1,114 matches
-
fost, de altfel, marcată de spiritul modern în aceeași măsură ca producția lirică a aproape întregii noi generații. Autorul versurilor din Ultrasentimente a participat la readucerea poeziei, în anii ’60, pe traiectul evolutiv normal tot atât de intens ca Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, și chiar cu aceeași eficacitate. Piesele remarcabile din volumul de debut și din cel următor, Mieii primi, reiau (în expresie personală, deocamdată doar prin amprenta tonusului afectiv) motive, trăiri și tonalități de genul celor
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
Ardeleanu, Opinii, 214-218; Piru, Poezia, II, 382-394; Ungheanu, Arhipelag, 107-116; Cristea, Domeniul, 118-123; Raicu, Critica, 306-312; Alexiu, Ideografii, 29-33; Felea, Aspecte, I, 16-21, II, 94-100, III, 107-112; Ștefănescu, Preludiu, 105-111; Ungureanu, Proză, 242-245; Negrici, Expresivitatea, 209-211; George, Sfârșitul, II, 363-370; Baltag, Polemos, 236-238; Nițescu, Poeți, 159-172; Iorgulescu, Scriitori, 122-126; Simion, Scriitori, I, 244-268; Poantă, Radiografii, I, 97-99, II, 5-12; Stănescu, Jurnal, I, 176-184, II, 37-56, III, 47-50; Dimisianu, Opinii, 77-83; Ruja, Valori, 49-54; Grigurcu, Poeți, 118-130; Alboiu, Un poet, 109-111; Florin
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
1982; La Colonna di Traiano e Decebalo, Roma-Madrid, 1983; Primăvara eroului, București, 1984; Un proces (Brașov, mai-iunie 1936) în fața istoriei, București, 1986; Un monument pentru Decebal, București, 2001. Repere bibliografice: Voicu Bugariu, Un complot la Sarmizegetusa, TR, 1973, 18; Nicolae Baltag, „Sala de așteptare”, LCF, 1974, 28; N. Maria, „Testament cu ilustrate colorate”, AST, 1977, 4;Voicu Bugariu, Fascinația realității, RMB, 1978, 10 423. A.F.
POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288865_a_290194]
-
mai târziu destul de consecvent, de „lunediști”, de scriitori din generația optzecistă, inclusiv dintre cei trăitori în provincie (Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina). Din alte generații participa la lucrări poeta Angela Marinescu, ocazional fiind invitați și alți poeți consacrați - Ana Blandiana, Cezar Baltag ș.a. Cenaclul a avut și câteva ședințe în afara capitalei (de pildă, la Reșița sau la Timișoara, cu cenaclul animat de Livius Ciocârlie) și a atras prezența unor tineri scriitori din provincie (Piatra Neamț, Brașov, Satu Mare etc.). Dintre scriitorii care își descoperă
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
trecere, din epica în versuri (balade), epica în proză (basme), din lirică și din paramiologie, precedate de analize pertinente. SCRIERI: Structurile retorice ale liricii orale românești, Craiova, 1985; Folclor și literatură cultă, pref. Eugen Simion, Brașov, 1994. Ediții: Mihail Sadoveanu, Baltagul, pref. edit., București, 1994. Antologii: Cronicarii, București, 1995; Reflexe folclorice în literatura scrisă, București, 2000; Perenitatea textului literar, București, 2003. Repere bibliografice: Constantin Negreanu, O nouă carte consacrată liricii populare: „Structurile retorice ale liricii orale românești”, O, 1986, 17; Mihai
OLTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288523_a_289852]
-
totuși versuri de A. Steuerman-Rodion, Cincinat Pavelescu, Mihai Codreanu, Enric Furtună, I. M. Rașcu, Ludovic Dauș, B. Luca, A. G. Delafântânele, D. Florea-Rariște ș.a. Proza e mai bine reprezentată cantitativ, uneori ca foileton (Crăița Mihorenilor de G. C. Lecca), prin Radu Baltag, Emil Gârleanu, Maria C. Buțureanu (însemnări de călătorie), Eugen Relgis, G. Topîrceanu, C. B. Penel (Amintiri din viața teatrală) ș.a. Între ianuarie și mai 1920 M. Sadoveanu revine, câteodată sub genericul Note și impresii, cu schițe și însemnări (Literatură „populară
OPINIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
sunt, ce vreau cu adevărat?) și un al treilea aspect, textual sau mai degrabă metatextual (ce este de fapt această poveste, cine și de ce scrie această carte?). Îmblânzitorul de lupi (1991) inaugurează tema exilului, pe o tramă inițiatică amintind de Baltagul lui Mihail Sadoveanu: o femeie însoțită de fiul ei își caută bărbatul iubit, emigrat cu mai mulți ani în urmă la Paris. Romanul angajează aceeași problemă: cine este omul de lângă tine („omul torturat de demonii săi se răzbună inconștient pe
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
503; Constantinescu, Scrieri, IV, 100-105; Călinescu, Ist. lit. (1941), 820-821, Ist. lit. (1982), 905; Virgil Ierunca, Constantin Nisipeanu, TIL, 1943, 2176, 2211; Ion Șiugariu, „Femeia de aer”, RFR, 1943, 11; Grigore Cumpănă, „Să ne iubim visele”, CRC, 1967, 16; Nicolae Baltag, „Să ne iubim visele”, GL, 1967, 18; Valeriu C. Neștian, „Să ne iubim visele”, IL, 1967, 6; Mihail Ilovici, „Să ne iubim visele”, ARG, 1967, 8; Camil Baltazar, „Să ne iubim visele”, „Romanian Review”, 1967, 4; Dumitru Micu, „Stăpâna viselor
NISIPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
75-83; Caraion, Duelul, 104-107; Ciobanu, Panoramic, 88-91; Poantă, Modalități, 190-194; Cândroveanu, Alfabet, 153-161; Cristea, Un an, 78-84; Felea, Secțiuni, 140-149; Petroveanu, Traiectorii, 217-220; Tomuș, Istorie, 184-193; Negoițescu, Engrame, 81-82; Zalis, Tensiuni, 265-270; Iorgulescu, Al doilea rond, 255-258; Laurențiu, Eseuri, 164-174; Baltag, Polemos, 200-205; Dorcescu, Embleme, 134-138; Manu, Eseu, 163-165; Poantă, Radiografii, I, 126-130, II, 47-50; Grigurcu, Poeți, 131-133; Cristea, Faptul, 92-95; Grigurcu, Critici, 562-565; Tomuș, Mișcarea, 103-110; Cristea, Modestie, 43-47; Simion, Scriitori, III, 321-333; Moraru, Textul, 112-115; Dicț. scriit. rom., III
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
români” (München), 1972, 11; Cioculescu, Aspecte, 709-712; Nicolae Manolescu, „Omul deplin al culturii românești”, RL, 1975, 28; D. Macrea, Geniul limbii române, RL, 1975, 36; Simion, Scriitori, II, 391-403, 464-466; Ion Ianoși, Între eseu și sistem, RL, 1979, 21; Cezar Baltag, Constantin Noica și arhitectura ființei, VR, 1979, 8-9; Iorgu Iordan, Despre magia cuvintelor, RL, 1979, 44; Ion Coja, Constantin Noica, RL, 1979, 52; Dan C. Mihăilescu, Cu fața la cuvânt, ST, 1980, 1; Constantin Barbu, Realitatea lui întru, R, 1980, 10; Constantin
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
s-au jucat pe diferite scene din țară scenariul pentru un Spectacol Topîrceanu (reunind Balada amintirii și Minunile Sfântului Sisoe, cu un „epilog” original), Dănilă Prepeleac, după Ion Creangă, Întoarcerea din pustiu, pe motive din scrierile lui Antoine de Saint-Exupéry, Baltagul, după romanul lui Mihail Sadoveanu. Este coautor la volumul Școala ieșeană de teatru. Fișe de istorie (2000). Antologia Despre teatru: însemnări și digresii (1991) strânge laolaltă cronici și articole îndeobște trecute cu vederea ale lui G. Topîrceanu. Operând cu siguranță
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
carte de vizită pentru ansamblul literaturii române, se numără Mara de Ioan Slavici, Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu, Ion și Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, Baltagul de Mihail Sadoveanu, Adela de G. Ibrăileanu, Patul lui Procust de Camil Petrescu ș.a. În Proza comportamentului (1992) P. face anatomia behaviorismului în literatură, subliniind că „romanul comportamentului [...] este un reflex, o reacție specifică la o anume conjunctură”, iar „apariția
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
deopotrivă proza (Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Virgil Tănase, Mircea Eliade, Bujor Nedelcovici, Alexandru Papilian, Norman Manea, Octavian Paler, Alexandru Vona, Mihail Sebastian, Mircea Cărtărescu, Mircea Nedelciu), eseuri, studii (Mircea Eliade, Emil Cioran), poezie (Mircea Dinescu, Mariana Marin, Magda Cârneci, Cezar Baltag). Bun cunoscător al celor două limbi, P. este profund preocupat că lectorul francez să nu aibă dificultăți în înțelegerea scrierilor românești tălmăcite în limba lui Voltaire. Cand traduce o carte românească face investigații în literatura franceză apropiată tematic și lingvistic
PARUIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
Serre și Cornelia Golua); Magda Cârneci, Psaume, Paris, 1997 (în colaborare); Ion Omescu, Au-delà des rives, în Le Fumet de la chimère, Paris, 1997; Mihail Sebastian, Depuis deux mille ans, Paris, 1998, Journal (1935-1944), Paris, 1998, L’ Accident, Paris, 2002; Cezar Baltag, Chemarea numelui - L’Appel du nom, ed. bilingva, București- Paris, 1999 (în colaborare cu Odile Serre și Ilie Constantin); Mircea Cărtărescu, Orbitor, Paris, 1999; Mircea Nedelciu, Danse du coq de bruyère suivi de Problèmes d’identité, Paris, 2000. Repere bibliografice
PARUIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
prezentate cazul deținutului politic Sergiu Al-George, situația poetei Leonida Lari, a lui Vasile Voiculescu și Petre Țuțea. Cei dintâi colaboratori sunt Adrian Marino, Nicolae Florescu, Al. Paleologu, Al. Săndulescu, Nicolae Mecu, Barbu Cioculescu, Cornelia Ștefănescu, I. Oprișan, Dan Simonescu, Cezar Baltag. Din colectivul redacțional au făcut parte și Nicolae Stroescu-Stînișoară, Nicolae Balotă, Gheorghe Grigurcu, Cornel Regman, D. Stamatiadi, Mihaela Constantinescu-Podocea, Mircea Vasilescu, Ion Podocea ș.a. Multă vreme articolele de atitudine din cadrul rubricilor „Partidele și libertatea”, „Deziluzie sau speranță”, „Situația culturii române
JURNALUL LITERAR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287693_a_289022]
-
Critica, 166-171; Felea, Aspecte, I, 5-9, III, 10-14; Cristea, Arcadia, 189-195; Ștefănescu, Preludiu, 5-11; Alexiu, Ideografii, 7-13; Simion, Scriitori, I, 34-42; Poantă, Radiografii, I, 92-97; Ciopraga, Ulysse, 113-125; Stănescu, Jurnal, I, 171-175, II, 83-85, III, 67-70; Raicu, Practica scrisului, 168-190; Baltag, Polemos, 178-180; Grigurcu, Poeți, 72-81; Eugen Jebeleanu interpretat de..., îngr. și pref. Lucian Raicu, București, 1979; Ciobanu, Însemne, II, 79-83; Ruja, Valori, 17-23; Munteanu, Jurnal, II, 156-160; Sorescu, Interpretări, 149-154; Sângeorzan, Conversații, 23-27; Cândroveanu, Poeți, 28-33; George, Sfârșitul, III, 250-252
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
și B. Bereanu); Isaak Babel, Armata de cavalerie, București, 1965; Enigma văii albe. Povestiri științifico-fantastice bulgare, București, 1967 (în colaborare cu Mihai Magiari). Repere bibliografice: Camil Baltazar, „Luntrea sublimă”, LCF, 1961, 12; Ion Bălu, Viitorul enigmatic, VR, 1966, 7; Cezar Baltag, Victor Kernbach, „Povestiri ciudate”, GL, 1968, 1; Constantin Cubleșan, „Enigmele miturilor astrale”, TR, 1970, 36; Cornel Robu, „Enigmele miturilor astrale”, ST, 1971, 1; Dinu Flămând, „Tabla de oricalc”, LCF, 1971, 26; Dan Cristea, „Tabla de oricalc”, RL, 1971, 30; Manolescu
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
strănă”, O, 1975, 47; Mircea Ghițulescu, Subtextul modului satiric, ST, 1975, 12; Ardeleanu, Opinii, 47-52; Ciobanu, Incursiuni, 144-148; Raicu, Critica, 115-127; Dimisianu, Nouă prozatori, 64-89; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 290-308; Ungureanu, Proză, 201-215; Baltag, Polemos, 137-142; Iorgulescu, Firescul, 194-197; Florin Faifer, Ultima piesă sau Lirismul alegoric al sarcasmului, CRC, 1981, 4; Victor Bibicioiu, Vitalitatea comicului, R, 1981, 1; Mircea Bențea, Exaltarea umanului, ECH, 1981, 1-3; Constantin Săplăcan, Convenție și implicare, ECH, 1981, 1-3; Ioan
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
ta „Scânteie” (Constanța Tudorache, În nr. 38)• Se trezesc sondele la viață (Aurora Cornu, În nr. 39), etc. etc. Ce aflăm din Contemporanul? Ioana a fost aleasă În Comitetul pentru Pace (Petru Vintilă, În nr. 178)• Răvaș tovarășului miner A. Baltag, În nr. 176)• Armata țărănimii muncitoare (Vasile Nicorovici, nr. 180)• Cântecul de dor de țară al iugoslavului fugit de sub jugul lui Tito (Victor Tulbure, nr. 181)• Cu steaguri purpurii, imense fluvii. (Mihai Beniuc, În nr. 188)• Cântecul larg ce ne
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
145, 146 Avram, Mircea 291 B Baban, Traian 221 Bacalbașa, Anton 117, 234 Baconsky, A. E. 33, 40, 41, 61, 146, 191, 207, 214, 215, 222, 244, 268, 287, 290, 292-298, 303, 304, 331, 334, 337, 339 Balla Erno 297 Baltag, A. 191 Balzac, Honore de 106 Banuș, Maria 16, 26, 27, 30, 41, 61, 123, 138, 139, 142, 146, 191, 197, 198, 199, 210, 213, 214, 243, 285, 299, 300, 301, 304, 305, 309, 339 Baranga, Aurel 16, 27, 30
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
anterioare, alte poezii având ca repere: figura ilegalistului și a luptătorului comunist, colectivizarea, contrastul trecut-prezent, iubirea, evul glorios socialist, elogiul muncii, al „comunei de aur” - viitorul comunist ș.a. Cele mai reprezentative opere pe aceste structuri tematice sunt scrise de: Cezar Baltag (Comuna de aur), Alexandru Andrițoiu (Cartea de lângă inimă), M.Banuș (Torentul), R.Boureanu (Sângele popoarelor), D.Corbea ( Nu sunt cântăreț de stele), E.Frunză (Cupa cu garoafe), Ion Gheorghe (Căile pământului), Toma George Maiorescu (Ritmuri contemporane), Leonida Neamțu (Cântecul constelației
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cum se spune, dar Întâlnim autori de texte care trudesc din greu pe marginea manuscrisului. De exemplu, Eugen Barbu declara că a scris romanul Groapa În zece variante, În timp ce lui Sadoveanu i-a trebuit doar o săptămână pentru a scrie Baltagul, Într-o singură variantă. Sunt apoi texte concepute În câteva minute, pentru pagina „fierbinte” a unui ziar, după cum avem lucrări la care autorii au lucrat o viață Întreagă (bunăoară Răscoala lui Horea, de David Prodan). Textele diferă și În privința stilului
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1/3 din lățimea rândului de text al paginii; dacă acesta este mai lung, va fi cules pe un format egal cu 2/3 din lățimea rândului de text. Mottoul poate fi utilizat la Începutul cărții, cum este cazul romanului Baltagul, care are ca motto un vers din Miorița: „Stăpâne, stăpâne,/ Mai cheamă ș-un câne”. Alteori, fiecare capitol al unei cărți poate fi precedat de un motto diferit. De pildă, toate capitolele cărții mele Stilistică și mass-media au câte un
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
toate volumele de poezie din acea epocă, începând cu poeți reprezentativi, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Eugen Jebeleanu, Gellu Naum, Ștefan Aug. Doinaș ș.a., până la tinerii debutanți grupați în jurul colecției „Luceafărul”, ca Marin Sorescu, Ana Blandiana, Nichita Stănescu, Gabriela Melinescu, Cezar Baltag și alții. Concomitent s-a orientat spre domeniul traducerilor din literatura universală, în care și-a putut valorifica însușirile literare. A debutat editorial cu traducerea din limba germană a volumului de poezii Copacul cel bătrân de Werner Bossert (1962). S-
BUSNEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285962_a_287291]
-
socialmente „marginală” față de structurile organizate ale vieții literare „oficiale” și se dedică unor vaste lecturi de opere fundamentale (din marea proză universală, din filosofia germană etc.). Frecventează cercurile unor tineri scriitori în curs de afirmare (Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Cezar Baltag, Florin Mugur, Grigore Hagiu ș.a.), cadru al unor fertile dezbateri neoficiale despre înnoirea creației literare. Debutează cu proză scurtă în „Viața studențească” în 1957. Primul roman, Francisca, îi apare în 1965. Animale bolnave (1968) îi aduce consacrarea definitivă, aprecierea cvasiunanimă
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]