656 matches
-
să vă găsim. Ne dați, ne dați, Ori nu ne dați? Atunci gazdele împart copiilor covrigi, nuci, mere, zaharicale, bani. - Câți sunteți? Iar copii șireți răsăpund: - Suntem trei, mititei, ca bobul de mei! Moș Ajunul se zice c-a fost baciul aflat în slujba lui Moș Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l¬a născut pe Isus Hristos. Numele de Ajun ar veni din latinescul eiunum = jejunium = nemâncare, post. Deci, cuvântul ajun ne amintește de viața austeră a creștinilor, care în preajma Crăciunului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să vă găsim. Ne dați, ne dați, Ori nu ne dați? Atunci gazdele împart copiilor covrigi, nuci, mere, zaharicale, bani. - Câți sunteți? Iar copii șireți răsăpund: - Suntem trei, mititei, ca bobul de mei! Moș Ajunul se zice c-a fost baciul aflat în slujba lui Moș Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l¬a născut pe Isus Hristos. Numele de Ajun ar veni din latinescul eiunum = jejunium = nemâncare, post. Deci, cuvântul ajun ne amintește de viața austeră a creștinilor, care în preajma Crăciunului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
autentice de evaluare, ci mai mult s-au preamărit figuri de hoți, de criminali, de inactivi etc., prezentați ca valori etice absolute și reprezentative. În această ambianță, de un secol și jumătate, se aduc și elogii interminabile pasivității imbecile a baciului mioritic. 128 Este drept că, de obicei, în urma războaielor au avut loc deseori împroprietăriri, dar acestea nu însemnau decît o schimbare, deseori trecătoare, de statut social, iar nu o înaintare pe calea civilizării. 129 Este elocventă în acest sens consecința
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
trecerea cetății sub administrația Brașovului, era aceeași cu a tuturor iobagilor din Țara Bârsei". Ei plăteau dijmă din vite miei, viței, din lână, brânză, urdă, ouă etc. Castelul avea și proprietățile lui directe. De exemplu, s-a păstrat numele unui baci român de la stâna castelului. El se numea Boș și este strămoșul unei familii de intelectuali din Bran, care a dat chiar un membru al Academiei. Practic, depresiunea Branului era inclusă în Țara Bârsei, deși ea a avut și are un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
oile la păscut pe tarlale (toloci) cu iarbă, arvonite de la gospodarii avuți sau de la primărie. La prânz, veneau cu oile la stână, la muls. Toți le mulgeau în donițe de lemn și de prelucrarea laptelui în stână se ocupa un baci bătrân, care știa "rândul". La această stână, baci era un uncheș al finului nostru. Seara, ciobanii treceau oile prin strungă, le mulgeau și le adăposteau într-un ocol foarte mare, din scânduri late. Ocolul se putea muta de două trei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
arvonite de la gospodarii avuți sau de la primărie. La prânz, veneau cu oile la stână, la muls. Toți le mulgeau în donițe de lemn și de prelucrarea laptelui în stână se ocupa un baci bătrân, care știa "rândul". La această stână, baci era un uncheș al finului nostru. Seara, ciobanii treceau oile prin strungă, le mulgeau și le adăposteau într-un ocol foarte mare, din scânduri late. Ocolul se putea muta de două trei ori din loc, pentru a gunoi (îngrășa) și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
stâna. La această stână, fiind mai înstărită, aveau și doi cai tineri, care îi ajutau pe ciobani în cele mai diverse situații. De câteva ori pe vară, mergeam cu tata la stână, după caș și urdă. Abia așteptam asemenea ocazii. Baciul ne servea cu jântiță (obținută prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului), cu felii de brânză proaspătă. Ne dădea câte un caș mare și un boț de urdă, cu care veneau acasă. Tata ajuta la frământatul cașului și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la gât tălăngi mari, ca niște clopote. Într-o vară fiind cu niște musafiri, veniți de la Constanța, tata ne-a dus la stână. Erau două eleve de școală primară și mama lor. Au rămas tare încântate de stâna din Horaiț. Baciul, ca totdeauna, s-a arătat foarte ospitalier și ne-a oferit ce avea mai bun în stână. Când adulții s-au așezat la taifas lângă pirostrii, noi, fetele am ieșit în ocol. Ne ardea de joacă. După ce-am alergat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
speriat și au strigat la stână, în ușă. Repede, veniți, că berbecul s-a înfuriat și-o împunge pe verișoara noastră! Tata, într-un suflet a fost lângă mine. M-a luat în stână și m-a stropit cu apă. Baciul nu s-a lăsat, până n-a ars câțiva cărbuni și m-a descântat de spăriet. Acasă, nu le-am povestit întâmplarea toată, căci prea frumos a fost la stână! Conviețuirea între oameni . A fi politicos, înseamnă a avea o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de meșter Perdaf? O ploae mare care spală văzduhul înăbușitor. Mercuri Joi în săptămâna Rusaliilor se serbează Ion Nou Iarmaroc (la Suceava la Sânziene?) Ovrei din Galiția, Armeni, Ruși cu hidromel? Oameni, flăcăi, femei frumoase dela munte lăutari țigani cimpoeri baci voinici Un sărac, care ține pe un moșneag de mână și-i istorisește cum a fost și el "om" odată... (Cu asta se începe?) Moartea lui Ștefan Vodă O vânătoare de vidre iarna O întâlnire a lui Bogdan cu cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trimeț sau ești bolnav PARTEA a V-a (1944-1956) IANOȘ NĂZDRĂVAN ȘI OAMENI VECHI (aprox. 1944-1945) Mitiță. Ianoș. Servitorul. Bucătăreasa. Tatăl copilului. Bunicul. Mama. Un bătrân țăran. I De unde l-au adus pe Ianoș. Dela stână. Munții și turmele. Povestea baciului. II Urmările postului fals al lui Ianoș. III Bucătăria curții și servitorii cu poveștile lor. Ei sunt de părere că nu-i adevărat că pământul se învârte în jurul soarelui, au auzit la masă pe boieri. Cum râd de asemenea prostie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu-i mai tace, iarba nu-i mai place. Ce ai tu mioară? Fi-vei bolnăvioară? iarba ți-i amară? Stăpânule bace, dă-ți oile-ncoace. Stăpâne stăpâne, mai chiamă ș-un câne, cel mai cu frăție, mai cu bărbăție. Baciul ungurean și cu cel vrâncean vor să te doboare în apus de soare, umbrele când cresc neguri se opresc pe munți și pe ape, dorm oile toate... Mioară bârsană, de ești năzdrăvană și de-a fi să mor, tu spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu cel vrâncean vor să te doboare în apus de soare, umbrele când cresc neguri se opresc pe munți și pe ape, dorm oile toate... Mioară bârsană, de ești năzdrăvană și de-a fi să mor, tu spune-le lor, baciului vrâncean și lui ungurean ca să mă îngroape aicea aproape, în strunga de oi, să fiu tot cu voi, în dosul stânii să-mi aud cânii, în șoapta teilor în jocul mieilor... Și când m-or răpune pe groapă mi-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cumnatu Costică A.Tacu din Miroslăvești care acum era învățător în satul Boboești comuna Pipirig, județul Neamț, unde în vremea aceia, Costică Maxim era director de fabrică în Boboești. Și Rozina Tacu s-a logodit cu seminaristul Ghiorghiță Maxim a baciului din Bivolari. Și în ziua nunții Rozinei, când Costică Maxim și cu soția sa Elisabeta venea la nuntă, la școală la Costică Tacu, eu tocmai atunci mă duceam în sus, la soacră să adăp iapa. Și pentru că nimeni n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
reprezentau pe carele lor specialitatea regiunii. Au fost carele industriei lemnului de la moți, de la tăierea copacului până la vân zarea hârdaielor și donițelor; carele viilor, de la cultura viței până la crâșmă; stânele întregi cu fabricarea brânzei și turma de oi dusă de baci și de câini, la care nu lipsea nici măgarul frumos împodobit pentru ocazie. Deși realist, niciodată teatral sau vulgar. Cum de acești oameni simpli și trăiți izolați prin satele lor au izbutit să în jghe beze un spectacol așa de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Quaecumque est veneris subita violată rapina, Gaudet, et inprobitas numeris instar habet. At quae cum posset cogi, non tacta necessit, Ut simulet vultu gaudia, tristis erit129. [All'inizio forse combatterà, gridando "perverso!": Mă combattendo vorrà essere vinta. Chi ha ricevuto baci, e non prende i rimanenti, merita di perdere anche quelli già avuți ... Possiamo chiamarla forza, mă non sarà sgradita alla fanciulla: Quello che a loro piace, spesso vogliono darlo forzațe. Chiunque sia vinta da un improvviso assalto di Venere Ne
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
negundo În pașaport, prezent de aproape un secol și pe la noi, la Început cu o slujbă modestă, de lizieră a pădurii, altfel spus de paznic. Nefericită inspirație, să pui lupul paznic la oi. Căci el a așteptat cu răbdare greșeala baciului ca să Înhațe ceva. Ba, În unele locuri nici n’a așteptat prea mult. Ca pe malul stâng al Prutului. Pe vremea În care Încă nu exista actuala rezervație Pădurea Domnească, de fapt ceea ce a mai rămas dintr’o pădure de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oraș, despre cum a ciobănit el În tinerețe la munte, despre urșii repeziți În spinarea vitelor și sugându-le sângele din ceafă, despre „fata de mpărat cu curu’ crăpat“ și despre poznele și păcă lelile homerice și de măscară ale bacilor, pe care ni le povestea cu haz inocent, fără intențiile pornografice ale oră șenilor, la fel cum numai În O mie și una de nopți, În traducerea literală și neexpurjată a lui Mandrus, mai poți citi. Despre mama n-am
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de departe a tot ce poate da săraca, blânda oaie, de la telemeaua cu boabe de coriandru, care, când e bună, e cea mai bună brânză de pe lume, la cașcavalul moale de Pen teleu pe care Îl face azi un singur baci hotărât să ducă pe lumea cealaltă taina lui, sau cel tare, „Balcan“, „grecesc“, de Dobrogea, la brânza de burduf, bună cu mămăliguță, unt și ouă „româ nești“ deasupra, și urda grasă „de coșuleț“ și până la pastrămurile de capră, dar mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să aflu câteva rânduri de-ale tale la Gheorghiu... Țipau țiganii, Înjura co dreanul, Îi batjocorea notarul și eu, Beldie, eram fericită... Plec acum la Buziaș.“ La 11 august 1922, Cora mai trimite o „bănățană“ din care s-a scos: „Baci Beldie, dragă... Eu nu te țuc, uite așa ge șiudă, că nu ești ortac cum șe cage, ci dat la viclenii și la răle. Fă-ce ge treabă și să auz ge bine ge tine și ge tătă lumea. Multă sănă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
în diversele biserici în care a cântat, atât înainte cât și după detenție, cum ar fi: „O Dumnezeu al tuturor părinte”, după versurile lui V. Alecsandri, „Floricica” ș.a. Așa cum își amintea pr. Teodor Daraban, pe atunci paroh de Petrani și baciul Todere, cantor la biserica din Gruilung, la marele pelerinaj de la Drăgești se ocupa direct de partea muzicală a ceremoniilor lăsând celor ce l-au auzit cântand o amintire de neuitat. La 29 august 1948 a celebrat cu mare fast prima
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și oile se adunaseră pentru muls. Moș Danilov i-a explicat proprietarului scopul vizitei noastre. Vorbind între ei sârbește, nici eu nici tata n-am înțeles o iotă. Dar dialogul dintre cei doi a durat foarte puțin. În mod sigur baciul era un om energic și hotărât și nu-i plăcea vorba lungă. S-aveți noroc de ea. Are patru fătări, e tânără. S-o mulgeți seara și dimineața. Dă mai bine de doi litri jumate pe zi și face în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
plăcea vorba lungă. S-aveți noroc de ea. Are patru fătări, e tânără. S-o mulgeți seara și dimineața. Dă mai bine de doi litri jumate pe zi și face în fiecare an doi iezi frumoși. Vă mulțumim frumos, domnule baci. La revedere! Mereț cu bine! Sara bună! Tata îi pusese deja pe după gât o sfoară și-acum capra mergea în urma noastră în pas vioi ca și când ne-am fi cunoscut de când lumea și pământul. Am luat sfoara din mâinile tatei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
două ore, nici valoarea jurnalistică a emisiunilor făcute de maestru, nici propaganda lor subtilă, nici calitatea lui de colaborator al Securității. A fost un mare om șiun mare profesionist! Multor jurnaliști din presa scrisă, ajunși astăzi voci cunoscute, lea fost baci Ion Cristoiu (chiar dacă nu până la adânci bătrâneți). Unii vorbesc cu mândrie de „școala Ion Cristoiu“, pe care au absolvito pe baricadele meseriei. Mă întreb ce putea să le predea Cristoiu. Bagajul cu care a venit din presa comunistă sau noile
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
și În Bucovina sunt foarte numeroase și se Înmulțesc din ce În ce mai mult”, scria Tiberiu Morariu, care a cercetat În anii 1920 păstoritul practicat de evrei În această zonă, fenomen atestat de pe la jumătatea secolului al XIX-lea. „Sunt destul de dese cazurile când bacii sunt evrei.” Ei se numesc „cușerari”, pentru că „fac brânză cușeră”. Tiberiu Morariu publică și câteva fotografii cu stâne evreiești (ridicate după modelul celor românești) și cu „păcurari jidani”, chiar dacă aceștia nu se lasă foto grafiați, „fiind că, după spusele lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]