1,019 matches
-
în many of his greatest plays. To mark the 400th anniversary of his death, the BBC and the European Broadcasting Union have commissioned a New Shakespeare Songbook inviting composers and musicians throughout Europe to write new songs based on the Bard’s texts. Presenter Andy Akinwolere takes uș on a musical journey through Europe aș contemporary songwriters respond to the poetry of Shakespeare’s sonnets and plays. Sound of Cinema: Live Broadcast King Edward School, Stratford upon Avon 15.00 - 16
Shakespeare Lives în Cluj-Napoca [Corola-blog/BlogPost/100522_a_101814]
-
Iată „culorile” pastelurilor sale: „verdele plantei”, „gerul de sticlă”, „arbori înghețați”, „timp gri și fum”, „fumul pădurilor, „șoapta ochilor”. Amestecate în clepsidra timpului, aceste „culori” dau naștere unei noi geometrii a fumului, extensie a unei albe armonii. În toate scrierile bardului ploieștean, vom întâlni temeri existențiale, nelămuriri, care însă nu violentează rațiunea, ci liniștesc, astâmpără furtuna și-ți oferă - de multe ori - răspuns. Poetul conjugă frenetic verbul „a fi” la toate diatezele ori timpurile poetice. Le combină cu frig și apoi
„GEOMETRIA FUMULUI” SAU „REPERELE AUTOBIOGRAFICE ALE POEZIEI” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344340_a_345669]
-
răbdare, căci mulți înșiră vorbe goale, care vor putrezi pe cale. Dar tu să nu râvnești plăcerea de o clipă, e doar risipă, doar risipă! Rămâi în sine și dansează-n ploaie, iar din tristețe plămădește-o oaie, adu-o jertfă barzilor de-o zi și cântă, cântă până, iar, vei fi! Așa-i vorbise Agamemnon și pieri... Liubastra, 10.21.2016 Referință Bibliografică: Tristețea-i uneori o binecuvântare, / Liuba Botezatu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2128, Anul VI, 28 octombrie
TRISTEȚEA-I UNEORI O BINECUVÂNTARE, de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343158_a_344487]
-
timpul de milă, mai bine să o ajutăm să înflorească! Ne vom bucura de ea și vom înflori și noi, și urmașii... și urmașii urmașilor noștri! Cine zicea asta!? Ce-ți doresc eu ție, dulce României? Răspunde în locul meu marele bard: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,/ Țara mea de glorii, țara mea de dor?/ Brațele nervoase, arma de tărie,/ La trecutu-ți mare, mare viitor!”. Atât! Nu e destul? Georgeta NEDELCU: Se pierde poporul ăsta? Credeți că în ’89
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
pe dinafară circa 150 de poezii, multe scrise de Mihai Eminescu. După evenimentele din Ungaria, în Penitenciarul Codlea (Brașov) am avut șansa să stau în aceeași celulă cu un grup de scriitori germani: Hans Bergel, anchetat pentru nuvela Prințul și bardul, părintele Andreas Birkner, pentru nuvela Scroafa cu cei șapte purcei, Georg Scherg, profesor universitar de limba germană de la Universitatea din Cluj, criticul literar Wolf Aichelburg și tânărul teolog Harold Siegmund, poet. Aici, în fiecare seară, se discutau diferite cărți de
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
despre frumusețea și momentele de aur ale României din anii ’20-’30 în care eleganța, politețea și respectul față de semeni se evidențiau puternic.” Născut la 1 august 1945 în comuna Podari județul Dolj cel care avea să fie unul dintre barzii melosului pur românesc a trecut printr-o copilărie profund marcată de condiția socială a familiei sale, provenind din părinți țărani, care au avut de suferit de pe urma prigoanei bolșevico-securisto-comuniste. Tatăl artistului, cântăreț bisericesc, a fost arestat și și-a ispășit, ca
TUDOR GHEORGHE, PRIMUL ARTIST ROMÂN CARE ŞI-A ÎNFIINŢAT UN SITE DE VÂNZARE DE BILETE PENTRU SPECTACOLE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377500_a_378829]
-
ascunse. Își vede și draga întinsă pe patul Ca bestiei în seară jertfită să-i fie, O saltă în brațe și-o duce-n palatul Gătit pentru nuntă, onor, veselie. Urmarea-i știută, orații și prunci Și-i spusă de barzii cu tâmple cărunte. Rămasă-i în lume prin veacuri de-atunci, Legenda cu Cerbul cu soare în frunte. *** Ciclul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Cerbul cu soare în frunte / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1442, Anul
CERBUL CU SOARE ÎN FRUNTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382071_a_383400]
-
trimis în exil, cea de pe urmă aspirație a lui Mihai Eminescu a fost să se stingă din viață la malul mării. Destinul i-a unit peste timp pe cei doi poeți, pe țărmul Mării Negre. Și astfel, “în liniștea serii”, Ovidius, bardul ce spunea că “deseori am vărsat lacrimi când am scris/ Și am udat scrisul cu plânsul meu”, respiră alături de Eminescu, cel ce mai avea “un singur dor”. De altfel, un singur dor îl măcina și pe poetul roman Ovidius. Acesta
SUB CERUL MĂRII, LA PONTUL EUXIN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380424_a_381753]
-
Târgșor știam circa 150 de poezii, multe scrise de Mihai Eminescu. După evenimentele din Ungaria, în Penitenciarul Codlea (Brașov) am avut șansa să stau în aceeași celulă cu un grup de scriitori germani: Hans Bergel, anchetat pentru nuvela „Prințul și bardul”, părintele Andreas Birkner, pentru nuvela „Scroafa cu cei șapte purcei”, Georg Scherg, profesor universitar de limba germană de la Universitatea din Cluj, criticul literar Wolf Aichelburg și tânărul teolog Harold Siegmund, poet. Aici, în fiecare seară, se discutau diferite cărți de
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
pe zi, treacă-meargă. Dar o proză... e cronofagă. Poate de aceea s-au înmulțit poeții! Ba nu! Știm (de la Alecsandri încoace) că la români poeții nu se înmulțesc, ci se nasc necondiționat ca poeți: “Românul s-a născut poet”, recunoaște bardul de la Mircești. Ei însă, poeții, vin pe lume doar cu germenele poetic, urmând ca acesta să încolțească, să crească, mai mult sau mai puțin. Cel care certifică “geneza” poetului român, confirmă și paradigmă evoluției: “E unul care cânta mai dulce
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
cu noi te luăm în suflet, iubita noastră Terra! LUNA Ești piatră nestemată de inel ceresc cădelnițând Pământul orbital în dansuri nupțiale; ești gura cerului fierbinte prin care bolta rostește poezii, de mii de doruri aprig sărutată, de mii de barzi mereu cântată... Ești primul astru vizitat de noi, ce te-ai sfințit sub pași omenești! Vernale nopți, poeme de-ntuneric, cuprinse-s de lumina clopotului tău, închise-n cupa florilor de vară... Selenă dulce, crăiasă mândră-a nopții, ne-arați
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
-i drege căci răi rămân de-a valma/ Și trebuie ca soarta să-i spulbere cu palma. (Preot și filozof). Ce părere aveți despre tinerii poeți ai secolului XXI, generic vorbind? Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi,/ Care-ncearcă prin poeme să devină cumularzi,/ Închinând ale lor versuri la puternici, la cucoane,/ Sunt cântați în cafenele și fac zgomot în saloane;/ Iar cărările vieții fiind grele și înguste,/ Ei încearcă să le treacă prin protecție de fuste
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
-l doară. Tremură de nedreptate, în iubire doar oftează, Din liane de cuvinte, face foc în călimară. Suferind de tot și toate, e și șoim și buburuză, E un neam întreg ce geme, ori un steag pe metereze, E un bard al clipei care îi surâde-n drum, confuză Și cu insomnia-i cerne laolaltă grîu și piatră, ÎNTRE MII DE IPOTEZE! Regenerare Există undeva, pierdută în munții mei, O pajiște știută numai de mine... Aici vin căluții cei verzi să
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373585_a_374914]
-
rezist. Dezgustul mă copleștește... X Cred că e momentul să privesc starea de lucruri cu ochiul care râde: L-aș fi iubit pe Adrian Păunescu și dacă ar fi scris doar acest vers: „Și totuși există iubire!” Parafrazându-l pe bardul de la Bârca, îmi vine să exclam și eu: „Și totuși mai există poezie!” Iată, în continuare, datele unui concurs la care am participat și la care nu am luat niciun premiu, nicio mențiune, deși îi cunosc pe 4 din cei
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
Crăciunul, în inimi! SFÂNT PRUNC s-a născut! Să-l iubim! În cuget, cu dragoste pură, CRAI DRAG să 'nălțăm spre sublim. Să vină Crăciunul, prieteni! În noi? Armonie și cald! Din suflet, prin ierni transilvane, Placid, vă salută un bard! Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: SĂ VINĂ, CRĂCIUNUL! / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2183, Anul VI, 22 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SĂ VINĂ, CRĂCIUNUL! de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371608_a_372937]
-
Dacă vor lovi în tine, Să scoți FLUIERUL să cânți CÂNTECUL GINTEI LATINE. DOUĂ SUFLETE pereche, Un poet și-un muritor, Se-ntâlniră pe o foaie Și au scris la unison, Tot ce au simțit ÎN NOAPTE El, Alecsandri, zis Bardul, Și eu, micul și umilul, Cum m-am priceput, sărmanul! Referință Bibliografică: VASILE ALECSANDRI / Flori Bungete : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2213, Anul VII, 21 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Flori Bungete : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
VASILE ALECSANDRI de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371634_a_372963]
-
republicate toate, după moartea poetului, ca un omagiu, în numărul din 7 iulie 1889. Alte panouri și vitrine, precum „Familia și folclorul”, „Alecsandri și Familia”, „Familia - revistă enciclopedică”, reliefează rolul important pe care Iosif Vulcan îl acorda folclorului și colaborările bardului de la Mircești la revista din Oradea. Asupra folclorului românesc, Iosif Vulcan s-a aplecat de multe ori. Astfel a tradus în limba maghiară și a tipărit volumul „Poezii populare românești”. Nefiind un exclusivist, a întreținut legături și cu oameni de
MUZEUL MEMORIAL IOSIF VULCAN DIN ORADEA de LUMINIŢA CORNEA în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374867_a_376196]
-
ar deveni o dietă care m-ar duce la obezitate și filonul de aur al cititorului ar muri prin exces. Până acum, literatura română se istorisea prin curente literare și așa-zisele „valuri de poeți”, în special decenale, fiecare cu barzii la vedere, în manuale școlare sau cursuri universitare, în dicționare, în istorii literare. Acum avem de a face cu un întreg ocean poetic, iar critica literară în câte o iolă fulgurantă, ivită ici și colo, poate doar să-și aleagă
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
de aur, Miron și frumoasa fără corp”, ”Călin Nebunul”. Când Vasile Alecsandri a publicat legenda în versuri a lui ”Gruie Sânger”, Eminescu a căutat să scrie o dramă istorică dedicată acestui personaj, care să poarte același titlu cu al poemului ”bardului de la Mircești”, mărturie conferită în manuscrisul 2278, f.18 și 2262, f.107v și următoarele, din cadrul Bibliotecii Academiei. Apropierea maiestuoasă a lui Alecsandri de creația populară a fost pentru tânărul Eminescu un exemplu plin de roade.( 13) Având ca susținere
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
Acasa > Strofe > Creatie > ADINA ROSENKRANZ-HERSCOVICI - PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (POEME) Autor: Adina Rosenkranz Herscovici Publicat în: Ediția nr. 1515 din 23 februarie 2015 Toate Articolele Autorului FLIRTEZ CU POEZIA Volumul meu de poezii Stă să apară! Și ce? Asta nu mă impresionează Din cale-afară! Ce-mi pasă mie
PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (POEME) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372893_a_374222]
-
am văzut destul! Adio, Tikva, prietenă dragă... Nu ne-am luat rămas bun! Ai trântit ușa vieții deodată, și te-ai dus! Te-ai dus și nu mai ești... Eu însă rămân, cu durerea care va arde mereu. PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (Inspirat de poemul lui Gérard de Nerval „El Desdichado") Nu domnesc peste Umbre, Nu domnesc în Tenebre, Dar sunt Neconsolată. Domniță sunt a tatei, Și Turnul meu se-nalță Semeț, pe ale-Arminiei Tărâmuri, iar stelele-mi Pierit-au demult
PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (POEME) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372893_a_374222]
-
Grumberg (Dreyfus), Yehoshua Sobol (Suflet de evreu),Shakespeare(Otelo). ** Meduza = una din cele trei Gorgone (monștri înaripați cu trup de femeie și părul format din șerpi) din mitologia greacă, a cărei privire era ucigătoare. Referință Bibliografică: Adina ROSENKRANZ-HERSCOVICI - PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (POEME) / Adina Rosenkranz Herscovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1515, Anul V, 23 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Adina Rosenkranz Herscovici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (POEME) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372893_a_374222]
-
de bun augur - privighetoarea. Simbol al iubirilor sub clar de lună, numele său era sinonim pentru “cântec” sau “poezie”. În toate câmpiile și dealurile României răsună cântecul ei duios. “Veniți, privighetoarea cântă” ... Ea a fost pentru Platon emblema lui Thamiras, bardul Traciei Antice iar pentru Shakespeare, pasărea care umple de farmec noptile de veghe, cu un cânt melancolic, opunându-se cântecului ciocârliei, “matinal și voios”. Oricâte simboluri i se aduc anotimpului în care ne aflăm, trebuie să recunoaștem că sunt mult
VENIŢI, PRIVIGHETOAREA CÂNTĂ ŞI LILIACUL E-NFLORIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347834_a_349163]
-
vremuri. Ni s-a părut înțelept să cunoaștem infinitul I-am spus Zalmoxis, mândrii feciori pe altarul dintre lumii, Mame cerești Valuri de soare, valuri de iubiri îngenunchiate... Zalmos...puterea renascută din grotele timpului plutește peste văi de lumină. Brazi, barzi la izvorul infinitului Muzica sferelor aripi de cer Aurul lichid arde Lumi de azur îmbrăcate în purpură Saturnian strai. Pe trepte de jar Hristicul curge botezul de foc Constelațiile se preling din creuzetul cu aur lichid În eternitatea vie Ochiul
ALTARUL LUMINII (POEME) de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347876_a_349205]
-
frică, de plăcere / Tremură-n mine sufletul meu bolnav./ Să cânt? Dar oare la a ta privire / Nu amuțește cântul de-admirare-/ Nu ești un cântec înseși,-cel mai dulce- / Cel mai frumos, ce a fugit v’odată / Din arfa unui bard? O, fecioară,/ Vin lângă mine, să mă uit în ochi-ți, / Să uit de lume, ah! să pot uita / Fierea cu care ei m-au adăpat / În lume. Cine-ar fi știut / Că-n fundul mării tu trăiești, copilă,/ Ca
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]