781 matches
-
era inevitabilă, iar realizarea acestui proces trebuia să se facă în context european, în scopul de a limita pericolele și de a integra fosta Germanie de Vest, pentru a nu-și consolida o armată națională puternică și pentru a nu balansa politic între Est și Vest. Mai mult, presiunile insistente ale S.U.A., prin generalul Eisenhower, devenit președintele Statelor Unite, din ianuarie 1953, și secretarul său de stat John Foster Dulles, se intensificaseră și constituiau un element în plus în consolidarea pozițiilor celor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
chiar În miezul entuziasmelor sale se insinuează un sîmbure elegiac: un „idealist” a cărui exaltare romantică e subminată În adînc de un soi de scepticism ultim, ce pune sub un tremurător semn de Întrebare pînă și cele mai Înalte certitudini. Balansînd Între extreme și excese, el se știe mereu vulnerabil, retorica sa disimulează cele mai adeseori o sensibilitate rănită sau fără apărare. El nu are ascuțișul ironiei reci a unui Stephan Roll, decizia și fermitatea violențelor de limbaj ale lui Geo
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
împerecheri posibile vor fi între indivizii heterozigoți (Aa x Aa). Dintre descendenți, doar heterozigoții vor fi suficient de adaptați mediului pentru a se reproduce. Un mediu ecologic extrem care determină doar supraviețuirea și reproducerea heterozigoților va duce atingerea unui polimorfism balansat într-o singură generație (Nesse și Williams, 1994). Altfel spus, frecvența fiecărei alele, A și a, va ajunge la o valoare de 50% și se va menține stabilă atâta timp cât mediul va determina acest tip de selecție contra homozigoților. Acest tip
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de resurse materiale între statele din sistemul internațional (Waltz, 1979). Într-un context anarhic, unitățile mai puternice vor reprezenta o amenințare pentru celelalte. În consecință, statele nu vor avea altă variantă decât să "presupună ce este mai rău" și să balanseze împotriva rivalilor mai puternici, pentru a-și menține independența și autonomia. Paradoxal, așadar, insecuritatea cronică a sistemului internațional încurajează statele să se alăture coaliției mai slabe de forțe cu care se confruntă, și nu celei mai puternice. Walt a urmărit
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cel mai semnificativ, intențiilor ofensive (Walt, 1984). Prin urmare, Walt a estompat distincția rigidă unitate-structură aflată în centrul argumentului waltzian privind nivelul sistemic, și a introdus un rol semnificativ pentru variabilele de la nivelul unităților, care influențează deciziile statelor de a balansa sau de a se ralia. Ideile lui Walt sunt primele dintr-o lungă serie de lucrări care revigorează perspectiva realistă clasică, o mișcare teoretică la care se face deseori referire, probabil oarecum neelegant, drept "realismul neoclasic" (Brown ș.a., 1995b; Rose
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
bipolare (cu două superputeri) sau multipolare (cu trei sau mai multe mari puteri). Probabil că sistemele bipolare sunt cel mai puțin înclinate către conflicte între mari puteri. În unipolaritate, natura anti-hegemonică a sistemului internațional va încuraja alte state importante să balanseze împotriva statului dominant, pentru a-și menține independența și autonomia. Sistemele multipolare sunt mai complexe și mai dificil de administrat decât sistemele bipolare pentru că balanța de putere cuprinde mai mulți actori, precum și pentru că statele pot schimba adeziunea în ceea ce privește alianțele (despre
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
al doilea rând, Wohlforth face referire la faptul că și dinamica securității locale din regiuni strategice cheie consolidează stabilitatea lumii unipolare. În Europa și Asia de Est, încercările reale ale unor țări precum Germania, Rusia, Japonia și China de a balansa împotriva SUA ar declanșa, într-o primă etapă, anxietăți de securitate regionale. Puterile locale ar fi mult mai afectate de această dinamică a securității regionale decât SUA. Astfel, încercările unor state de rangul al doilea de a balansa hegemonia SUA
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de a balansa împotriva SUA ar declanșa, într-o primă etapă, anxietăți de securitate regionale. Puterile locale ar fi mult mai afectate de această dinamică a securității regionale decât SUA. Astfel, încercările unor state de rangul al doilea de a balansa hegemonia SUA s-ar dovedi contraproductive și probabil că nu vor avea loc. Elaborând aceste argumente diferite privind stabilitatea unui sistem internațional dominat fără echivoc de SUA, Wohlforth a căutat să modifice modelul neorealist ortodox, fără a renunța la logica
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
exclude posibilitatea de balansare a marilor puteri într-un sistem internațional unipolar. Prin contrast, neorealismul waltzian convențional indică faptul că o mare concentrare de capacități de partea hegemonului va intensifica stimulentele structurale existente pentru statele de rangul doi de a balansa împotriva rivalului lor mai puternic. Într-adevăr, astfel se explică de ce a existat un consens atât de puternic încă de la început între reprezentanții neorealismului în perioada post-Razboi Rece, cu privire la trăsăturile ordinii internaționale emergente. Neorealiștii plecau de la capacitatea distinctă a teoriei
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Războiului Rece sugerează că tendințele din sistemul internațional sunt invers decât cele anticipate de realiștii structurali. America s-a folosit cu succes de diplomație pentru a pacifica alte puteri și a le convinge de caracterul benign al dominației sale. În loc să balanseze împotriva Americii, alte state majore îi acceptă dominația pentru că o percep drept relativ neamenințătoare. Acest fapt se reflectă în trei tendințe. Mai întâi, în loc să se retragă din numeroasele angajamente de securitate din timpul Războiului Rece, SUA și-au menținut și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
observația că teoria lor este concepută pentru a explica efectele internaționale, și nu politicile externe ale unor state (Kapstein și Mastanduno, 1999, p. 10; vezi și Waltz, 1996). Deocamdată, așa cum subliniază Kapstein și Mastanduno, dacă niciuna dintre principalele puteri nu balansează împotriva SUA, acest fapt reprezintă o dilemă cumulativă pentru neorealism. Și instituționalismul întâmpină dificultăți în explicarea ajustărilor de politică externă discutate în Unipolar Politics. Este dificil pentru instituționalism să explice gradul în care cadrele cooperării din sistemul internațional au fost
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
politicii internaționale (Mearsheimer, 1990; Layne, 1993; Waltz, 1993; Mearsheimer, 2001). Mearsheimer prezice o revenire la multipolarism în Europa, în timp ce Layne și Waltz pun accent pe apariția unei multipolarități la nivel global, în care Germania, Japonia și China se afirmă și balansează puterea SUA. Totuși, există asemănări fundamentale între predicțiile lor privind politica externă germană. Fiecare autor consideră că unificarea va face ca Germania să caute o poziție mult mai importantă în cadrul sistemului internațional. Mai mult, fiecare recunoaște că, în lipsa unei amenințări
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a urmări o politică externă mai independentă și asertivă, cu scopul de a-și spori influența relativă. Prin urmare, schimbarea sensului destinului economic al Japoniei nu subminează neapărat semnificația predicțiilor neorealiste, care depind de stimulentele structurale ale Japoniei de a balansa împotriva poziției dominante a SUA. Există semnale că statutul Japoniei de potențial rival al SUA duce la tensiuni în cadrul alianței americano-japoneze pentru securitate. Războiul din Golf a fost cel mai important eveniment care a evidențiat "politica împărțirii responsabilităților" în raport cu SUA
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
un stat cu preferințe realiste mercantile ar putea urmări interese tehnico-economice cu prețul intereselor politico-militare. Acesta își va defini puterea în sistemul internațional în termenii averii și tehnologiei deținute, iar poziția în termenii structurii industriale. În consecință, realiștii mercantili vor balansa împotriva statelor bogate cu industrii tehnologizate puternice, și nu vor considera drept amenințătoare statele cu structuri industriale diferite (Heginbotham și Samuels, 1999, p. 200; vezi și Kawasaki, 2001, pentru explicații similare). O caracterizare realistă mercantilă a preferințelor Japoniei poate explica
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
realiste mercantile. Tendința ca Japonia să întrețină bune relații economice cu vecinii asiatici, în timp ce relațiile cu puterile occidentale continuă să prezinte probleme, se potrivește din nou cu tiparul de comportament sugerat de realismul mercantil. Statele cu preferințe realiste mercantile vor balansa împotriva rivalilor cu structuri industriale similare, în timp ce instituționalismul prevede că statele cu structuri industriale avansate vor fi încurajate să coopereze. Astfel, spre deosebire de neorealism și instituționalism, concentrarea asupra preferințelor realiste mercantile ale Japoniei poate dezvolta o unică explicație consistentă a modului
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
vezi și Jisi, 1997, p. 14). Întrucât acest tipar datează din timpul rupturii chino-sovietice din anii 1970, neorealiștii pot să afirme că el s-a menținut și a devenit exagerat în anii 1990. Mai ales, preocuparea față de nevoia de a balansa împotriva unipolarității SUA după Războiul din Golf a fost un factor puternic ce a influențat programul de modernizare a apărării Chinei (Robinson, 1994, p. 597). Puterea în creștere a Chinei generează anxietăți regionale, mai ales în combinație cu lipsa de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Odată cu dispariția amenințării sovietice, relațiile chino-rusești s-au ameliorat foarte mult în câteva domenii (Goo, 1993, p. 293; Garver, 1998, pp. 119-129). Destinderea chino-rusă poate fi privită în termenii efectelor unei structuri multipolare emergente, "în care un bloc ruso-chinez "continental" balansează un bloc americano-japonez "maritim"" (Garver, 1998, p. 131; vezi și Bilveer, 1998). Relațiile Chinei cu state din Asia de Sud vin în sprijinul enunțurilor neorealiste. Relațiile chino-indiene s-au dezghețat la începutul anilor 1990, culminând cu un acord privind granița disputată din
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
unipolare nu este compatibil cu esența logicii teoriei neorealiste ortodoxe, în ciuda orientării ei structuraliste și materialiste. Neorealismul ortodox asociat cu Waltz afirmă că o mare concentrare de capacități de partea hegemonului nu va face decât să încurajeze țările inferioare să balanseze împotriva celui mai puternic actor din sistemul internațional. Puterea disproporționată a hegemonului va genera conflicte structurale de interese între el și statele de rangul doi, iar hegemonul va fi tentat și să abuzeze de propria putere, care nu se supune
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
reflectă în natura ajutorului acordat țărilor asiatice și a strategiilor investiționale, precum și în relațiile economice anevoioase cu economiile occidentale. Conform comportamentului realist mercantil, Japonia cooperează sub aspect economic cu state asiatice care au structuri industriale complementare (mai ales China), în timp ce balansează împotriva statelor industrializate avansate. Astfel, la fel ca în cazul Germaniei, preferințele distincte exprimate de Japonia pe parcursul anilor 1990 nu sunt compatibile nici cu predicțiile neorealiste, și nici cu cele instituționaliste. În schimb, ele reflectă puternic influența coalițiilor economice și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
deschis unei adevărate dezbateri, cu toate că un element al acestuia este imobil: rămâne mereu o prizonieră în propria poveste, pentru a fi condamnată de generații întregi de cititori și de ascultători. Autorul părăsește soarta ei pe seama imaginației noastre.” 986 Autorul englez balansează, în mod admirabil, elementele tragice cu cele comice. Ceea ce reușește, de asemenea remarcabil, este posibilitatea de a conferi personalitate personajului său feminin, îi acordă aceeași importanță ca și personajului masculin (aspect pe care nu îl regăseam la Boccaccio), o privește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
deschis unei adevărate dezbateri, cu toate că un element al acestuia este imobil: rămâne mereu o prizonieră în propria poveste, pentru a fi condamnată de generații întregi de cititori și de ascultători. Autorul părăsește soarta ei pe seama imaginației noastre.” 986 Autorul englez balansează, în mod admirabil, elementele tragice cu cele comice. Ceea ce reușește, de asemenea remarcabil, este posibilitatea de a conferi personalitate personajului său feminin, îi acordă aceeași importanță ca și personajului masculin (aspect pe care nu îl regăseam la Boccaccio), o privește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ca răspuns la inițiativa prozatorului moscovit). Tonul acestor „replici”, care cheamă la „solidaritatea scriitorilor, a neamului nostru și a tuturor oamenilor de bună credință”, este la fel de vetust precum opțiunile ideologice ale lui Ion Druță. Mai mult, ele, aceste replici, le balansează pe partea cealaltă, le răspund ca un ecou. Sunt ca doi frați siamezi, ce nu se pot despărți fără a-și pierde audiența la public... Cum lesne se observă, spiritul de baricadă, de confruntare la grămadă (o confruntare dirijată și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
este discuția cu Anton Iakonov, directorul institutului Marfino. Este de reținut aici demnitatea lui Nerjin în relația cu cel care are putere administrativă asupra lui ("se înclină în tăcere, fără să ducă mâna la cusătura pantalonului și fără să-și balanseze brațele"). Profesorul lui Nerjin de la facultate, Vereniov, acceptase colaborarea și fusese adus să-l convingă pe Nerjin să ia parte la misiunea pentru Biroul 6, să se ocupe de criptografie și teoria probabilităților, aduse și acestea în slujba regimului. Acceptând
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
hiperactiv este copilul, acest element poate submina eforturile educatorului și conduce invariabil la eșec În Învățare). Trebuie notat că lipsa siguranței de sine se manifestă deseori complex, prin comportamente exagerate, care Încearcă afirmarea violentă a punctelor de vedere pentru a balansa inconștient lipsa de Încredere În propriile forțe. slaba motivație („Nu are rost să Învăț.”, „La ce Îmi ajută să Învăț asta?” sau „De ce să Îmi bat capul?”). abordări educaționale greșite (disciplinarea elevului, care nu se confundă cu disciplina necesară, este
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
elev. În general, principalele riscuri pentru Învățare pot fi sintetizate sumar prin: lipsa Încrederii În sine (trebuie notat că lipsa siguranței de sine se manifestă deseori complex, prin comportamente exagerate, care Încearcă afirmarea violentă a punctelor de vedere pentru a balansa inconștient lipsa de Încredere În propriile forțe); slaba motivație („Nu are rost să Învaț.”, „La ce mă ajută să Învaț asta?” sau „De ce Îmi bat capul?”); abordări educaționale greșite (disciplinarea elevului, care nu se confundă cu disciplina necesară); printre cele
ROLUL LECTURII ŞI TEATRULUI ŞCOLAR ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]