981 matches
-
încheiat pentru nerespectarea de către aceștia a obligațiilor contractuale. În probațiune, pot fi aduși ca martori vecinii care, din câte am înțeles, cunosc situația în care se află bătrâna. Ca în orice contract de întreținere, întreținătorii ar fi trebuit să asigure bătrânei toate cele necesare traiului zilnic: hrană, îmbrăcăminte, medicamente etc. Un cetățean, str. Măgura. Nu ne-ați spus dacă sunteți proprietar al apartamentului sau doar chiriaș. În cazul în care sunteți proprietar, una dintre obligațiile dumneavoastră este aceea de a contribui
Agenda2004-50-04-Dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/283147_a_284476]
-
interpretată de Betty Buckley, locul unde se consumă și ultimul act al dramei. Regizorul încearcă să recupereze atmosfera patriarhală, conservatoare a locuințelor din Sud care mai păstrează un aer seniorial, dar și povești crude. Atmosfera a devenit halucinantă, spectrală din cauza bătrînei voluntar claustrate, care impune cu severitate o ospitalitate bizară, dar mai ales din cauză că, și aici, "întîmplarea" se întîmplă. De altfel, este și unul din momentele "fericite" ale filmului, cînd starea de tensiune este creată firesc, fără inutile artificii, decurgînd din
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]
-
adunate, îngrămădite, mișunînd prin cotloane, toate aceste personaje care mi-au deschis mintea. Dar o frică mistică mă împiedică să le mai descopăr încă o dată, să le întîlnesc între foile de hîrtie, de teamă să nu iasă de acolo niște bătrînei plicticoși și înțelepți, care să mă trimită devreme la culcare" (Cecilia Ștefănescu). Răii din basme nu sînt, firește, amintiți, nici de Dracula nu zice nimeni. Doar Marin Mincu, în Jurnalul lui Dracula, comentat, în același Supliment..., de Luminița Marcu. Două
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
supradimensionată a eroului și nu un bărbat încolțit, obosit, care simte gustul eșecului, care este terminat și a cărui ocupație a rămas mersul la cinema și frecventarea bordelurilor. Desigur, acesta nu poate fi Dillinger așa cum Dillinger nu poate fi un bătrânel simpatic care își ia reglat pensioara, pregătit să adoarmă definitiv în brațele iubitei lui septuagenare. Dillinger este emfaticul Clark Gable de pe ecran, este Johnny Depp de pe ecran și atâția alții care l-au jucat cu succes. Într-un fel, zâmbetul
For he’s a Johnny Good Fellow... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7024_a_8349]
-
află în povestirea unui prieten care are nervii suficient de tari și-o viață garantată suficient de lungă pentru a și-o pierde urmărind elucubrațiile postului de televiziune condus de Dan Diaconescu. Prima secvență îl are drept erou pe un bătrânel care-a cerut cu disperare în glas să fie admis în lista celor care jucau pe biletul de loto colectiv inițiat de corifeii de la OTV: omul nu s-a desprins, mental, de perioada în care la cozile ceaușiste la alimente
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
lăuntrică, și dacă nu ar fi stridența pigmentului cu care Grass, la 85 de ani, își vopsește părul, ai crede că sub ochi ai un spectru decrepit, care s-a împăcat cu propria-i uzură, și nu cu un cochet bătrînel, care, prin cosmetica de întreținere la care se supune, își acoperă de deriziune vigoarea spiritului. Oricum, nervul arțăgos de gladiator pus pe cîrteală Grass nu și l-a pierdut nicicînd, dovadă cartea scrisă într-un singur an, 1990, anul reunificării
Însemnări de piază-rea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4420_a_5745]
-
care mă umilește fiindcă mi se pare ridicol ca un bărbat de patruzeci și nouă de ani să caute sprijin la o fetișcană de optsprezece ce visează arhangheli cu motorizate îmbrăcați în bluzoane de piele, accelerând, ca să o salveze de bătrânelul inofensiv care sunt eu, zăpăcit de timiditate și de surprindere. Și totuși, Iolanda, să nu crezi că viața mea într-un sătuc din regiunea Ericeira unde eucalipții picurau lacrimile unei mâhniri fără leac nu era agreabilă: ba da, era agreabilă
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
la punct. O secretară abulică cu căștile pe urechi transcrie indiferent partitura-interogatoriului compus aproape integral din onomatopeele celui torturat. Pînă și ultimul strigăt este îndosariat pentru a deveni un semn pierdut în oceanul de hîrtii. Mr. Helpmann, șeful departamentului, un bătrînel cu o falsă jovialitate de Moș Crăciun, țintuit într-un scaun cu rotile, sugestie ironică a neputinței, invocă în fața lui Lowry puterea regulamentului. Simpla afișare a insignei de funcționar la etajele superioare, la Information Retrieval, îi face pe soldați să
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
încercări de sfărâmare a ceea de ce două generațiuni patriotice am legat pentru vecie! Îmi place de a crede, ba am de datorie de a crede, că dacă miniștrii nu se vor ocupa de a pune un capăt durerilor și neajunsurilor bătrânei Moldove, ei bine, mai este încă unul, căruia cu tot respectul, dar și cu toată francheța care m-am deprins de a întrebuința, ori de câte ori mă adresez lui, îi voi zice: ŤSire, adă-ți aminte de promisiunile anului 1866. Nu lăsa
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
în registrul comediei. Evident că e plin de pericole, destinul acesta care lucrează sub pecetea tainei. Odată tras pe sfoară, lui Lefter i se poate întâmpla, virtualmente, orice. E alegerea, perfidă, a naratorului pretins neștiutor, să-l transforme într-un bătrânel cu mințile pierdute, blocat în singurul moment relevant al unei existențe, altminteri, anoste. Însă, trecuți prin varii înfățișări ale absurdului, nu putem să nu ne punem problema că duhul care-i joacă feste nu-l va lăsa în pace. E
Ceva secret by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4269_a_5594]
-
nici măcar nu dansa. Se plimba pe scenă, zîmbind duios publicului, scotea țipete stridente și în același timp dădea jos cu vîrful piciorușului ei dumnezeiesc pince-nezul din sîrmă de pe nasul partenerului - un domn șters cu mustăți. Anghelov și arhitectul orașului, un bătrînel cu fața rasă, erau în extaz. - Să dai tot ce ai și tot e puțin! striga Anghelov din răsputeri. Consilierul municipal Cearușnikov, cu inima străpunsă de zîna de la Folies Bergère, se ridică de la măsuța lui și, luîndu-și avînt, aruncă pe
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
de o respingătoare violență, pentru a-i fi găsit, totuși, unele merite cărturarului Edgar Papu (lichidat de L. A. într-o altă "contribuție"), iar în legătură cu Octavian Paler sunt puse următoarele întrebări, voite, probabil, spirituale: "ce se ascunde oare în spatele măștii de bătrânel dezorientat și depeizat într-un secol pe care nu-l înțelege? Care e oare identitatea ventrilocă a lui Octavian Paler?" Nu știm ce se ascunde în spatele măștii lui Octavian Paler, dacă se ascunde ceva; știm însă cu siguranță ce se
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10189_a_11514]
-
România nu va mai avea de unde să transmită! Relata cu voce tremurândă că oamenii au început să se adune în fața sediului Antenelor. Acolo, însă, am verificat, nu era mai nimeni. Asta ca să-i luăm în calcul pe cei vreo 5-6 bătrânei de pe trotuar. Incredibilă minciună și incalificabilă atitudinea unui director de presă, ce se crede formator de opinie atunci când, seară de seară, emite judecăți din studioul "Sinteza zilei"!", scrie Simona Ionescu, într-un editorial postat în EVZ. Sorina Matei Realizatoarea TV
Ce spun oamenii apropiați de Traian Băsescu și presa "băsistă" despre Antena 3 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81403_a_82728]
-
să minimalizăm și nici să aruncăm chestiunea spre derizoriu, ci să conștientizăm realitatea în toată goliciunea sa... Goliciune ?!? Ehe! Soare, ștrand, goliciune, căderi pe stradă din cauza căldurii și o reporteriță de televiziune, hărnicuță și zeloasă, tocmai întrebându-l pe un bătrânel căzut leșinat pe trotuar: -Ce s-a întâmplat ? V-ați pierdut conștiința ? -Biata fată, din cauza căldurii, confundă termenii, zice nevastă-mea, Coryntina împăciuitoare... -Ei, cum să fie confuzie, dragă ?, o lămuresc. În caz de leșin, din punct de vedere reportericesc
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
de bunăvoie, mai dusă cu vorba, ca să nu mă refuze, că știa că aveam grijă și-mi luasem angajamentul să-i dau bilete și în viitor, s-a înscris și ea, pentru ca la vreo jumătate de ceas să-i cînte bătrînei la difuzor nu o cîntare, ci două, ca semn al victoriei și al învingerii neîncrederii ei. Am mîncat niște papricaș de găină la bătrîna, am băut și vin și seara, tîrziu, cu mașina raionului, am plecat acasă la Salonta, organele
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
răstimp rudele, din ce primesc. Eu am de toate. Dar soțul meu nu se grăbește, lucrează încet, temeinic. Când va termina de clădit casa, mă duc la el"... Nu l-am mai întâlnit nici pe nea Ionică, din Piața Romană, bătrânelul fragil cu trupul și cu sufletul. Și el cerea milostenie, și tot fără să scoată un cuvânt. Modest, smerit, cu o iconiță în mână, puțin îndoit înainte, proptind cu șalele vizibil suferinde un stâlp. Se distingea astfel în șuvoiul lumii
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
ce să mă țină legat de pagină pe mine, urmaș al Poveștii din cartierul de vest și al lui Ghici cine vine la cină, o poveste care, după multe ocolișuri, îmi zice doar că o bătrînică albă și-un verde bătrînel negru se țineau de mînă, într-un fast-food din nordul Nord-Americii? Ros de dor de țară, pe Radu Pavel Gheo greu ar putea să-l convingă cineva că nu e chiar cum crede el, de vreme ce are urechea plecată spre o
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13655_a_14980]
-
garagața aia cu ochii verzi, veșnic exaltată și cam dili la aparat! Asta căuta să-mi explice, în camera albă de alături, camera lui, aidoma cu a mea, tot albă, așijderea în arhitectură și mobilier, deosebit fiind doar cuplul de bătrînei ce ne îngrijeau... Eu tocmai pusesem la punct niște "materiale", le arătasem gazdelor mele, mă lăudasem cu "valoarea" lor...O, îmi reproșa Mișu, nu-i bine așa, ia exemplul meu, am "stricat" anume, le-am scris cît mai stîngaci poeziile
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
hibernare... care își sug labele pline de găsime, prin somn, și mai depășesc o iarnă feroce, o scot la capăt ascunși în văgăunele lor calde, cinice... Numai că eu uitasem de chestia cu trestia și mă lăudam cu performanțele mele bătrîneilor ocrotitori! Am discutat îndelung cu Mișu, se plimba ușor aplecat, nu ca deasupra, bățos... obosit , dezabuzat ( "E nasol să fii mort" , zicea...), bucuros însă că-și "fentase" încă o data observatorii darnici... Mi-am recunoscut greșeala, am reintrat în odaia mea
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
pămînt, din aer, de pretutindeni... eu în camera mea albă de pe Cuza Vodă... celălalt, nou introdusul în joc, la mama dracului, ba ici, ba colea, probabil tot într-o coșmelie albă, vreo garsonieră... Niciodată nu m-am simțit mai folositor ! Bătrîneii mei se uitau duios la mine, mă corcoleau tot mai gingași, mai pîlpîitori... Îngînau: "Purceluș drag, purceluș drag și scump..." Normal, iscam gafe după gafe! Meritam oblojit!
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
cișmea, o cârciumă de unde să pot lua o gură de apă. Am luat-o alandala în susul și în josul șoselei, cu gândul că așezarea nu era totuși atât de straniu golită. Și, într-adevăr, spre capătul ei, am dat de doi bătrânei, pe o băncuță, la o poartă. Mi-au ostoit setea și au început să mă descoasă de una, de alta, de unde vin, ce caut în satul lor, ce-mi sunt părinții și alte asemenea. Văzându-mi privirea ațintită spre podul
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
ca o povară de neostoite doruri și cumplite neputințe. Cunoșteam toate aceste și din dorul mamei mele de satul ei din ținuturile Lăpușnei. Plecase izgonită în 1944 și nu mai primise drept să se întoarcă... Mi-a mai arătat acel bătrânel, ascunsă sub staturi de fân în grajd, o veche placă de bronz care fusese așazată pe un monument ridicat cam tot pe acolo, în dreptul casei sale de acum, pe buza șoselei de pe malul românesc al Prutului. Fusese un monument înălțat
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
sat, răzeși din neam în neam, spre pomenirea lui Ștefan cel Mare, voievodul care le consfințise libertatea și pe care îl venerau ca pe un părinte ocrotitor al lor, chiar și peste amar de ani și veacuri. Și tot acel bătrânel și soția sa mi-au mai povestit, ca minunându-se de o mare ciudățenie a vremii de atunci, una dintre poveștile podului de peste Prut. Într-o vreme, șeful județenei de partid de la Vaslui, parcă, (dacă memoria mea mai reține astfel
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
cișmea, o cârciumă de unde să pot lua o gură de apă. Am luat-o alandala în susul și în josul șoselei, cu gândul că așezarea nu era totuși atât de straniu golită. Și, într-adevăr, spre capătul ei, am dat de doi bătrânei, pe o băncuță, la o poartă. Mi-au ostoit setea și au început să mă descoasă de una, de alta, de unde vin, ce caut în satul lor, ce-mi sunt părinții și alte asemenea. Văzându-mi privirea ațintită spre podul
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
ca o povară de neostoite doruri și cumplite neputințe. Cunoșteam toate aceste și din dorul mamei mele de satul ei din ținuturile Lăpușnei. Plecase izgonită în 1944 și nu mai primise drept să se întoarcă... Mi-a mai arătat acel bătrânel, ascunsă sub staturi de fân în grajd, o veche placă de bronz care fusese așazată pe un monument ridicat cam tot pe acolo, în dreptul casei sale de acum, pe buza șoselei de pe malul românesc al Prutului. Fusese un monument înălțat
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]