657 matches
-
aparte, doinele și baladele noastre au reușit să reliefeze, într-un limbaj simplu, dragostea și prețuirea copilului pentru mamă, dar mai ales dăruirea și jertfa permanentă a mamei pentru copil. în cunoscuta baladă populară „Miorița”, impresionează durerea resimțită de măicuța baciului moldovean, îngrijorată că nu mai primește de la acesta nici o veste, iar afecțiunea ei pentru copil este evidențiată și de portretul elogios, idealizat, pe care i-l face, căci mama este capabilă să vadă în feciorul ei întrupate toate calitățile fizice
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ore arcane della suà lussuria (e a me furate!) m'agitava îl petto forse un presagio! Ero baldo, giulivo. Nulla sapevo ancoră; io non sentivo 427 sul suo corpo divin [dolce] che m'innamora e șui labbri mendaci gli ardenți baci di Cassio! Ed oră! ed oră. . . Oră e per sempre addio sânte memorie, addio, sublimi încânți del pensier! Addio schiere fulgenti, addio vittorie, dardi volanți e volanți corsier! Addio, vessillo trionfale e pio, e diane squillanti în sul mattin! Clamori
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
limba maghiară. Astfel de exemple sunt cu zecile pe teritoriul județului Harghita. La Remetea, comună apropiată de Subcetate, localitate atestată Încă din anul 1567, În anul 1786 avea denumirea de Kaluger Călugăr, prin anul 1930, Teodor Chindea identifica nume ca: Baci, Câmpean, Ciubuc, Țepeluș, Ciobotar, Goga, Iacob, Matei, Morar, Stan, Sava, Urzică, Vodă, nume frecvente astăzi În Subcetate, Gălăuțaș și Toplița. Aici, În Remetea, s-a născut cărturarul transilvănean Ștefan Crișan, distins lingvist și filolog cu studii făcute la Colegiul Reformat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
tradus În maghiară devenind astfel Remetea. Și prin anul 1930 Theodor Chindea În lucrarea Contribuții la istoria românilor din Giurgeul Ciucului, Editura Brăduț, Tg. Mureș 1995, afirma că În Remetea, Înainte cu 1, 3 secole erau români ce purtau numele: Baci, Câmpean, Țepeluș, Ciubotar, Ciortan, Deac, Goga, Iacob, Chindea, Colcer, Cozma, Marc, Morar, Molnar, Olah, Român, Simion, Stan, Suciu, Sava, Stașca, Urzică, Vodă, Vescan, și alții. Aceste nume acum au dispărut, dar se găsesc În Subcetate, Gălăuțaș, Sărmaș și Toplița. Români
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
bătrânel care ne-a făcut semn să oprim. Ce s-a întâmplat, bade?, l-am întrebat văzându-l cum gâfâie. D-apoi, că nu s-a întâmplat nimic, domnișorilor, da-i musai să vă zic și eu o voroavă... Zi, baciule, voroava! Ce vrei să ne spui? No, place-mi tare fain de dumneavoastră. Că tineri sunteți, frumoși sunteți, fain cântați, fain ați vorovit, gânduri bune aveți, da’ ..., numai că ..., nu-i vremea dumneavoastră amu... Că amu-i vremea hoților și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lucrării. La un moment dat am ajuns în fața unor ziduri care închideau o cameră fără ușă sau fereastră. Ușa fusese zidită în grabă cu cărămizi de alte dimensiuni și alt mortar, rămânând izolată în interiorul clădirii. No, aicia-i baiul, a zis baciul Grigore. Ce-i aici, baciule? Apoi, aici îi camera de care vorbește lumea. Dumneavoastră spargeți zidul în dreptul ușii zidite, dar să nu intrați. Când groful a vândut castelul, a dat porunca să se zidească ușa ceea! Într-o cameră mică
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu lemne la pădure? Chiar așa, bade, i-am răspuns și eu zâmbind. Leagă săniuța de a mea și sui lângă mine să mai vorovim până ți-o fi voia. La un moment dat zise: No, c-am trecut de baci Toader, cioplitorul de spițe și obezi. Nu la dânsul merg, ci în Poiana Gălzii! D-apoi, nu mă bolânzi de cap, chiar la pădure te duci cu lemne? Da, bade! Uite, am furat un lemn din gardul pădurarului și în loc să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
scândură goală. Și după două luni de zile am fost luat de acolo și-am fost băgat in camera de comun, și acolo am stat intre oameni. Și mă amintesc că a fost un om foarte cumsecade... Almașan Gheorghe. Almașan baci, noi așa... l-am chemat. (zâmbește - n.n.) N-o fost tânăr, vreo... 50 de ani o avut. Noi am fost băieți tineri și l-am privit pe el ca un om bătrân... A vorbit perfect ungurește pentru că între anii ’40
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ungurește pentru că între anii ’40 și ’44 el a stat in Budapesta și a fost șef la un grup de spioni care au spionat pentru România. Securitatea de atuncea așa a chemat... „crimer haritok”. Ei au fost descoperiți și... Almașan baci, dacă a fost șeful, a fost condamnat la moarte. Și înainte de executare cu două zile... România a schimbat războiu... Era un om foarte interesant și foarte inteligent și foarte cumsecade... Mi-a plăcut că pe noi, ungurii, ne-a iubit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o altă chestiune. Mai ales pe mine m-a iubit foarte tare pentru că am fost eu tare slăbit... Probabil de aceea am fost scos din celular și m-a băgat acolo, pentru că am ajuns aproape ca să mor. No, și Almașan baci m-a intrebat mai întâi: Pentru ce ești aicea? Ce ai făcut? Cum ai făcut? De ce ați fost așa... proști? Asta bine ați făcut. Asta n-ați făcut bine. Și mi-a dat un sfat forte bun: Ai grijă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ne-am format echipe, și am arestat câțiva comuniști, că erau mulți la noi. I-am dus, i-am băgat într-un beci acolea. Și am arestat șeful de post, am luat armamentul... Asta am făcut... Și vorbisem și cu bacii ăia de pe la Vidra, cu alde Chirian... cu mai mulți, să începem ceva și să mergem la Focșani să ne cerem drepturile. Și s-au adunat de prin toate comunele: Spinești, Tulnici, Păulești, Nerezu... Din Nerezu au fost mai mulți ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
întâi neîncrezători ... apoi rugători când am început să ronțăi unul ... iar după ce le-am aruncat lor cea mai mare parte din conținutul coșului am devenit prieteni. Când am plecat spre stână, condus de întreg alaiul canin, am găsit în fața ei baciul făcându-și cruce ... cum de am scăpat ... ce le-am făcut ... că nici el nu-i mai poate stăpâni ... I-am reținut însă filozofia că "nici în câini nu mai poți avea încredere". Bucuros că nu s-a întâmplat nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și În Bucovina sunt foarte numeroase și se Înmulțesc din ce În ce mai mult”, scria Tiberiu Morariu, care a cercetat În anii 1920 păstoritul practicat de evrei În această zonă, fenomen atestat de pe la jumătatea secolului al XIX-lea. „Sunt destul de dese cazurile când bacii sunt evrei.” Ei se numesc „cușerari”, pentru că „fac brânză cușeră”. Tiberiu Morariu publică și câteva fotografii cu stâne evreiești (ridicate după modelul celor românești) și cu „păcurari jidani”, chiar dacă aceștia nu se lasă foto grafiați, „fiind că, după spusele lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
111)"/>. Păstoritul practicat de evrei a lăsat urme chiar și În folclor și În mitologia populară. Mihail Sadoveanu, de exemplu, foarte bun cunoscător al folclorului, Își Începe romanul cu subiect pastoral Baltagul cu o legendă culeasă În Bucovina „de la un baci bătrân, care fusese jidov În tinereță, și binevoise Dumnezeu a-l face să cunoască credința cea adevărată”. În unele colinde românești se vorbește de „fânețe jidovești” <endnote id="(15, p. 104 ; 181, p. 198)"/>, iar Într-o colindă basarabeană, o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toate bune ; să vie la voi cel cu cetera și cel cu băutura și s-aveți muieri frumoase și iubețe”. Cică această poveste a ciobanilor din nordul Moldovei ar fi Învățat-o Nechifor Lipan - personaj din romanul Baltagul - „de la un baci bătrân, care fusese jidov În tinereță, și binevoise Dumnezeu a-l face să cunoască credința cea adevărată”. Genul acesta de povești intră În marea categorie a legendelor etiologice. Din ele aflăm cum au fost stabilite, o dată pentru totdeauna, „caracteristicile etnice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ceară de la voi. Un ecou târziu al acestui tip de retorică - practicat de Octavian Goga și de alți scriitori naționaliști ardeleni până la Marea Unire din 1918 - Îl vom găsi, desuet, la Începutul anilor ’80, la Adrian Păunescu, În poemul Noi, baciul și rabinul : Evrei fără patrie, Pe-o lume geroasă, Români fără patrie, La dânșii acasă <endnote id="(337, p. 257)"/>. Și prim-ministrul Ion I.C. Brătianu asemăna cu empatie suferințele românilor cu cele ale evreilor, cu ocazia votării Constituției din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Comăneșteanu în întâmpinarea lui Matei Damian, nepotul boierului Dinu, înapoiat din străinătate, îi prilejuiește naratorului o memorabilă descriere a întinderilor campestre traversate de Ialomița. Reușită este și secvența în care, la miez de noapte, Matei Damian contemplă cerul înstelat împreună cu baciul Micu, întrupare simbolică a omului de la țară simplu și integru, știutor al mersului lumii și al constelațiilor. De un lirism intens, câteva pagini descriu cum, într-o după-amiază de septembrie, oglinda lacului e tăiată de barca purtându-i pe Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
deznădejdea cu un patos cabotin. În jurul protagoniștilor, unii întruchipând virtuțile boierimii de neam și ale țărănimii neinfluențate de schimbarea vremurilor, alții viciile burgheziei, se mișcă o seamă de personaje de fundal: surorile Sașei, administratori și servitori, țărani, funcționari, dar, cu excepția baciului Micu, acestea nu au pregnanță, prezența lor întregind doar imaginea spațiului rural, gândit ca măsura caracteristică a etosului național. În al treilea volum al ciclului, În război (1902), Mihai Comăneșteanu devine figura centrală, fiind și personajul-retină. În aprilie 1877, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
atât în țăran, cât și în lucrurile dimprejurul lui”; țăranii lui Ioan Slavici îi par falși („dulcegării”), rezervele față de Năpasta lui I. L. Caragiale sunt, în esență, aceleași cu ale lui G. Călinescu, formulate ulterior. Aspirația creatoare a lui Z., neîmplinită (baciul Micu), merge spre altfel de țărani decât „amorezați și blegi”, fie ei „cinstiți”, fie „vițioși sau sceptici”, dar „oameni vii în literatură”, înzestrați „cu voință și mușchi”. Lui Caragiale îi detectează o atingere a inteligenței de „mobilitatea sceptică a raselor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
în dragoste sau jaful. Firul baladei continuă cu motivul „mioarei năzdrăvane”. Acest motiv trebuie pus în legătură cu o credință străveche, răspândită și la alte popoare balcanice, potrivit căreia oaia poate prevesti apropierea morții. Mioara năzdrăvană află planul pe care îl urzesc baciul ungurean și cel vrâncean și îl destăinuie tânărului său stăpân, sfătuindu-l să se apere: „Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă și-un câne, / Cel mai bărbătesc / Și cel mai frățesc, / Că l-apus de soare / Vreau să mi te-omoare”. Acceptând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Giurgiuca debutează în 1924 cu poemele Rugăciune și Desen. În numărul 11-12/1926 îl urmează Bazil Gruia, elev al liceului din Aiud (Nu-i vina mea...). Emil Giurgiuca se exprimă aici nu numai ca poet, ci și ca prozator (Nevinovatul, Baciul Costin, Între copii) și culegător de folclor. În etapa de început a revistei mai publică versuri Aurel Zegrean, I. Budai ș.a. Petre Grimm, profesor de limba și literatura engleză la Universitatea din Cluj, traduce poemul Dora de Alfred Tennyson, I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289533_a_290862]
-
mai vechile ocupații ale negustoritului și meșteșugăritului. Devin stăpâni pe pământurile cumpărate în munți. Reînvață oieritul de la românii maramureșeni, aceia cu tradiții străvechi în acest domeniu. Ridică stâne pe „fonți” după modelul celor românești, prepară brânza cușeră (devenind cușerari și baci deopotrivă) și aranjează interiorul stânei după tipul celei maramureșene, iar exteriorul după tipul celei someșene. Până la începutul veacului XX stânile evreiești vor împânzi munții, Maramureșul și Bucovina ajungând „zone” în care păstoritul evreiesc se transformă într-o realitate economică imposibil
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
împărat. Prenumele Vasile e înrudit cu termenul ”biserică”, grecescul ”basilike” și latinescul ”basilica” desemnau un edificiu public, loc de judecată, loc de adunare. Prin intermediul slavilor de sud, termenul ajunge la români. Numele de familie Baciu provine de la un substantiv comun ”baci” transformat în substantiv propriu, desemnând o îndeletnicire, crescător de ovine. În roman, Vasile este țăranul bogat din Pripas, tatăl Anei Glanetașu. Sărac în tinerețe, se însoară cu o fată bogată și urâtă, dar care îl îmbogățește, iar el ajunge să
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
în 2002 comuna înregistra 2977 de locuitori. Biserica din lemn “Sfântul Nicolae” a fost zidită în 1973, iar școala primară a fost construită în 1871. În cursul timpului, alături de Râpile și Gura Văii, sunt consemnate și următoarele variante: Gura Văii - Baciului, Gura Văii - Brătila, Gura Văiei, Guravii, Gurawoi și Gura Wey Batschului (în germană). Localitatea trotușeană a primit actualul nume oficial în 1965. Cele mai importante atestări aparțin anilor 1774, 1810 ( Râpile ), 1843, 1859, 1864 și 12 septembrie 1861 (cătunul Gura
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
are un număr de 197 tineri noui înscriși din cei 1250 neverificați (subl.ns.)”. Adică, „sunt 1250 neverificați”, dar, dacă s-ar fi făcut vreo verificare ceva, ceva mai serioasă, probabil că s-ar fi aflat că multe din „oițele” baciului Dumitru se vor fi rătăcit cine știe pe unde! Asta, da, conciziune în exprimare! Durându-l capul oleacă și de UTM pentru că, de, la o adică de-al lor era, Cotruță își băgase creionul chimic în gură și se apucase
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]