617 matches
-
de vie din Dealul Ursole din Copou, de la Ioniță fost bașceauș. Și vodă îl plătește “binișor”, fiindcă, pe lângă bani, îi mai dă “și zeci suflete de țigani din drepți țiganii domnești”. Acuma, ține-te bine, dragă ieșene. Da’ care-i baiul, vere? Imaginează-ți că și un voievod poate rămâne dator către un slujbaș domnesc! Care-i acela care a avut curajul să-și ceară datoria de la vodă? Slujbașul domnesc este Iordache Balș, mare vistiernic, iar datornicul este fostul domnitor Alexandru
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pot? Ia să încerci și ai să vezi că poți. Să auzim pricina, dragule. La 3 octombrie 1700 (7209), Matei Sturza, unul din ctitorii mănăstirii Bărboi, dăruiește acesteia “cîte pogoane s-or afla, ce sîntu la Vlădiceni”. Și care-i baiul? Ce, nu au mai fost ctitori care au dăruit moșii, sate, case, dughene, crâșme, și cine mai știe câte altele? Au mai fost, dar aici binefăcătorul o scaldă: Ba spune că “ Aceste vii cu pomăt și cu loc cu tot
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ultimele cuvinte ale lui Păstorel doar... Ori mi se pare mie, ori mai ai un of pe inimă... Oful ar fi că s-au sfârșit drumețiile noastre, care, drept să-ți spun, credeam că vor ține o veșnicie! Nu-i bai, dragă prietene. Mai găsim noi niscai pricini s-o luăm din nou la picior... Ieșeanul a privit către mine cu sclipire de lumină în ochi, semn că în sufletul său a renăscut speranța că vom mai hălădui pe ulițele sau
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și trimițând bezele frumoasei hangițe, ieșim... Mergem de ceva vreme fără să scoatem o vorbă. Știi ce ne lipsește acum , vere? - mă întreabă pe nepusă masă ieșeanul. Bine ar fi să știu. Te-aș scuti de o explicație. Nu-i bai. Ți-o spun pe gratis. Ne lipsește... un șanț. Multe mi-au trecut și mie prin cap, iar altele prin urechi auzite de la tine, dar așa o dorință nici c-am visat! Dar dacă tot ai stricat vorba, spune-mi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și savura cu multă plăcere împreună cu Radu din vinul alb tămâios, în timp ce Ramona și Livia își sorbeau cafeaua aburindă. Andrei trăgând cu ochiul lui Radu, se adresă Ramonei: -Ce zici dacă ai fi nașă la nunta noastră? -N-ar fi nici un bai, dar eu... sunt singură, zise Ramona zâmbind privindu-l pe Radu. -Până la toamnă e mult, așa că nu-ți face griji. -Da... ce idee bună.Ce părere ai Radu? întrebă Livia spunându-i pe numele mic la insistențele lui din
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Andrei colegul meu, iar ea e Ramona, prietena mea, spuse Radu, simțindu-se dator să dea explicații bunicului. -N-ai spus niciodată că ai o prietenă!, i se adresă bunicul. -N-a fost cazul, bunicule. -Ei, acum că știu, nu-i nici un bai, Dumnezeu să fie cu voi, copii! -Ai fost harnic bunicule, glumi Andrei. -Cam așa, zâmbi bunicul. Când eu eram tânăr au fost alte vremuri, nu umblam așa mult prin școli ca voi acum. Bunicul reuși să îndepărteze vălul apăsător care
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
ales dacă e vorba de un lucru — A ajuns la Evening News? atât de prețios pentru dumneavoastră. Chiar În afurisita ei de găoază. — Eram sigură că Îl văzusem acolo. Aș fi — Nu până acum. putut să jur! — Și care-i baiul? E doar un negrotei. — Asta se Întâmplă Întotdeauna, doamnă Nu prea ducem lipsă de ei, nu-i așa? Dornan. Uneori, când un lucru care vreți glumesc eu. mai presus de orice să fie acolo nu e, n-o ⎯ Ascultă, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
16 și se raportează la viața feudală, dat fiind că aceasta a fost epoca în care feudalismul s-a afirmat puternic la români (a alcătui, a cheltui, a făgădui, fel, hotar etc.). Altele sunt populare doar în graiurile din Transilvania (bai, dărab), cele mai noi circulând în graiurile ardelenești unde bilingvismul este viu (feștic „vopsea“ < magh. festék, teglăzău „fier de călcat (rufe)“ < magh. téglázóvas). Dialectele românești sud-dunărene nu au niciun element maghiar, deci contactul dintre română și maghiară a avut loc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
În ambele situații semantice formele au la origine ideea de „mare, mai mare”. Bulgara are forma baĭ folosită ca adresare unui bărbat mai în vârstă, în rusă aceeași formă are sensul de „om influent, cu stare”, iar în dialectele turcotătare bai înseamnă „om bogat, stăpân, conducător, șef”, pe când în albaneză bej s-a folosit pentru „feudal, latifundiar”, iar actualmente se folosește ca adresare, domnule! Totodată în alb. există forma bëj, verb cu o gamă foarte largă de sensuri: „a face, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în alb. există forma bëj, verb cu o gamă foarte largă de sensuri: „a face, a crea, a se ocupa (de ceva), a săpa, a organiza, a se deplasa, a naște, a scoate, a câștiga, a vorbi etc. În română bai, ca și în maghiară (baj) de unde se crede că ar proveni, se folosește mai întâi în expresia nu-i bai „nu face nimic, nu-i nici un necaz (mare)”, de unde s-a dezvoltate sensul de „supărare, belea, bucluc”. În această serie
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de ceva), a săpa, a organiza, a se deplasa, a naște, a scoate, a câștiga, a vorbi etc. În română bai, ca și în maghiară (baj) de unde se crede că ar proveni, se folosește mai întâi în expresia nu-i bai „nu face nimic, nu-i nici un necaz (mare)”, de unde s-a dezvoltate sensul de „supărare, belea, bucluc”. În această serie se înscrie și rom. mai adv. „încă, și mai, cam, cât pe ce”, engl. boy „băiat, fiu”. În toate aceste
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Arad, 57 arbore, 56 arc, 132 Ardeal, 55 arieni, 69 Asan, 54 Asănești, 54 Asău, 57 a așterne, 195 atare, 195 a atârna, 195 atât, 45 auă, 129 avari, 69 azimă, 99 ăla, 44 Bacău, 57 baci, 133 Bacova, 57 bai, 185 Balcani, 69 ban, 66 bandă, 67 Basarabia, 108 Bascov, 57 Bașcova, 57 Bașeu, 57 * Cifra indică pagina sau una dintre paginile unde cuvântul este vizat etimologic. alb, 76 baștină, 54 bă, 69 băcan, 111 Băcani, 57 Băcel, 57 bădie
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
era genul de loc pe care m-aș fi așteptat să-l aleagă Neumann pentru o Întâlnire. L-am găsit strâmbându-se nervos deasupra unei cești de cafea și a unei farfurioare pe care stătea, uitată, o prăjitură. — Care-i baiul? l-am Întrebat așezându-mă. Ți-ai pierdut pofta de mâncare? Neumann fornăi către farfurie: — Exact ca și guvernul ăsta. Arată al naibii de bine, dar nu are nici un gust. Frișcă din Înlocuitori foarte proști. L-am chemat pe chelner cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
racii Înroșiți cu o furculiță și-i așază Într-o farfurie mare și adâncă. „Auzi, madam Pandea! Cică la Donca Simo o să joace un film foarte frumos, „Un condamnat la moarte a evadat”. Mi-a spus madam Lulu. „Nu-i bai!” răspunde doamnea Pandea, „nu-i bai! Că-l prind ei!” Ei beau secărică. Plutonierul Ilie Îi toarnă În pahar, de, e șef. „Nimeni nu scapă, toa’lent, să trăiți! De data asta nu scapă nimeni!” Își Împleticește limba și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
-i așază Într-o farfurie mare și adâncă. „Auzi, madam Pandea! Cică la Donca Simo o să joace un film foarte frumos, „Un condamnat la moarte a evadat”. Mi-a spus madam Lulu. „Nu-i bai!” răspunde doamnea Pandea, „nu-i bai! Că-l prind ei!” Ei beau secărică. Plutonierul Ilie Îi toarnă În pahar, de, e șef. „Nimeni nu scapă, toa’lent, să trăiți! De data asta nu scapă nimeni!” Își Împleticește limba și cu greutate Își stăpânește vorba. „Uită-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Mă prinde de braț, mă și pișcă. Apoi face un salt, se pune cu fundul pe tejghea, pozează, picior peste picior, coapsă dezvelită. - Zi, mă, ce mai faci? Nu merge treaba? Văd că n-ai clienți. Vezi bine! Dar atâta bai să fie! Încă Îmi bate inima, al dracului de tare Îmi bate. Înghit de câteva ori În sec, simt cum mi se face greață. Culmea, mi se umezesc ochii. Mă Întorc cu spatele, privesc raftul cu băuturi: - Îți dau ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Lichefiat de aerul tare cu miros de brazi și motorină, m-aș fi îndrăgostit de șantier, de du-te-vino-ul basculantelor, de trepidația drujbelor mânuite dement prin pădure, sub privirea caldă și întrebătoare a inginerului-șef: „Ia zi, măi Robe, care-i baiul?“ „Fii-mea, tovarășe Andrei. Nu știu ce să mă mai fac cu ea... Vrea să dea la facultate...“ „Trimite-o la mine, aici, pe șantier; vorbesc eu cu ea.“ Eram Colea Răutu, brigadier fruntaș pe șantierul oligofrenilor, venit să-și spună păsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
orice caz, intrebarea a avut darul de a-mi reaminti de promiscuitatea anilor ’50, pe care i-am petrecut in str. Leon-Voda, de scandalurile unui vecin betiv, de certurile si neintelegerile provocate mai ales de utilizarea in comun a singurei bai din imobil, a bucatariei improvizate in pod, in care gateau doua familii sau de utilizarea in comun a W.C.-ului. 4. Nu am nici o informatie legata de vreo presupusa partida de carti a unchiului meu, Robe Vitalian. Acesta nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
furtuni de zăpadă în Antalya, secetă la Londra, tornade în Belgrad și la Sofia, alunecări de teren la Constanța (faleza dusă pe toată linia, până la „2 Mai“, nu doar la Eforie, ca acum), crevase în Bușteni, între Bucegi și Munții Baiului (cu șoseaua și calea ferată rupte și ridicate până spre stânele din Zamora), inundații masive prin Dobrogea și județul Dolj (centrala din Cernavodă intrată 10 metri sub Dunăre), gripa aviară la Ceamurlia și Maliuc, apoi la Tuzla, Negru-Vodă și Mangalia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
scalp și cresc secreția de androgeni, hormonii sexuali masculini care pot ucide foliculele piloase. Părul lipsit de elementele nutritive corespunzătoare aduse de fluxul sanguin se ofilește și cade, la fel ca florile și iarba. Cel mai mare poet chinez, Li Bai, spunea acum mai bine de 1 000 de ani: „Cinci sute de coți are părul meu cărunt, de atâtea frământări și griji fără răgaz”. Evident, stresul a fost dintotdeauna cea mai frecventă cauză a Îmbătrânirii premature. Mai există o cauză
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
menesc astfel copilului: prima: ani mulți, În sănătate și cu pace să trăiască; a doua Îi rânduiește să ia fata Împăratului Răsăritului, că fata aceasta s-a născut odată cu el; iar a treia sune că-l va feri de toate baiurile, că multe baiuri poate să viie asupra lui, zâce cât oi ute face, i-oi țâne viața-n sus. Împăratul aude ursirea celei de-a doua tocmai din pod și nu-i convine ca pruncul să-i devină ginere. De
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
prima: ani mulți, În sănătate și cu pace să trăiască; a doua Îi rânduiește să ia fata Împăratului Răsăritului, că fata aceasta s-a născut odată cu el; iar a treia sune că-l va feri de toate baiurile, că multe baiuri poate să viie asupra lui, zâce cât oi ute face, i-oi țâne viața-n sus. Împăratul aude ursirea celei de-a doua tocmai din pod și nu-i convine ca pruncul să-i devină ginere. De aceea, caută să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
este redusă; dacă se află Însă Într-o relație specială (prietenie, rudenie etc), abaterile pot fi foarte mari (În schimburile verbale pot apărea multe elemente nespecifice unei conversații Într-un asemenea cadru). 3.5. Actul de limbaj Ăsta-i sten’bai, ... așteaptă. (Înregistrarea nr.3) Teoriile mai sus menționate ne propun, În esență, același lucru: pentru a Înțelege semnificația unui enunț, trebuie să inserăm propoziția enunțată În activitatea umană În care locutorul este angrenat la momentul declanșării actului de comunicare (În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
lucruri În care este implicat un anumit subiect. Din punct de vedere semantic, se pot identifica două componente distincte ale enunțului: prima, prin care locutorul descrie un obiect din mediul fizic imediat Împărtășit de cei doi actanți, Ăsta-i sten’bai; cea de a doua, prin care Îi cere interlocutorului să facă ceva, așteaptă. Înțelegerea acestor utilizări, esențialmente diferite, ale semnelor verbale este facilitată de o altă teorie, teorie ce plasează o componentă a semnificației enunțului Într-un context exterior sistemului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
secundi, da. Ăsta da, ... H: Lasî cî-Ți explic eu mai tîrziu. Lasî-l acolo. S: Lasî-mă sî-n .. sî văd șî eu. Daî ÎÎ, zumu-i sonor sau Îi zum di imagini? H: Cre’ cî-i sonor. S: ... Îi volumu’. ... Așa. ... Ăsta-i sten’bai, ... așteaptă. Iar... uite-aicia ai ...! (cu o voce ridicată brusc, cu un ritm rapid ce vrea să exprime neîncredere, surpriză) Da’ ci-s liniili di sus? E...e...semnal? (vocea exprimă nesiguranță) H: Cre’ cî. S: Așa semnal mari ai tu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]