764 matches
-
L., BARBU N., IONESI BICA (1994), Prezența unor paleo-uscaturi intrasarmațiene în cadrul Vorlandului Carpaților Românești, Studii și cercet.de geogr., t.XLL. IONESI L., BARBU N. (1996), Considerații asupra genezei Câmpiei Moldovei, Studii și cercet.de geogr., t.XLIII. COTEA D.V., BARBU N. (1999), Vignoble de Cotnari, Rev. "Académie suisse du vin", nr.37. COTEA D.V., BARBU N., GRIGORESCU C.C., COTEA V.V. (2000), Podgoriile și vinurile României, Ed. Acad. Rom., București (605 p.). FLOREA N., BARBU N. (2002), Învățământul pedologic în universități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și cercet.de geogr., t.XLL. IONESI L., BARBU N. (1996), Considerații asupra genezei Câmpiei Moldovei, Studii și cercet.de geogr., t.XLIII. COTEA D.V., BARBU N. (1999), Vignoble de Cotnari, Rev. "Académie suisse du vin", nr.37. COTEA D.V., BARBU N., GRIGORESCU C.C., COTEA V.V. (2000), Podgoriile și vinurile României, Ed. Acad. Rom., București (605 p.). FLOREA N., BARBU N. (2002), Învățământul pedologic în universități, în "Știința solului în România în sec.XX". COTEA D.V., BARBU N. ș.a. (2003), Viile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de geogr., t.XLIII. COTEA D.V., BARBU N. (1999), Vignoble de Cotnari, Rev. "Académie suisse du vin", nr.37. COTEA D.V., BARBU N., GRIGORESCU C.C., COTEA V.V. (2000), Podgoriile și vinurile României, Ed. Acad. Rom., București (605 p.). FLOREA N., BARBU N. (2002), Învățământul pedologic în universități, în "Știința solului în România în sec.XX". COTEA D.V., BARBU N. ș.a. (2003), Viile și vinurile din România, Ed. Acad. Rom., București (390 p.). DONISĂ I., UNGUREANU AL., BARBU N. (2004), Profesorul Gh.I.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
nr.37. COTEA D.V., BARBU N., GRIGORESCU C.C., COTEA V.V. (2000), Podgoriile și vinurile României, Ed. Acad. Rom., București (605 p.). FLOREA N., BARBU N. (2002), Învățământul pedologic în universități, în "Știința solului în România în sec.XX". COTEA D.V., BARBU N. ș.a. (2003), Viile și vinurile din România, Ed. Acad. Rom., București (390 p.). DONISĂ I., UNGUREANU AL., BARBU N. (2004), Profesorul Gh.I.Năstase (1896-1985) o viață și o operă închinate neamului românesc și științei geografice. COTEA D.V., BARBU N.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
605 p.). FLOREA N., BARBU N. (2002), Învățământul pedologic în universități, în "Știința solului în România în sec.XX". COTEA D.V., BARBU N. ș.a. (2003), Viile și vinurile din România, Ed. Acad. Rom., București (390 p.). DONISĂ I., UNGUREANU AL., BARBU N. (2004), Profesorul Gh.I.Năstase (1896-1985) o viață și o operă închinate neamului românesc și științei geografice. COTEA D.V., BARBU N. ș.a. (2005), Podgoria Cotnari-Monografie istorică geografică, viticolă și oenologică, sub tipar, Ed. Acad. Rom., București (655 p.). LIXANDRU GH
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
D.V., BARBU N. ș.a. (2003), Viile și vinurile din România, Ed. Acad. Rom., București (390 p.). DONISĂ I., UNGUREANU AL., BARBU N. (2004), Profesorul Gh.I.Năstase (1896-1985) o viață și o operă închinate neamului românesc și științei geografice. COTEA D.V., BARBU N. ș.a. (2005), Podgoria Cotnari-Monografie istorică geografică, viticolă și oenologică, sub tipar, Ed. Acad. Rom., București (655 p.). LIXANDRU GH., BARBU N. (2005), Haralambie Vasiliu ctitorul învățământului superior agronomic din Moldova, în Analele Șt. ale Universității din Chișinău. Colaborator la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
N. (2004), Profesorul Gh.I.Năstase (1896-1985) o viață și o operă închinate neamului românesc și științei geografice. COTEA D.V., BARBU N. ș.a. (2005), Podgoria Cotnari-Monografie istorică geografică, viticolă și oenologică, sub tipar, Ed. Acad. Rom., București (655 p.). LIXANDRU GH., BARBU N. (2005), Haralambie Vasiliu ctitorul învățământului superior agronomic din Moldova, în Analele Șt. ale Universității din Chișinău. Colaborator la elaborarea următoarelor hărți : -Harta solurilor R.S.România, sc.1:1.000.000 (1970-1978). -Harta solurilor R.S.România, sc.1:500.000
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o mascheze pe a ei pentru a păstra echilibrul formativ ... și unde eu ca bunic nu prea mai am vreun cuvânt de spus... Pe scurt, în el întrevedem un vrednic continuator al familiei noastre. Sorinel, nepotul Ultimul am rămas eu ... Barbu Neculai ... și cred că merit acest loc pentru că doar "temporar" fac parte din familie ... cea mai mare parte din timp consacrând-o activității în Universitate. Nu pentru că aici aș lăsa în urmă cine știe ce rezultate. Nu. Le consider modeste, dar cinstite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
energiile universale, se instituie în ele pentru a le controla și le dă, în tradiție kantiana, măsura adevărată 17. Zicerea lui este sacra și dezvăluie adevăruri supreme. Totuși, entuziasmul nestăvilit al inspirației, al imaginației poetice creatoare, pare să spună tot Barbu, urmând îndeaproape pe Edgar Poe18, transformă opera poetica în expresia inconștiență a unei gândiri care depășește autorul ei, iar acesta din urmă, devine, astfel, un simplu vehicul al ideii, se preschimba, cum ar spune autorul "Corbului" în "didacticism". Poezia nu
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ei este să coboare, nu să înalte Sufletul. Iubirea, dimpotrivă - Iubirea - adevărată, divină Iubire - erosul Uranian deosebit de cel Venusian [s.n.] - este fără îndoială cea mai pură și mai poetica dintre teme [s.n.]81. Poezia pură, vizionara ("știință [cunoaștere] comunicată"), comentează Barbu în secvență următoare din "Veghea lui Roderick Usher", condiționează felul în care lumea ni se înfățișează, obiectele ei imaginare transcend timpul și generează, la rândul lor, noi percepții. Comprehensiunea, pe care ne-o propune poezia, este "nupțiala", adică unificatoare, integratoare
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
el26. Aceasta propensiune, care poate conduce la obliterarea propriului eu, încât poetul ajunge să nu se mai recunoască în propria-i imagine: "Je est un autre", cum scrie Rimbaud în faimoasa scrisoare către Paul Demeny (1871)27, nu atinge la Barbu accente atât de dramatice. Spirit mai degrabă raționalist, poetul român, se vrea, așa cum, de fapt, subliniază și motto-ul parafrazei, "în domeniul gândului, Despot". Poetul de geniu ("aedica stirpă a Usherilor"), în exil voluntar printre oameni, dobândește astfel distanță interioară
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Barbu, în Versuri și proza, p. 136. 1 Ion Barbu, " Note pentru o mărturisire literară, 1932", în Versuri și proza, 1984, p. 144. 2 Ion Barbu cunoaște acest text poesc pentru că îl comentează sumar, în conferința despre Jean Moréas. Vezi Barbu, "Jean Moréas (Jean Pupadiamantopulos)", Conferința, 1947, în Versuri și proza, 1984, pp. 201-208. Cu poetul român se întâmplă ce s-a întâmplat cu toții cei care au căzut sub vraja creației și gândirii lui Edgar Poe: dinamizați de caracterul "provocator" al
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
choose an object and from it elicit a state of soul by means of a series of decodings". 5 Martin Buber, Between Mân and Mân, [1947] 2004, p. 159. -------------------------------------------------------------------------1 6 7 Preliminării GÂNDUL DIN GÂND: EDGAR POE ȘI ION BARBU Universul că un poem O coborâre în maelström Furor poeticus: inspirație, geniu Poezie și cunoaștere Omenesc, mult prea omenesc Invitație la călătorie Încheiere Bibliografie Indice Indice de nume și termeni Abstract
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
CATEGORII MULTIMEDIA Alexandra BARBU - Colegiul Tehnic ’’Ion Mincu”, Craiova Gheorghe BARBU - Palatul Copiilor, Craiova Prin multimedia (MM) se definesc tehnologiile care îi oferă utilizatorului, în diferite combinații, imagine, sunet, voce, animație, video, iar tehnologiile hipermedia (HM) combină multimedia cu hypertextul, facilitând navigarea fără obstacole
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
CATEGORII MULTIMEDIA Alexandra BARBU - Colegiul Tehnic ’’Ion Mincu”, Craiova Gheorghe BARBU - Palatul Copiilor, Craiova Prin multimedia (MM) se definesc tehnologiile care îi oferă utilizatorului, în diferite combinații, imagine, sunet, voce, animație, video, iar tehnologiile hipermedia (HM) combină multimedia cu hypertextul, facilitând navigarea fără obstacole între diferite tipuri de datetexte, sunete, imagini
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
Interesul publicului pentru aceste conferințe a fost și va fi la Înălțimea valorii lor și sperăm că și volumul conținând textele va reuși să stârnească același interes. Mulțumirile noastre se Îndreaptă, În egală măsură, spre conferențiari și participanți. Acad. VIOREL BARBU 20 ianuarie 2006 UN NOU IDEAL Prof. dr. ALEXANDRU HUSAR Universitatea „Al. I. Cuza” Iași (I) Angajând istoria noastră ca proiect obiectiv, ca aspirație spre un nou model, visul unei culturi ce-și află, În secolul XX, rațiunea ei intimă
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
o instituție academică de excelență, comparabilă cu marile universități străine. Nu sunt simple cuvinte de complezență sau obișnuite judecăți provinciale, ci fapte pe care le-am constatat personal vizitând de-a lungul timpului mai multe universități europene și americane. (Viorel BARBU) În Iași au coexistat de secole, alături de religia creștină ortodoxă majoritară, și alte confesiuni, în raport cu amestecul de populații generat de rațiuni geografice, economice, politice etc. Prin spiritul de înțelegere reciprocă, clerul și credincioșii Iașului se mențin și în prezent la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Al., NEAMȚU, E., CHEPTEA, St. Inscripții medievale și din epoca modernă a României. Orașul Iași. Iași, C.I.C.E. 1994. APETROAIE, A. Liviu. Sadoveanu și Iașii (1904-2004). Album. Iași, Editura Opera Magna, 2004. ARHIP, Ion. Odiseea muzeelor ieșene. Iași, Princeps Edit, 2008. BARBU, Nicolae. Dicționarul actorilor Teatrului Național din Iași dintre 1816-1976, Iași, Editura Junimea, 1978. BĂDĂRĂU, Dan. Istoria Iașilor. București, Editura Academiei Române, 2010. BĂDĂRĂU, Dan CAPROȘU, Ioan. Iașul vechilor zidiri. Iași, Editura Junimea, 1974. BĂILEANU, Gheorghe. Așezămintele Sf. Spiridon. Iași, 1937. BĂLĂNESCU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
BĂDĂRĂU, George, 74, 92 BĂDĂRĂU, Th., 254 BALABAN, Claudia, 104 BALAHUR, Paul, 74 BĂLAȘA, Sabin, 24 BĂLCESCU, Nicolae, 55, 68 BALȘ, Alecu, 48 BALZAC, Honoré de, 194 BĂNCILĂ, Octav, 71, 154 BARACH-RAPPAPORT, V., 57 BARAN, Dana, 112 BARASCHI, Const., 26 BARBU, Nicolae, 254 BARBU, Vasa, 205 BARBU, Vasile, 105 BARBU, Viorel, 108, 152 BARIȚIU, George, 55 BARNOVSCHI MIRON, domn al Moldovei (1626-1629; 1633), 25, 72, 258 BĂRNUȚIU, Simion, 111 BÂRSĂNESCU, Ștefan, 254 BÂRSESCU, Agatha, 160 BAUDELAIRE, Charles, 174, 239, 247 BEETHOVEN
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
92 BĂDĂRĂU, Th., 254 BALABAN, Claudia, 104 BALAHUR, Paul, 74 BĂLAȘA, Sabin, 24 BĂLCESCU, Nicolae, 55, 68 BALȘ, Alecu, 48 BALZAC, Honoré de, 194 BĂNCILĂ, Octav, 71, 154 BARACH-RAPPAPORT, V., 57 BARAN, Dana, 112 BARASCHI, Const., 26 BARBU, Nicolae, 254 BARBU, Vasa, 205 BARBU, Vasile, 105 BARBU, Viorel, 108, 152 BARIȚIU, George, 55 BARNOVSCHI MIRON, domn al Moldovei (1626-1629; 1633), 25, 72, 258 BĂRNUȚIU, Simion, 111 BÂRSĂNESCU, Ștefan, 254 BÂRSESCU, Agatha, 160 BAUDELAIRE, Charles, 174, 239, 247 BEETHOVEN, Ludwig van,145
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
254 BALABAN, Claudia, 104 BALAHUR, Paul, 74 BĂLAȘA, Sabin, 24 BĂLCESCU, Nicolae, 55, 68 BALȘ, Alecu, 48 BALZAC, Honoré de, 194 BĂNCILĂ, Octav, 71, 154 BARACH-RAPPAPORT, V., 57 BARAN, Dana, 112 BARASCHI, Const., 26 BARBU, Nicolae, 254 BARBU, Vasa, 205 BARBU, Vasile, 105 BARBU, Viorel, 108, 152 BARIȚIU, George, 55 BARNOVSCHI MIRON, domn al Moldovei (1626-1629; 1633), 25, 72, 258 BĂRNUȚIU, Simion, 111 BÂRSĂNESCU, Ștefan, 254 BÂRSESCU, Agatha, 160 BAUDELAIRE, Charles, 174, 239, 247 BEETHOVEN, Ludwig van,145, 147, 190, 239
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
104 BALAHUR, Paul, 74 BĂLAȘA, Sabin, 24 BĂLCESCU, Nicolae, 55, 68 BALȘ, Alecu, 48 BALZAC, Honoré de, 194 BĂNCILĂ, Octav, 71, 154 BARACH-RAPPAPORT, V., 57 BARAN, Dana, 112 BARASCHI, Const., 26 BARBU, Nicolae, 254 BARBU, Vasa, 205 BARBU, Vasile, 105 BARBU, Viorel, 108, 152 BARIȚIU, George, 55 BARNOVSCHI MIRON, domn al Moldovei (1626-1629; 1633), 25, 72, 258 BĂRNUȚIU, Simion, 111 BÂRSĂNESCU, Ștefan, 254 BÂRSESCU, Agatha, 160 BAUDELAIRE, Charles, 174, 239, 247 BEETHOVEN, Ludwig van,145, 147, 190, 239 BEJAN, Petru, 112
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cel al lui Ion Alexandru, care se plânge de „marasmul lumii bucureștene și că nu găsește nici unde să se retragă, deoarece la țară, părinților și rudelor sale li se luaseră pământul și animalele cu japca!”; Ivasiuc vituperează contra lui Barbu ce „confundă proprietatea de stat cu cea privată, revista Luceafărul, adică, așa cum ar face un comandant de divizie de tancuri a capitalei care ar înconjura comitetul central!”, (metaforă ce i-a făcut pe tovarășii de la prezidiu să înțepenească, probabil, dar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cânta parcă n-avea capul înzăpădit de ani. Degetele lui scoteau din strune sunete vii care, întovărășite de glasul lui bătrânesc, deșteptau amintiri din alte timpuri; iar noi, însuflețiți, amețiți pot zice de căldura vinului și a cântecului, strigam: Trage!... Barbule!... Trage!... Să sune văile, să tremure codrul, să salte pietrele! Și Barbu trăgea în adevăr, de ne tăia curmeziș la inimă, și de farmecul cântecului parcă i se ștersese de pe față zbârciturile anilor, parcă întinerise cu o jumătate de veac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
rog s-aruncați uscătura asta pe foc, că de-acum nu mai am ce face cu dânsa. De vreme ce boierii au învățat să cânte mai bine decât noi, ce pâne mai pot eu câștiga cu dânsa! Ie-ți cobza înapoi, moș Barbule, și mai zi ceva, să le treacă musafirilor aleanul de la inimă, îi răspunse Șendrea. Se vede că știa el ceva. La dreptul vorbind, mulți dintre noi aveam la vârsta aceea câte un dor ascuns la inimă, care se răcorea prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]