12,445 matches
-
n. Teodoru) și al lui Iacob Albala, cerealist. Face liceul în București și este licențiat al Facultății de Drept și al Facultății de Litere, secția filologie clasică a Universității din București. A fost avocat până în 1948, când este eliminat din barou. Ca funcționar la Biblioteca Academiei Române, este angajat inițial pentru fondul de manuscrise latine. Redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, de unde a fost exclus în 1959, va fi, peste câtva timp, redactor la Editura Litera. A debutat în
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
, Dinu (29.V.1905, București - 6.I.1972, București), prozator, dramaturg și traducător. Avocat printre scriitori și scriitor printre colegii de avocatură, B., pledant în Baroul de Ilfov, își citește nuvelele la cenaclul Sburătorul. Cum avea șarm și dicțiune, lecturile lui au reținut atenția, făgăduind un traiect de prozator. Dar, aproape cvadragenar, va încerca să se afirme cu o dramă, Cântecul vieții (O păpușă și alte
BONDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
, Horia (3.III.1891, Râmnicu Vâlcea - 22.VI.1948, Brașov), poet și publicist. Este fiul Mariei (n. Zugrăvescu) și al lui Anton Bottea, avocat, decan al Baroului din Râmnicu Vâlcea. După terminarea liceului în orașul natal, se înscrie la Facultatea de Drept din București, pe care o va absolvi în 1913. Optând pentru cariera de magistrat, este numit la judecătoria din Pătârlagele, de unde, fire insurgentă, va fi
BOTTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285842_a_287171]
-
B. dezertează din armata austro-ungară, trece munții și se înrolează voluntar în armata română, încercând să-și fructifice și acum aptitudinile artistice, în spectacole organizate cu tovarășii de arme. Fără să fie tentat de profesia de avocat (era înscris în Baroul Ilfov și ulterior în cel din Oradea), a schimbat, cu o mobilitate ce nu va fi fost doar a zodiei politice sub care se afla la un moment dat, reședințe și funcții: director al propagandei culturale din Ardeal și Banat
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
Se face remarcat cu versurile publicate, în 1920, în „Viața românească” (va fi aici corector, redactor și secretar de redacție o vreme; o primă căsnicie cu Maria, fiica lui G. Ibrăileanu, va eșua în schimb). Ca avocat și membru al Baroului ieșean, B. practică până la începutul anilor ‘30, dată la care intră în magistratură. E, rând pe rând, judecător la Iași, consilier la Curtea de Apel (din Iași se va transfera la București, în 1943), secretar general în Ministerul de Justiție
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
București, va obține licența în drept (1922), apoi în litere și filosofie (1925) la Universitatea ieșeană. Își susține doctoratul în drept (1926) și funcționează, din același an, ca asistent la Facultatea de Drept din Iași. A fost avocat, înscris în barou, și a făcut parte din administrația Epitropiei „Sf. Spiridon” din Iași, al cărei director general va deveni (1935-1938). În 1938 este judecat pentru tendință de organizare „bolșevică” a Epitropiei, pentru ca în 1951 să compară în fața instanței, acuzat de colaborare cu
BAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]
-
Rea (Malerba). încet-încet, dar destul de repede, fostul inamic al francezilor, adică Carlo Maria Buonaparte, s-a făcut aliatul credincios al acestora. într-atât de devotat, încât și-a franțuzit și numele: Carlo a devenit Charles. A și fost primit în baroul orașului. îndată a venit și reacția conaționalilor corsicani. Dar numai în glumă: „Buona- Parte” - cu alte cuvinte, a ales partea cea bună. De Sfânta Maria s-a născut un viitor împărat Era în ziua de 15 august, când creștinii ortodocși
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
mai 1877 România își proclamase independența față de Imperiul Otoman și avea să se implice în războiul împotriva Imperiului Otoman din 1877-1878 în alianță cu armata rusă. După încheierea războiului de independență, revenit la Tg-Jiu, Vasile Lascăr a devenit membru al baroului, în calitatea sa de avocat. În scurt timp devine liderul baroului din oraș, fiind unul dintre cei mai apreciați avocați din județul Gorj. În 1878 a fost ales membru al consiliului județean Gorj, iar câteva luni mai târziu, a candidat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
să se implice în războiul împotriva Imperiului Otoman din 1877-1878 în alianță cu armata rusă. După încheierea războiului de independență, revenit la Tg-Jiu, Vasile Lascăr a devenit membru al baroului, în calitatea sa de avocat. În scurt timp devine liderul baroului din oraș, fiind unul dintre cei mai apreciați avocați din județul Gorj. În 1878 a fost ales membru al consiliului județean Gorj, iar câteva luni mai târziu, a candidat pe lista liberală pentru un loc în consiliul comunal al orașului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
domnul I. C. Atanasiu, afirma în discursul său, mulțumind domnului prim-ministru, că toate acele lucrări au fost posibile ca urmare a acordării împrumutului de 1 600 000 de lei de către guvern. În discursul său, președintele Consiliului Județean Tulcea și decanul baroului Tulcea, domnul Nicolae Comșa, adresându-se primului ministru Ion I. C. Brătianu, arăta că "ne-ați trimis un prefect harnic și priceput care să aducă la îndeplinire tot ceea ce guvernul liberal a crezut că trebuie făcut pentru ridicarea județului; avem o
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
tot ce poate din el. Sunt un om simplu. Vă rog să nu mă înțelegeți greșit.“ Asta a dorit să-mi transmită de la bun început domnul Nakamura. Eu și avocatul Sakamoto am fost împreună la cursurile preliminare de intrare în Barou. Erau zece clase. Eu eram în grupul cu numărul opt, iar Sakamoto în grupul cu numărul nouă. În Tokio s-au format patru grupuri, iar în cel de-al patrulea erau șapte oameni, printre care și eu și Sakamoto. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
obscură, am ales avocatura. Oricum, drumul spre avocatură nu a fost unul sinuos, ci unul foarte dificil. Am stat pe bară câțiva ani și am învățat... Eu și Sakamoto aveam aceeași vârstă, deci am dat împreună examenul de intrare în Barou și am suferit aproape la fel de mult (râde). Așa că timp de un an și șase luni, cât au durat cursurile, am devenit atât de apropiați, încât mâncam împreună din aceeași farfurie. Chiar și după ce am devenit avocați, am făcut împreună un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
ci și la Poliția prefecturii, la Direcția Generală a Poliției, la parlamentari. Treptat, presiunea exercitată începea să-și facă efectul. Poliția a recunoscut rolul important pe care l-am avut în desfășurarea anchetei. La vremea aceea eram Secretar General al Baroului din Tokio, mă ocupam de cazul domnului Sakamoto, de eliberarea sa, și am primit informații legate de gazul sarin. După cum știți, în 1995, de Anul Nou, ziarul Yomiuri a publicat un articol în care scria că au fost găsite obiecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
avocați din Tokio, respectiv Yokohama, și am debutat. Numărul victimelor era atât de mare, încât a trebuit să înființăm un Consiliu al Avocaților. Din acesta făceau parte exact aceiași avocați cu care am mers la cursurile preliminare de intrare în Barou. M-am bazat pe avocați tineri. Ne-am strâns un grup de prieteni ca să ne ocupăm de răpirea lui Sakamoto, atacul cu sarin a fost o problemă adiacentă. Formal spus. Dar nu a fost deloc așa. Sincer să fiu, toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
vinovăție...! Așa cum era de așteptat, termenul de judecare În fond a dosarului a fost fixat exact peste o săptămână și, nu mică fiindu-i mirarea atunci când constată surprins, apărarea lui era compusă din trei avocați, unul dintre aceștia fiind decanul Baroului de avocați domnul Pora ce apăra interesele româniei la Tribunalul Internațional dela Haga...! Procesul Începu normal iar avocații pe rând se străduiau să demonstreze nevinovăția inculpatului Tony Pavone, de o așa manieră Încât asistența Încremenise ascultând pledoria În forță a
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nasului, oarecum prea mic, și mijlocul feței, puțin prea concavă, și un aspect de putere mintală, virilitate, noblețe, toate puțin stricate. Wallace fusese la un pas de a deveni fizician, la fel matematician, la fel avocat (trecuse chiar examenul pentru barou și-și deschisese un birou, odată), la fel inginer, la fel doctor În științe comportamentale. Avea brevet de pilot. La un pas de a fi alcoolic, la un pas de a fi homosexual. În prezent părea să fie un reporter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
faimoasă de timbre (3 „Cap de Bour“, 5 „Carol cu perciuni“ și alte rarități) tocate în câțiva ani (doi? trei?) de avocatul Ianus C., un glaber al generalului Vamake. Totul a pornit de la un pariu între general, dr. Bronstein, decanul Baroului, și tânărul avocat Ianus C. Poate o voi scrie altă dată. Au început să-mi vină teancurile de cărți și de ziare. Trec din ficțiunea dicționarului latin în ficțiunea, mai vie și colcăind de viață, a presei interbelice. Trece să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Totuși îl cruțasem; nu-i spusesem că nu i-a lipsit sărăcuței nici un bal mascat toată iarna, cât despre boschetele de la șosea! Altfel îmi . place că e fată de viață. . . Știi, Mini, patroana din Toamnei e divorțata lui A., maestrul baroului. A "rulat". E urâtă și "ră" - cum ar zice Lina noastră. Patronează în capul mesei, având la dreapta "peștele". Chiliuțele din entresol și podul sunt pentru "junime", mai pe credit, mai în rate. La etaj, are camere bune pentru perechile
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
sfârșit, nemaiavând adăposturi, lipsiți de ocrotirea și de îngrădirea zidurilor, nomazi și liberi, în necunoscutul nopții pre noi nouă redă-ne. „Aici stătea poeta aceea micuță și energică“, arătă bătrânul spre o clădire înaltă, în ruine. „Am fost coleg de barou cu taică-su. Și uite, aici, era parfumeria. S-a dus, praful s-a ales“. Porniseră din Sfântul Ion Nou, ajunseră la Universitate, strânși între valurile de oameni care împânzeau trotuarele, sub rafalele de praf pe care vântul le ridica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cunoștință ! Un bărbat încă tânăr și în putere... este chiar teribil, madam Delcă, să-l vezi, cu energia care mai clocotește în el, cum suferă de inactivitate... înainte, până la vârsta aceasta, și-ar fi făcut o clientelă... Un renume în barou... Și-ar fi consolidat o situație în politică... Deputat, subsecretar de stat, poate chiar ministru, ceea ce, ți-amintești, pe-atunci însemna ceva ! Era un titlu pe care îl puneai toată viața pe cartea de vizită : CUTARE, FOST MINISTRU !... Ușor să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de-al lui, Hayatullah Jawad, care se afla deja la pârnaie. Alimy era însoțit de un băiețel, dar Sebas nu îl zărise de când intrase, fiindcă ochii lui rămăseseră ațintiți asupra femeii. Nu știa dacă e ziaristă ori o reprezentantă a baroului, însă, oricine ar fi fost, părea clar că e altceva decât mai întâlnise. Se prezentă și, așteptând lângă ușă, începu să-i asculte vocea, fiindcă ea continua să-i vorbească afganului înalt și uscat, îmbrăcat într-o tunică de lână
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
te rog, ajută-mă, să nu mor!...“. Ghazal se-ntreba despre toate astea, dacă le trăia respirându-le din zvonul strămoașelor, din vocile stirpei. De aceea tăcea când vreun avocat mai zelos al Organizației îi spunea, după ce se cunoșteau în barou: „Cred că pricepeți ca nimeni alta drepturile femeii occidentale, care ar putea fi aceleași și în Iran...“. Într-un fel, lucrurile deja se schimbaseră: poverile se mutau de la o femeie la alta, fiindcă maică-sa îl creștea pe Armin Caryan
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Caryan, doar că fiul ei moștenise toate necruțările tatălui. Și nici maică-sii nu-ndrăznise să-i recunoască mai mult decât faptul că îl plăcea pe „francezul“ întors acasă, iar restul trecuse sub ceața tăcerilor mincinoase. Pentru Iran, pentru șeful baroului, pentru colegele care divorțaseră și își creșteau cu trudă copiii, ea era o făptură înțeleasă cu soarta și cu zvâcnetul sângelui pe sub văluri. Taică-său devenise magnat al afacerilor cu petrol și uraniu și își cumpărase o vilă în nord
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
fără intervenția lui Ebadi în Consiliu, care modificase principiile dreptului de tutelă, nu și-ar fi păstrat băiețelul - un copil de cinci ani, care i-ar fi fost încredințat tatălui. — Mă plictisesc cam de mult osanalele către această Dulcinee a baroului, care are tandrețe eventual cât o pușcă! Ați văzut-o vreodată zâmbind? Dacă Ghazal ar fi fost de față, ea și Sanaz s-ar fi încăierat. Leclerc se-ntristă de-a binelea, socotind că la fel s-ar putea vorbi
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
cartierului Shush. — Mai multe execuții ca niciodată, îi spuse Ghazal colegului ei Sharoudi, destul de speriată. Mahmoud Sharoudi, avocat de aproape șaizeci de ani, părea un bărbat retras și tăcut, nu știai niciodată cu adevărat ce gândește. Era foarte cunoscut în barou, câștigase cam toate procesele și începuse să fie incomod pentru mulți, fiindcă avusese curajul să spună că se considera laic. Cu toate astea, Ghazal regreta nespus că își dăduse drumul la gură în prezența lui, exprimându-și revoltele de femeie
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]