942 matches
-
112-126; Gáldi Lászlo, Fonosimbolismul rimelor în „Nocturnele” lui Bacovia, LR, 1969, 2; Mihail Petroveanu, Bacovia, București, 1969; Liviu Chiscop, George Bacovia (1881-1957). Bibliografie, Bacău, 1970; Doinaș, Diogene, 42-52; Micu, Început, 448-468; Popa, Modele, 120-132; Ulici, Recurs, 69-79; Mircea Anghelescu, Satanismul bacovian, RITL, 1972, 2; Barbu Cioculescu, Dualitatea râs-plâns în poezia lui George Bacovia, RITL, 1972, 2; Doinaș, Poezie, 71-73; Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia. Poezie sau destin, București, 1972; Emil Manu, Introducere în cromatica lui Bacovia, RITL, 1972, 2; Mihai Vornicu, Masca poetică
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Daniel Dimitriu, Bacovia, București, 1981; Iorgulescu, Ceara, 83-86; Manu, Sensuri, 64-69; Raicu, Calea de acces, 5-46; Săndulescu, Portrete, 198-203; Marcea, Concordanțe, 257-261; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 22-36; Zaciu, Viaticum, 234-251; Ciopraga, Propilee, 54-66; Alexandra Indrieș, Alternative bacoviene, București, 1984; Scarlat, Ist. poeziei, II, 303-334; Petru Comarnescu, Kalokagathon, îngr. Dan Grigorescu și Florin Toma, introd. Dan Grigorescu, București, 1985, 268-269; Moraru, Ceremonia, 7-34; Pop, Jocul, 29-41; Sorescu, Ușor cu pianul, 361-362; Nicolae Manolescu, Despre poezie, București, 1987, 204-206
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Solomon Marcus, Invenție și descoperire, București, 1989, 271-282; Mircea Muthu, Alchimia mileniului, 1989, 84-86; Fanache, Vârstele poeziei, 135-182; Radu Petrescu, G. Bacovia, VR, 1991, 9, 10; Negoițescu, Ist. lit., I, 267-270; Cezar Baltag, Eseuri, București, 1992, 78-81; Alexandru Mușina, Arcadia bacoviană: o contrautopie, RL, 1993, 6; Alexandru Buican, Posteritatea lui Bacovia și „Istoria” lui... G. Călinescu, București, 1994; Gh. Crăciun, Bacovia - principiul tranzitiv al „Stanțelor”, RL, 1994, 34; V. Fanache, Bacovia. Ruptura de utopia romantică și afirmarea spiritului modern, Cluj-Napoca, 1994
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
lui Bacovia și „Istoria” lui... G. Călinescu, București, 1994; Gh. Crăciun, Bacovia - principiul tranzitiv al „Stanțelor”, RL, 1994, 34; V. Fanache, Bacovia. Ruptura de utopia romantică și afirmarea spiritului modern, Cluj-Napoca, 1994; Micu, Scurtă ist., I, 367-369; Gh. Crăciun, Simbolismul bacovian de la conformism la erezie, ST, 1995, 3; Agatha Grigorescu-Bacovia, George Bacovia. Posteritatea poetului, București, 1995; Ioan Milea, Lecturi bacoviene și alte eseuri, București, 1995, 7-87; Pop, Recapitulări, 12-21; Popa, Estuar, 64-71; Ion Deaconescu, George Bacovia sau Monologul pe mai multe
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
V. Fanache, Bacovia. Ruptura de utopia romantică și afirmarea spiritului modern, Cluj-Napoca, 1994; Micu, Scurtă ist., I, 367-369; Gh. Crăciun, Simbolismul bacovian de la conformism la erezie, ST, 1995, 3; Agatha Grigorescu-Bacovia, George Bacovia. Posteritatea poetului, București, 1995; Ioan Milea, Lecturi bacoviene și alte eseuri, București, 1995, 7-87; Pop, Recapitulări, 12-21; Popa, Estuar, 64-71; Ion Deaconescu, George Bacovia sau Monologul pe mai multe voci, Iași, 1996; Lucian Tamaris, Plânsul lui Bacovia. O interpretare psihanalitică, București, 1997; Daniel Dimitriu, Bacovia după Bacovia, Iași
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Bacovia. Biobliografie, Bacău, 2001; Ion Bogdan Lefter, Bacovia - un model de tranziție, 2001; Popa, Ist. lit., I, 1133-1134; Constantin Trandafir, Poezia lui Bacovia, București, 2001; Andrei Iustin Hossu, Cuvinte despre Bacovia sau Revelațiile unui veac, SUA, 2001; Theodor Codreanu, Complexul bacovian, Iași, 2002; V. Fanache, Bacovia în 10 poeme, Cluj-Napoca, 2002. E.S.
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
experiență mai degrabă traumatizantă. Camera, patul, oglinda constituie recuzita evocatoare a unei intimități defuncte. Reflex al deziluziei, căderea în desfrâu mai păstrează urmele unui idealism corupt. Erotica lui B. e indecisă între viciu și himeră. De fapt, poetul e un bacovian, care preia din lirica marelui „pontif al poeziei de atmosferă”, deturnându-le în poncif, nu doar tenta întunecată a unei viziuni sau o anume cadență a rostirii, ci și un calapod pentru sintagme. Impresia de monotonie rămâne oricum preponderentă, chiar dacă
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
articolele lui, scrise cu duh încrâncenat și cârtitor. Polemismul, revers al unor frustrări, imprimă publicisticii o tentă pamfletară. Și în versurile cu accente sociale, și în lirica erotică, prezente în volumul Aliquid (1933), B. eminescianizează. Pe alocuri, câte o notă bacoviană. Serenada, romanța nu formează registrul liric cel mai potrivit pentru acest spirit zbuciumat, captiv al unor stări de anxietate. Elegiacul alternează cu grotescul, litania alunecă în umor negru. Lui B. îi place, evident, să filosofeze. Dar cugetările lui, amare, nu
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
transparența. Se regăsește aici „eșarfa melancoliei” care învăluie elegia subtil ticluită. Totodată, un segment important al scrisului lui B. este poezia erotică. În Lecția de melancolie (1987), elegia nu mai este menționată în titluri, însă rezonanța ei persistă, căpătând accente bacoviene. În Semințe eterne (1990), evocării elegiace a ținutului bucovinean și a neamului din care se trage poetul i se adaugă oda „ostașilor căzuți la datorie” și „lauda cuvântului” în care „susură cântecul”. Sesizând riscul de a se bloca într-un
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
două premiate de Academia Română), Acropole (1945) - toate uzează de aceleași motive: marea, momentul despărțirii, țipătul dezolant al pescărușului, ploaia, corabia care se îndepărtează. O oarecare distanțare de poetica simbolistă se simte în volumul Zăpada mieilor (1944), dar timbrul redevine puternic bacovian în Lacrimile pământului (1944). În acest volum, B. părăsește universul marin pentru a evoca parcuri unde „cad frunze, funerar”. În ceea ce privește romanele, se pare că B. folosește o anume schemă, pe care o urmează aproape fără excepție. Acestea apar oricum într-
BILCIURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
climatului de sensibilitate (nevroze, claviruri, parcuri solitare, ploaie, margini de cale ferată, fum de uzine, violet, cloroze etc.) la Bacovia își anulează artificiul tocmai prin epuizarea lui și prin reducția la substanța cea mai rezistentă și mai opacă, anume plumbul bacovian. Despre acesta, Svetlana Matta, autoarea celei dintâi cărți despre Bacovia, face următoarea observație: „Plumbul lui Bacovia este prototipul, expresia cea mai completă a ponderii, a celui de al patrulea element: Pământul mort. În radioactivitate se declanșează o serie de transformări
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fulgurante, dar riguros coherente, mergând drept în miezul lucrurilor (carte care va trebui neîntârziat tradusă la noi), concordă în viziunea și referințele ei cu excelenta monografie a lui M. Petroveanu. Amândoi autorii fac foarte justa apropiere între inhibiția și abulia bacoviană, pe de o parte, și alienarea lui Meursault, personajul din L’Etranger al lui Camus. Petroveanu adaugă o îndreptățită analogie între poezia lui Bacovia și lumea din teatrul și proza lui Samuel Beckett. Și în poezia lui Bacovia se așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
moto din Mateiu I. Caragiale) cu volumul Țara de lut sau Scrisorile blândului și însinguratului Sergiu Adam către mult prea iubita lui soață, Doamna Otilia, apărut în 1971. Sunt aici versuri sensibile, evocări serafizate de ruralism pictural, dar cu filiație bacoviană („ninge pe vechi catedrale”,/ „soarele curge peste vârfuri de plopi”) și nu fără ceva urme din linia Nicolae Labiș - Ioan Alexandru („Oh, lerui-ler, într-o noapte ca asta/ când stelele umblă buimace pe jos/ fratele meu a trecut sub zăpezi
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
pământ și în cer/ îmi aduc aminte copilăria:/ lumină de ceară pe dealuri,/ flori prăfuite la marginea drumului.../ Lumea e totuși frumoasă,/ pururi aș sta s-o contemplu.” În Peisaj cu prințesă (1987), volum care valorifică mai apăsat sursele poeziei bacoviene, degradarea coloristică a imaginilor oferă subiectului liric prilejul să se contextualizeze într-un spațiu al fantasmelor neliniștii, al sentimentelor neprecizate, al tulburărilor mărunte. Sunt percepute cu precădere secvențe ale unor peisaje de toamnă, anotimpul având calitatea convenabilă de a face
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
unui spirit modern, trecut prin filieră romantică și simbolistă. Poetul va ține, de altfel, să-și sublinieze, și încă apăsat, condiția de solitar elegiac, atins de răul lumii și al veacului, și atunci gesticulația sa lirică o amintește pe cea bacoviană. Acest romantic întârziat nu-și găsește, însă, decât rareori, și doar fragmentar, expresia pe măsură. Prea mult subminate de un verbiaj abstract, versurile lui riscă să cadă, nu o dată, în platitudini confortabile, clamate, însă, cu sentimentul descoperirii cine știe cărei adânci filosofii
AL-GEORGE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285210_a_286539]
-
estem, deci într-un element nou, zămislit de poet și posedând valoare estetică.” În volumul Sporind a lumii taină. Verbul în poezia lui Lucian Blaga (1981), analizele din Corola de minuni a lumii sunt reluate, pornind de la statistică verbului. Alternative bacoviene (1984) și Polifonia persoanei (1986) deplasează interesul către antropologie și, nu în ultimul rând, catre sociologie. În primă, literatura bacoviană e descoperită prin trei modele: expresionist, simbolist, socialist. Noutatea e a comparatismului dezinvolt al autoarei. Polifonia persoanei reia, dintr-un
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
în poezia lui Lucian Blaga (1981), analizele din Corola de minuni a lumii sunt reluate, pornind de la statistică verbului. Alternative bacoviene (1984) și Polifonia persoanei (1986) deplasează interesul către antropologie și, nu în ultimul rând, catre sociologie. În primă, literatura bacoviană e descoperită prin trei modele: expresionist, simbolist, socialist. Noutatea e a comparatismului dezinvolt al autoarei. Polifonia persoanei reia, dintr-un unghi nou, studii mai vechi publicate în revista „Orizont”. Atenția se îndreaptă acum către cercetările lui Eduard Pamfil, liderul cercului
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
Timișoara, sunt complementare acestei cărți. SCRIERI: Saltul în gol, Timișoara, 1973; Corola de minuni a lumii. Interpretare stilistica a sistemului poetic al lui Lucian Blaga, Timișoara, 1975; Sporind a lumii taină. Verbul în poezia lui Lucian Blaga, București, 1981; Alternative bacoviene, București, 1984; Două-trei minute, București, 1984; Polifonia persoanei, Timișoara, 1986; Cutia de chibrituri, București, 1987; Un sertar întredeschis, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Șerban Foarță, „Saltul în gol”, O, 1973, 43; Laurențiu Ulici, Viața în proza, RL, 1973, 45; Livius Ciocârlie
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
Repere bibliografice: Șerban Foarță, „Saltul în gol”, O, 1973, 43; Laurențiu Ulici, Viața în proza, RL, 1973, 45; Livius Ciocârlie, „Corola de minuni a lumii”. Alexandra Indrieș - dificultăți învinse, Ț, 1976, 19; Ciobanu, Însemne, ÎI, 326-329; Adrian Dinu Rachieru, „Alternative bacoviene”, O, 1984, 36; Brândușa Armanca, Efecte geometrice, O, 1984, 48; Șerban Foarță, „Alternative bacoviene”, O, 1986, 49; Al. Călinescu, „Polifonia persoanei”, CRC, 1987, 10; Aurel Sasu, Literatura prin gaura cheii, TR, 1988, 12; Gheorghe Grigurcu, Confesiune deghizata, RL, 1988, 16
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
proza, RL, 1973, 45; Livius Ciocârlie, „Corola de minuni a lumii”. Alexandra Indrieș - dificultăți învinse, Ț, 1976, 19; Ciobanu, Însemne, ÎI, 326-329; Adrian Dinu Rachieru, „Alternative bacoviene”, O, 1984, 36; Brândușa Armanca, Efecte geometrice, O, 1984, 48; Șerban Foarță, „Alternative bacoviene”, O, 1986, 49; Al. Călinescu, „Polifonia persoanei”, CRC, 1987, 10; Aurel Sasu, Literatura prin gaura cheii, TR, 1988, 12; Gheorghe Grigurcu, Confesiune deghizata, RL, 1988, 16; Nicolae Manolescu, Polifonie romanesca, RL, 1988, 16; Ioan Holban, Textul și ciornele, CRC, 1988
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
1976, 4; Daniel Dimitriu, „Viața după o zi”, CL, 1976, 3; Mircea Tomuș, Alte cărți de poezie, T, 1976, 3; Al. Andriescu, „Viața după o zi”, CRC, 1976, 16; Eugen Dorcescu, „Amiaza melcilor”, O, 1977, 26; Paul Dugneanu, O viziune bacoviană, LCF, 1979, 30; Constantin Hârlav, „Fața zilei”, ST, 1979, 12; Nicolae Manolescu, Visul și veghea, RL, 1980, 15; Ioan Holban, „Oh, ce lume!”, CRC, 1981, 5; Alex. Ștefănescu, Tensiune constantă, RL, 1982, 26; Costin Tuchilă, „Studiul de noapte”, LCF, 1983
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
-G. s-a revelat la maturitate și ca un poet de idei și de insațiabilă meditație, publicând două volume intitulate neutruVersuri (1969-1972). Poezia lui își are sursa primară într-o copilărie frustrată, într-o adolescență întârziată, petrecută într-un oraș bacovian - „urât, cu flori de scrum,/cu oarbe felinare, cu ochi de lup/sclipind spre abatoare”. Poetul cultivă o nesfârșită nostalgie salvatoare: „De nu clădeam în vis, pretimpuriu,/O lume, și de n-ar fi fost să-nfrunt/ Cu visul lumea
IONESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287589_a_288918]
-
cantabilitate calmă (Noapte la Balcic, Morarul, Noapte de Crăciun). Poezia de dragoste, limitată în faza anterioară la o contemplare lucid-distanțată a sentimentului, se modifică, încercând tonuri noi, nostalgice, interiorizate (Final, Elegie). Unele sonuri și imagini mărturisesc influența discretă a poeziei bacoviene, dar în ansamblu lirica lui J. rămâne una minoră, cantonată în surse și formule uzate prin folosire îndelungată. SCRIERI: Vechiul refren (în colaborare cu Gh.I. Chițibura), Cluj, 1926; Icoane, Craiova, 1928; Cu duhuri rele, Craiova, 1928; Arabescuri, Craiova, 1929; Liniște
JALES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
Convenționalele, primul din volumul Menuet, rezonanțe și ecouri dintre cele mai variate par tentative de aflare a tonului, imagisticii, atmosferei lirice proprii, prin utilizarea dezinvoltă a unor structuri și a unor construcții validate. Dacă în Menuet poemele poartă amprenta simbolismului bacovian, culegerile Poema (1971), Poemele mării (1975), chiar dacă adună versuri scrise în aceeași perioadă, vădesc reflexe ale suprarealismului. Poetul vizează o sinteză personală, cultivând „modernisme” felurite în tipare devenite „clasice”, pe care le subordonează dicțiunii sale elegiac-sceptice, definită printr-un sentimentalism
JALES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
o dețin simbolurile din mitologie, personaje precum Neptun, Pan, Orfeu, Narcis. Rondelurile din ciclul Orfice se disting prin viziunea modernă pe care o proiectează asupra ipostazierii poetului și a condiției lui. Poemele din volumul Anamnesis (1986), pedalând pe discrete acorduri bacoviene, sunt construite în jurul unor rememorări și trăiri revolute. Între ele, ciclul Cronica nopților și a anotimpurilor se evidențiază prin peisajele autumnale, desfășurate într-o fastuoasă, rafinată paletă cromatică. Prozele reunite în volumul Bătrânul anticar (1991) îmbină ingenios referințe livrești și
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]