (1988). Literatură pentru copii: Taina bătrânului fort (1989). Deopotrivă, amintim textele risipite în presa literară, dar și multe manuscrise - inedite, care își așteaptă editorul: Milionara (continuarea romanului Capcana ucigașă), Afrodita purta ochelari (roman polițist), Primăvara cailor sălbatici (roman realist) și Catamaranul (roman pentru copii). Și cum
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
de ani in urma, si chinezii credeau într-un singur Dumnezeu. Și acuma, unii mai cred!] (...)Reamintim spusă filozofiei chineze că sediul sufletului este în inimă, dar chinezii mai susțin că fiecare organ are un suflet, un duh. [Tot de la bătrîni, mai ales babe, aflasem asta, dar liber cugetătorismul m-a prostit. Cînd mă supără ceva, din mine, mă rugam de acel organ și - minune ! - el se calmă, ce-i drept, temporar.] Ficatul este sediul sentimentului de minie, sediul supărării, ficatul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93801_a_95093]
-
Avatarii faraonului Tlà, Arheus și Umbra) vibra spiritul nemuritor al lui Zamolxe și Deceneu, Burebista și Decebal, Gelu, Glad, Menumorut, Seneslau și Litovoi. În sufletul lui EMINESCU, își cerea, imperios, dreptul la ființare conștiința de neam a lui Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare și Iancu de Hunedoara, a lui Neagoe Basarab, Mihai Viteazul și Matei Basarab, a lui Petru Rareș, Dimitrie Cantemir, Vasile Lupu și Constantin Brâncoveanu. În zorii acestui pârdalnic și prădalnic mileniu al treilea, când lumea întreagă pare
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
raising, promovare și organizări de gale, atât pentru acest mare proiect, dar și alte campanii în cadrul respectivului ONG, în care am activat 3 ani și jumătate, suntem cei care, prin proiectele noastre, venim în sprijinul românilor și a societății. Proiectul “Bătrânii noștri merită mai mult”, a fost selectat în cadrul Programului Fundației Vodafone “ Voluntar de profesie “ și vine în sprijinul beneficiarilor Policlinicii Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie “Ana Aslan”- instituție de interes internațional. Am ales să ajut acest institut printr-o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93854_a_95146]
-
de viabilitate.” Valeriu s-a confruntat ca voluntar cu cele mai grave cazuri la serviciul de urgență - altfel spus, pe ambulanță: “Am avut multe cazuri, unele chiar dramatice. Suntem chemați să intervenim pentru persoane de toate vârstele: de la nou-născuți până la bătrâni. Unii pacienți respiră greu, alții simt o durere în piept și sunt multe, din păcate, intervențiile după accidente rutiere.” Primul său caz pe ambulanță, și-l va aminti toată viața: a transportat un băiețel de 4 ani în stare gravă
“Mi-a fost scris să devin voluntar” [Corola-blog/BlogPost/93856_a_95148]
-
e ceva imens. Acel mulțumesc de la persoana pe care o duci la spital, sau a familiei. Bucuria din ochi, când te văd că ai ajuns la ei în casa și știu că se pot baza pe tine. Acel moment când bătrânii încep să-ți povestească viața lor și vorbesc cu tine ca și cum ai fi nepotul lor. Ei bine, acele clipe întrec orice răsplată monetară”. Parcursul ca voluntar l-a determinat pe Valeriu să-și schimbe și drumul ales în viață: “Am
“Mi-a fost scris să devin voluntar” [Corola-blog/BlogPost/93856_a_95148]