KorAP: Find »[drukola/base=baladă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...203 >

5,057 matches

Corola-blog/BlogPost/358624_a_359953

Acasa > Cultural > Artistic > - Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 494 din 08 mai 2012 Toate Articolele Autorului AM ÎNVĂȚAT ABECEDARUL SPIRITULUI ROMÂNESC Doinele sunt viața mea Dragii mei, ascultați povestea unei cântărețe de doine și balade. Mă numesc Mariana Voica și m-am născut în Galați în luna cea mai frumoasă a anului: luna mai, anul 1956. Sunt fiica Dunării și am copilărit pe malul stâng al fluviului, unde casa părintească există și acum, casă veche

MARIANA VOICA GRECU AM ÎNVĂŢAT ABECEDARUL SPIRITULUI ROMÂNESC by http://confluente.ro/Mariana_voica_grecu_am_invatat_abec_cezarina_adamescu_1336538920.html [Corola-blog/BlogPost/358624_a_359953]
înmormântări. Știa să cânte de toate. Și avea har înnăscut. Cânta și din gură, la fel de frumos, cu o voce timbrată, caldă. Avea în repertoriu cuplete muzicale vesele, arii din opere și operete, melodii populare, ușoare și romanțe, vechi cântece lăutărești, balade și doine. Și mama avea o voce frumoasă, o auzeam adeseori fredonând melodii vechi, atunci când trebăluia prin gospodărie. Deși am moștenit talentul și înzestrarea tatălui meu, nu am reușit să intru ÎN LUMEA MUZICII în adevăratul sens al cuvântului pentru că

MARIANA VOICA GRECU AM ÎNVĂŢAT ABECEDARUL SPIRITULUI ROMÂNESC by http://confluente.ro/Mariana_voica_grecu_am_invatat_abec_cezarina_adamescu_1336538920.html [Corola-blog/BlogPost/358624_a_359953]
Corola-blog/BlogPost/93020_a_94312

Vineri, 20 ianuarie 2017, ora 19 Revine maestrul Theo Wolters pe scena Filarmonicii „Banatul”. El va dirija Simfonia nr.35 în re major KV 385 de Wolfgang Amadeus Mozart, Balada pentru pian și orchestră op.19 de Gabriel Faure, iar la final Misa Încoronării (Krönungmesse) KV 317 tot de Mozart. Simfonia nr.35, în re major, a fost supradenumită „Haffner”. Există o serenadă „Haffner”, compusă de Mozart în 1776, dedicată

FILARMONICA „BANATUL”Avancronica de concert by http://uzp.org.ro/filarmonica-banatulavancronica-de-concert-12/ [Corola-blog/BlogPost/93020_a_94312]
la sfârșitul concertului a prezentat ultima parte a simfoniei. El a considerat că finalul simfoniei, cu exuberanța și optimismul său, va asigura necondiționat un mare succes întregului concert. Așa a și fost. Faure a compus multe lucrări pentru pian, dar Balada le întrece pe toate în frumusețe. A compus-o în 1877 și i-a dedicat-o lui Saint-Saëns. Este mult mai cunoscută în varianta cu orchestră realizată în 1881, la sugestia lui Fanz Liszt. Mulți compozitori au lăudat această lucrare

FILARMONICA „BANATUL”Avancronica de concert by http://uzp.org.ro/filarmonica-banatulavancronica-de-concert-12/ [Corola-blog/BlogPost/93020_a_94312]
Debussy încă nu apăruse, deci nu este o întoarcere la romantismul povestitor și nici o anticipare a muzicii lui Debussy sau Ravel. Sensul cel mai înalt al acestei muzici este o extraordinară comuniune a deliciilor naturii cu afectivitatea umană. Frumusețile acestei balade ni le va dezvălui pianistul Dragoș Mihăilescu. Mozart a compus multe mise, dintre care doar 16 au fost terminate integral. Printre ele și Misa în do major, în catalogul Köchel aflându-se la numărul 317. Manuscrisul este datat 23 martie

FILARMONICA „BANATUL”Avancronica de concert by http://uzp.org.ro/filarmonica-banatulavancronica-de-concert-12/ [Corola-blog/BlogPost/93020_a_94312]
Corola-blog/BlogPost/92671_a_93963

eram întotdeauna responsabila cu laboratorul de științe naturale unde petreceam mult timp singură. În vacanțe desenam la muzeul Antipa, povestea mea preferată din copilarie a fost “Mărunțica” de H C Andersen și am învățat să citesc pe versurile din cartea “Balada unui greier mic”. Când am realizat, în ultimul an de la Institut, că vreau să-mi concentrez tot efortul meu creator și artistic pe studiul naturii, reprezentată așa cum o trăiam eu, ca pe o experiență vie, a fost ca o urmare

“Artistul contemporan trebuie să fie capabil să identifice problemele reale ale societăţii în care trăieşte…” by http://uzp.org.ro/artistul-contemporan-trebuie-sa-fie-capabil-sa-identifice-problemele-reale-ale-societatii-in-care-traieste/ [Corola-blog/BlogPost/92671_a_93963]
Corola-blog/BlogPost/343274_a_344603

Acasa > Impact > Traducere > BALADA ADEVĂRURILOR FALSE DE FRANÇOIS VILLON, TRADUCERE ÎN ROMANI Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului Balada adevărurilor false E gili le hohamne chachimatengi Traducere în română de Marian Cîrpaci Nu'i

BALADA ADEVĂRURILOR FALSE DE FRANÇOIS VILLON, TRADUCERE ÎN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463378566.html [Corola-blog/BlogPost/343274_a_344603]
Acasa > Impact > Traducere > BALADA ADEVĂRURILOR FALSE DE FRANÇOIS VILLON, TRADUCERE ÎN ROMANI Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului Balada adevărurilor false E gili le hohamne chachimatengi Traducere în română de Marian Cîrpaci Nu'i om ferice ca flămândul, Na'i sar o bokhalo manush loshalo, Nici serviciu ca de la dușman, Chi vastesko-dinimos sar o biamal, Nici praznic bun ca

BALADA ADEVĂRURILOR FALSE DE FRANÇOIS VILLON, TRADUCERE ÎN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463378566.html [Corola-blog/BlogPost/343274_a_344603]
tragedia, Ande'k patrin s'o rovimos, Om laș numai cavalerul, Daravno manush ferdi o mardiari, Sunet oribil este melodia, Sîli jiungalo bashimos e gili, Bine sfătuit ca de la ăl îndrăgostit. Sar ka'l kamade nai godi vunji. Referință Bibliografică: Balada adevărurilor false de François Villon, traducere în romani / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului

BALADA ADEVĂRURILOR FALSE DE FRANÇOIS VILLON, TRADUCERE ÎN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463378566.html [Corola-blog/BlogPost/343274_a_344603]
Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201

CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > BALADA LUI NERUN (2) Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1395 din 26 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Balada lui Nerun (2) (continuare) Iată că strălucitul oraș se arătă în zare. Nerun nu mai fusese niciodată într-un oraș așa

BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1414299981.html [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > BALADA LUI NERUN (2) Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1395 din 26 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Balada lui Nerun (2) (continuare) Iată că strălucitul oraș se arătă în zare. Nerun nu mai fusese niciodată într-un oraș așa de mare, cu turle de biserici atât de mărețe, cu case arătoase, cu mai multe caturi, care pe deasupra aveau

BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1414299981.html [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
în urmărirea lui. Când se văzu la marginea orașului, în drum spre satul său, se mai liniști. O luă totuși pe cărări mai neumblate, pe drumuri mai întortocheate, pentru a-și ascunde cât mai adânc urmele. (va urma) Referință Bibliografică: Balada lui Nerun (2) / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1395, Anul IV, 26 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului

BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1414299981.html [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033

DACĂ IUBIREA, de Remus Strugar, publicat în Ediția nr. 1936 din 19 aprilie 2016. Dacă iubirea Dacă într-o zi Iubirea va poposi La mine în casa O s-o fac mireasă Să-mi fie aproape Să-mi cânte în șoapte Balade necoapte Din vremuri uitate Să-mi fie lumină În nopți fără luna Să-mi fie chiar muză 'Ntr-o lume confuză Cu ea să mă-nsor De-ar fi chiar să mor Cu ea să trăiesc Să simt că iubesc ... Citește

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/remus_strugar/canal [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490

și fără a se ascunde îndărătul falsei modestii, recunoaște că nu e nici pe departe deținătorul adevărului absolut (în opinia sa existând o sumă de adevăruri și nu unul singular), nici atunci când, preluând două dintre miturile fondatoare ale poporului român (Balada Meșterului Manole și Miorița), ficționalizează abundent creând variantele sale la variantele deja existente (de unde și adevărul sau realitatea ficțiunii), nici când, schimbând radical metoda, discursul și stilul, își formulează propriile opinii în eseuri cu caracter științific (e vorba aici de

FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
al științei, aceasta are în centru omul. La fel, pornind de la realitatea obiectivă (pe care nu o contestă), Don Quijote și Mircea Băduț construiesc pe scheletul acesteia viziunea proprie asupra realității. Cum detectăm donquijotismele-"rătăciri" ale lui Mircea Băduț? În cazul baladelor Meșterul Manole și Miorița (ambele creații populare, cu autor necunoscut, circulând în multiple variante), ficțiune pură, autorul pleacă de la o bază cunoscută urmărind povestirea (până la un punct), după care se abate de la textul original intervenind cu varianta sa, deci ficționalizînd

FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
mare, acțiunea baladescă fiind aceeași cu cea binecunoscută), cât la nivel lexical, având propriul discurs, propriile replici, propriile memento-uri și reconfigurări ale realității ficționale baladești, caz în care mistificarea "povestașului" Mircea Băduț, ținând cont de caracterul "mincinos"-ficțional al baladei și de gradul mare de libertate, este una permisă. De cealaltă parte, în cazul eseurilor științifice, libertatea de mișcare în interiorul textelor se reduce drastic datorită supunerii la normă, la canon și la rigorile demonstrației, Mircea Băduț nepermițându-și denaturarea și

FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
de un anume rigorism. Indiferent de domeniul abordat și de amploarea "rătăcirii", Mircea Băduț se ia foarte în serios în demersul său antropocentric. Deloc întâmplător, volumul 'Donquijotisme antropolexice' este "flancat" de două evaziuni ale autorului în domeniul baladescului, respectiv în Balada Meșterului Manole și în Miorița (aici purtând numele de Manoli și de Mioara-mică). Constatarea aceasta se bazează pe faptul că ficțiunea îi permite autorului un grad sporit de divagare (de unde și abaterea de la baladescul "clasic" și inserarea unei viziuni "moderne

FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
rătăcite, adoptată de un preot, fascinantă prin misterul ascuns în ochii-i ireali). Tot în spiritul noutății aduse de Mircea Băduț în viziunea sa baladescă este povestea spusă din perspectiva naratorului Timus, ucenic al lui Manoli. Prin divagațiile sale de la baladele cunoscute (aici nu zidurile nu se încheagă, ci complicatul acoperiș de pe care Manoli își va găsi, într-un final, pieirea, după ce-și va fi salvat - într-un acces de altruism suprem, dar și din încăpățânarea de a nu-și

FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
suprem, dar și din încăpățânarea de a nu-și abandona opera - întreaga echipă care nu-l merită) și prin accentul pus pe valențele antropocentrice, Mircea Băduț destructurează un mit, demitizează deliberat. Jocul de idei caracterizează și versiunea Mioara-mică, inspirată de balada Miorița. Povestea e relatată din perspectiva naratorului cioban moldovean extrem de receptiv la aspectul antropocentric. "Saga" sa diferă de textul de bază, în sensul că variantei donquijotești propuse de Mircea Băduț îi lipsește tema inițială a complotului ciobanilor vrâncean și ungurean

FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
se limitează doar la a le expune telegrafic, ci își încearcă demonstrații, pune întrebări, provoacă, invită la dezbatere de idei. Uneori, explicația pur științifică se îmbină cu explicația pe înțelesul tuturor. Pentru a menține suspansul, în cazul eseului pe marginea Baladei Meșterului Manole, Mircea Băduț își întrerupe deliberat textul, pentru a-l continua câteva zeci de pagini mai încolo, nu înainte de a insera speculațiile sale de factură științifică. 'Donquijotismele antropolexice' iau în cătare și destructurarea basmului (a se vedea Fot-Frumos și

FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913

acele vremi bătrâne...” (Vremea vremuie pe noi...). Iar despre datini Domnia Sa spune: „Trăiam prin munți, cu toți desculți/ Și creșteam oi și făceam nunți/ Și ne-nmormântam bătrânii/ După datini, ca străbunii,/ Apărându-ne cu câinii, Ne-adormiți în fața stânii.” (Baladă despre limba română). Dan Bodea (România, prof., dr., savant, scriitor, poet, eseist, publicist) este omul de creație și știință care contribuie esențial în dezvoltarea culturii naționale. Iar operele literare scrise sunt dedicate unui scop nobil și anume: de a respecta

DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491277087.html [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
Corola-blog/BlogPost/366521_a_367850

viorii ascultând. Cu fruntea ridicată către Soare, te-aș declara stăpânul meu! Și-n Univers, strălucitoare stele căzătoare, vom arde infinit; ne-om stinge într-un vers... Din jgheabul vieții, dulce dor prelinge o partitură grea, iar eu, arcușul trist. Balada plânsă sufletul ți-atinge..., lacrima-n rugă, spună-ți azi... că mai exist! https://www.facebook.com/video.php?v=598951350178249 Referință Bibliografică: Lacrima-n rugă / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1503, Anul V, 11 februarie 2015

LACRIMA-N RUGĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1423607441.html [Corola-blog/BlogPost/366521_a_367850]
Corola-blog/BlogPost/378871_a_380200

Purtând cuvântul ca pe o lumină Și mângâiai în drumul tău cu versul Din negurime făcând zi senină. Te mai opreai pe lâng-un suflet trist Și cu blândețe-n glas îi cuvântai De plângeau stele lacrimi ametist Iar tu-n balade mândre le-nșirai... Și-n ochii tăi creștea-nflorind iubirea, Pe ceruri băteai salbe de cuvânt Părând că zei ți-au lăsat menirea Să ai blândețea și tăria unui sfânt. Luai nemărginirile la trântă, Cu aripile visului zburai, Un înger ce

LACRIMI DE ROUĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1463663346.html [Corola-blog/BlogPost/378871_a_380200]
Corola-blog/BlogPost/342378_a_343707

Autorului GLORIE LIMBII ROMÂNE Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un figure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. În

GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_poem_de_alflorin_al_florin_tene_1358755556.html [Corola-blog/BlogPost/342378_a_343707]
Corola-blog/BlogPost/341979_a_343308

Internat „Costache Negruzzi”, Iași, Facultatea de Industrie Ușoară, Iași. Inginer, profesor. Locuiește din 2009 în București. Debut publicistic în 1964 în revista „Tribuna” din Cluj și cu poezie în decembrie 1965, în revista „Familia” din Oradea. 42 de cărți publicate: Balade - 1993, Semne de hotar -1994, Brazde și sigilii- 1994, Tansa, oameni și locuri - 1996, Aproape mire- 1996, Balada popii din Cicârlău- 1998, La judecata florilor -1998,Zece păstrăvi argintii- 1998, Lecții de haiku - 1999, Rugăciuni și psalmi- 1999, Norii se

NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Noi_aparitii_in_proiectul_intoarcere_stefan_doru_dancus_1339394764.html [Corola-blog/BlogPost/341979_a_343308]