1,486 matches
-
putem să considerăm că începuturile modernității se află în acest mod de a privi cunoaștere și prin atitudinea, condamnată de către biserică, a lui Roger Bacon, începe să se dezvolte un altfel de imaginar rațional. La modalitatea în care a perceput Bacon cunoașterea s-au adăugat celelalte forme de "revoltă" față de filosofia aristotelică. Duns Scotus introduce elemente privind cunoaștere care se pot regăsi atât la Bacon, cât și la Descartes. Atunci când descrie cunoașterea experimentală, filosoful scoțian introduce ideea inducției incomplete: "În legătură cu ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bacon, începe să se dezvolte un altfel de imaginar rațional. La modalitatea în care a perceput Bacon cunoașterea s-au adăugat celelalte forme de "revoltă" față de filosofia aristotelică. Duns Scotus introduce elemente privind cunoaștere care se pot regăsi atât la Bacon, cât și la Descartes. Atunci când descrie cunoașterea experimentală, filosoful scoțian introduce ideea inducției incomplete: "În legătură cu ceea ce se cunoaște prin experiență, spun că, chiar dacă cineva nu are experiență privitor la fiecare individ singular, ci numai în mod frecvent, el știe totuși
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cunoaștem adevărul pornind de la cazuri particulare fără a analiza totalitatea acestora reprezintă esența inducției. Pe această bază mai trebuie identificate doar criteriile prin care pot fi legăturile cauzale care își păstrează tot timpul identitatea. Criteriile pe care le dezvoltă Francis Bacon urmăresc acest aspect, dar modalitatea de a vedea această cauzalitate naturală poate fi identificată și în modul în care Descartes consideră adevărul științific. Acesta introduce ideea de "îndemnuri naturale", prin care sunt introduse elementele specifice naturii în lumea cogito-ului a
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și Lucrețiu sau Cicero. Aceștia sunt asimilați în perioada de sfârșit a Renașterii și pregătesc o altă imagine asupra universului, fundament pentru filosofia modernă. De exemplu, lucrările lui Arhimede îl vor influența pe Galilei, iar cele ale lui Democrit pe Bacon. Urmărind această etapizare am putea considera că există într-o perioadă doar un număr limitat de filosofi ai antichității care influențează imaginarul epocii, dar numărul acestora este destul de mare. Putem considera perioada Renașterii ca o epocă sincretică care asimilează dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dominat de o simplitate imagistică și metodică. La începutul secolului al XVII-lea putem urmări următoarele tipuri de cenzură. În primul rând o formă de cenzură religioasă manifestată prin intermediul Reformei, în al doilea rând o cenzură imagistică completă realizată de Bacon prin intermediul idolilor. Putem urmări și o cenzură metodologică a căror reprezentanți sunt Bacon, Descartes, Galilei sau Newton, o cenzură metafizică conturată de către Descartes și una cosmologică dezvoltată pe direcția Copernic, Bruno, Galilei, Newton. În această epocă este interesantă și întâlnire
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
putem urmări următoarele tipuri de cenzură. În primul rând o formă de cenzură religioasă manifestată prin intermediul Reformei, în al doilea rând o cenzură imagistică completă realizată de Bacon prin intermediul idolilor. Putem urmări și o cenzură metodologică a căror reprezentanți sunt Bacon, Descartes, Galilei sau Newton, o cenzură metafizică conturată de către Descartes și una cosmologică dezvoltată pe direcția Copernic, Bruno, Galilei, Newton. În această epocă este interesantă și întâlnire dintre cele două tipuri de raționalitate: cea nouă reprezentată de către Galilei sau Descartes
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginar. Dacă cenzura este totală, nimic nu se mai interpune între imediat și posibilitățile noastre de cunoaștere. Acest început este absolut necesar pentru reconstrucția unei noi imagini asupra lumii. O încercare de cenzură totală este teoria idolilor a lui Francis Bacon, care prin enumerarea erorilor posibile încearcă să realizeze o conștientizare asupra acestora și, astfel, să le eliminăm pe cât este cu putință. Nevoia de se schimba modalitatea de a face știință s-a dovedit unul dintre motivele principale pentru trecerea de la
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
modernă. Vechile metode și modalitatea în care ele erau folosite trebuiau înlocuite. Această înlocuire nu se putea realiza decât printr-o cenzură radicală a imaginarului științific existent. Primul care realizează o astfel de cenzură acceptată de către mediul intelectual este Francis Bacon. Cenzura sa nu este un scop în sine ci este o etapă necesară pentru a ajunge la crearea unei noi lumi științifice prin introducerea metodei inductive. Este etapa care are drept scop purificarea minții, pregătirea intelectului pentru știința adevărată. Cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
scop în sine ci este o etapă necesară pentru a ajunge la crearea unei noi lumi științifice prin introducerea metodei inductive. Este etapa care are drept scop purificarea minții, pregătirea intelectului pentru știința adevărată. Cunoașterea dată de științe, anterioară lui Bacon, este considerată de acesta insuficientă pentru a te apropia de adevărata natură (cum numește filosoful englez lumea formelor naturale). Fostul imaginar devine ineficient în a explica realitatea și trebuie renunțat la el. Autoritatea excesivă ce li s-a atribuit unor
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
te apropia de adevărata natură (cum numește filosoful englez lumea formelor naturale). Fostul imaginar devine ineficient în a explica realitatea și trebuie renunțat la el. Autoritatea excesivă ce li s-a atribuit unor filosofi oprește din drumul spre cunoaștere, spune Bacon. "Cauza și rădăcina unică a aproape tuturor relelor în știință este că, în timp ce admirăm în mod greșit si preamărim puterile spiritului omenesc, nu căutăm adevăratele lui ajutoare"36. Aici apare la nivel teoretic ruptura de vechile teorii prin cenzura științei
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
erori, și noile cunoștințe ce sunt singurele reale. Așa procedează orice cenzor ce dorește să fie luat în serios. Ei anunță și chiar cred acest lucru că toată cunoașterea anterioară era doar o mare eroare ce trebuia depășită. Cenzura lui Bacon se realizează la două niveluri diferite: la nivelul cunoștințelor prin eliminarea informațiilor pe care le deținem și la nivelul metodicii prin înlocuirea modalității de a cunoaște lumea cu ajutorul unui nou instrument. Idolii baconieni împiedică cunoașterea datorită faptului că se interpun
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cunoștințelor prin eliminarea informațiilor pe care le deținem și la nivelul metodicii prin înlocuirea modalității de a cunoaște lumea cu ajutorul unui nou instrument. Idolii baconieni împiedică cunoașterea datorită faptului că se interpun între minte și realitate. Pentru a reprezenta aceasta Bacon folosește metafora oglinzii, care arată într-un mod plastic diferența dintre ceea ce este cunoașterea și posibilitățile acesteia. 2.3.1. Metafora oglinzii între cunoaștere și cenzură Pentru a înțelege de ce a folosit Bacon această metaforă trebuie să-i identificăm originile
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
minte și realitate. Pentru a reprezenta aceasta Bacon folosește metafora oglinzii, care arată într-un mod plastic diferența dintre ceea ce este cunoașterea și posibilitățile acesteia. 2.3.1. Metafora oglinzii între cunoaștere și cenzură Pentru a înțelege de ce a folosit Bacon această metaforă trebuie să-i identificăm originile ei. Aceasta nu a fost folosită doar pentru imaginea deosebită proiectată ci mai ales pentru că reprezenta una dintre tradițiile simbolice ale Evului Mediu și Renașterii. Ea a fost una dintre metaforele cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
deformează nu mai reprezintă decât un pas. Pornind de la această imagine, prin extrapolare, rolul opticii a devenit deosebit, pentru că era considerată ca știința care poate dezvălui adevărul. Lucrările de optică erau centrale pentru știința epocii. În acest context, viziunea lui Bacon subliniază cenzura pe care o realizează formele de cunoaștere din trecut. El consideră că modul în care funcționează mintea omenească ne oprește în demersul nostru de a cunoaște realitatea. "Se poate spune chiar, în aceasta privință, că mintea este o
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ajută cunoaștere ci dimpotrivă ne îndepărtează de aceasta. Multitudinea de fațete care distorsionează cunoașterea sunt reprezentate de cunoștințele diverse pe care le avem, încărcătură care în loc să ne apropie de realitate, ne îndepărtează de aceasta. Aceasta este prima observație a lui Bacon cu privire la instrumentele noastre de cunoaștere. Trebuie să acceptăm faptul că propria noastră minte intervine în demersul omului de a cunoaște realitatea. Recunoașterea faptului că există o structură bine închegată la nivelul unui imaginar colectiv ce influențează cunoașterea științifică și care
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o conotație negativă adânc implantată în conștiința englezilor din perioada secolelor XVI-XVII. Fie că e vorba de catolicism sau de protestantism nicio religie nu acceptă în mod oficial idolii. Mai mult, trecerea de la catolicism la anglicanism poate fi considerată pentru Bacon un model prin cenzura realizată de această formă de protestantism. Folosind termenul idol, Bacon surprinde două aspecte: idol ca obiect de cult (deoarece ideile vechilor filosofi erau atât de respectate încât deveniseră obiecte de cult), dar și idol ca fantasmă
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
e vorba de catolicism sau de protestantism nicio religie nu acceptă în mod oficial idolii. Mai mult, trecerea de la catolicism la anglicanism poate fi considerată pentru Bacon un model prin cenzura realizată de această formă de protestantism. Folosind termenul idol, Bacon surprinde două aspecte: idol ca obiect de cult (deoarece ideile vechilor filosofi erau atât de respectate încât deveniseră obiecte de cult), dar și idol ca fantasmă, nălucă. El dorește să cenzureze știința, și să scoată din mijlocul ei toate "obiectele
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
îndepărtându-l pe acesta de cunoaștere. Dublul sens al idolilor este perfect surprins prin rolul lor: ei sunt vechi rămășițe ce ne opresc de la cunoașterea reală și totodată fantasme ce ne îndepărtează de cunoaștere, precum o "Fata Morgana". Prin idoli Bacon surprinde imaginarul științific existent în epoca sa și încearcă să-l elimine. Dar această idee de cenzură a unor componente ale cunoașterii umane ce ne împiedică relaționarea cu ceea ce este considerat a fi realitatea nu este o încercare nouă. Vom
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai intervine și purificare care este realizată prin justiție. Dar dincolo de imaginea descrisă de misticul medieval, care vede salvarea ca revelație, există și o viziune științifică prin enunțarea erorilor și dorința de îndepărtare a acestora. Aceasta este dezvoltată de către Roger Bacon, o teorie asemănătoare cu cea a idolilor lui Francis. Roger Bacon, în Opus Majus (1266), ridică problema obstacolelor în sesizarea adevărului: Există patru obstacole în sesizarea adevărului, care sunt o piedică pentru oricine, chiar pentru cel învățat, și care numai
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginea descrisă de misticul medieval, care vede salvarea ca revelație, există și o viziune științifică prin enunțarea erorilor și dorința de îndepărtare a acestora. Aceasta este dezvoltată de către Roger Bacon, o teorie asemănătoare cu cea a idolilor lui Francis. Roger Bacon, în Opus Majus (1266), ridică problema obstacolelor în sesizarea adevărului: Există patru obstacole în sesizarea adevărului, care sunt o piedică pentru oricine, chiar pentru cel învățat, și care numai cu mare greutate îngăduie cuiva să obțină titrul clar avut pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
obiceiului, prejudecata curentă, ascunderea propriei noastre ignoranțe însoțită de etalarea ostentativă a științei pe care o posedă (s.a.). Oricine este încurcat în aceste dificultăți și orice treaptă le întâmpină"46. Cele patru cauze ale erorii sunt asemănătoare idolilor lui Francis Bacon și nu ne îndoim că acesta s-a inspirat atunci când le-a dezvoltat. Totuși ele nu au avut o influență majoră în epocă pentru că lumea științifică nu era încă pregătită să renunțe la propriul său imaginar. Acesta nu își epuizase
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dezvoltat. Totuși ele nu au avut o influență majoră în epocă pentru că lumea științifică nu era încă pregătită să renunțe la propriul său imaginar. Acesta nu își epuizase încă resursele, dimpotrivă era în plină expansiune. Inclusiv modalitatea în care Roger Bacon enunță prima cauză a erorii arată că el nu dorește o cenzură completă. "Supunerea față de o autoritate greșită și nevrednică" nu înseamnă renunțarea la supunerea față de orice autoritate și lasă locul acceptării unor anumitor preluări ce sunt considerate vrednice. Această
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Această idee a autorității vrednice lasă locul unor interpretări subiective cu privire la ceea ce este vrednic sau nevrednic, și nu trimite la o cenzură completă ce implică cercetarea directă a naturii. Rămâne loc pentru imaginea deja existentă în știință. Cenzura lui Roger Bacon nu este totală iar măsurile pe care le-a luat nu sunt radicale. Se oprește doar la a enunța aceste surse ale erorii, fără a căuta o soluție pentru îndepărtarea lor. Se consideră că doar cunoașterea cauzelor erorii poate duce
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a luat nu sunt radicale. Se oprește doar la a enunța aceste surse ale erorii, fără a căuta o soluție pentru îndepărtarea lor. Se consideră că doar cunoașterea cauzelor erorii poate duce singură la înlăturarea acestora, considera filosoful medieval. Roger Bacon încearcă o cenzură, dar aceasta s-a dovedit a fi incompletă pentru că nu era timpul pentru o astfel de cenzură. În schimb cenzura lui Francis Bacon a avut un succes deplin. Unul dintre motive este că Francis Bacon nu este
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
doar cunoașterea cauzelor erorii poate duce singură la înlăturarea acestora, considera filosoful medieval. Roger Bacon încearcă o cenzură, dar aceasta s-a dovedit a fi incompletă pentru că nu era timpul pentru o astfel de cenzură. În schimb cenzura lui Francis Bacon a avut un succes deplin. Unul dintre motive este că Francis Bacon nu este doar un cenzor al imaginarului epocii sale, ci și un constructor de imagini desăvârșit. Combinate, ideea cenzurii cu denumirea de idol, ajută la acceptarea erorilor despre
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]