1,298 matches
-
satiră-ironie-parodie, ultima devine dispozitiv structural al primei și vector formal al celei de-a doua. Parodia este o structură analogă ironiei și o tehnică suplimentară a satirei"50. Ceea ce le diferențiază e strategia, iar ceea ce le apropie e finalitatea: deriziune, batjocură, demascare etc. printr-un generic joc al (di)simulărilor. La Arghezi, atunci când discursul rămâne în cadrele polemicii, singura modalitate de a-l stiliza este gluma (ironia, sub multiplele sale forme, antifrază, parodie, calambur, anecdotă etc.) Legată, psihologic vorbind, de plăcere
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cu obstinație texte polemice valoroase care, deși sunt marcate de conjunctural, poartă, în orice situație, amprenta inconfundabilă a stilului arghezian. Atunci când temperatura violenței scade, iar pamfletarul se mișcă în spațiul organizat și normat al polemicii literare, injuria, blestemul, ocara sau batjocura își pierd eficacitatea. Noul arsenal strategic mizează, așa cum am văzut, pe cu totul alte arme: ironia subtilă, diasirmul, parabola persiflantă, umorul absurd sau frust, portretul ridicol sau scenariul burlesc ș.a. care, aglutinate argumentației punctuale, creează un discurs unic, atemporal prin
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nu fixează, ci numește"258. E important de subliniat această observație, dacă avem în vedere modalitățile de expresie ale sarcasmului arghezian, pentru că palierul este cât se poate de generos. Invectiva "căcănar universitar", "industriaș de fecale", "căcăcioșii de otrăvuri", înjurătura neaoșă, batjocura apar ca modalități predilecte de stilizare a obscenității în pamflet. Un model de text polemic, antologic pentru violența limbajului, este "Pârțotina boșoroagă", semnat cu pseudonimul Danfil Fleicaru, pe care, de data aceasta îl vom re-invoca pentru a-i evidenția dimensiunea
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
-i lacăt prepuindu-o cu nume de curvă“ sună plângerea unei ne veste la 3 octombrie 1784. Alteori nemulțumirea se exprimă în public, pentru a fi trans mi să pu te rii, deoarece cu o femeie care te-a făcut de batjocură în fața tuturor nu se mai poate trăi. Costandin, logofăt din Găești, județul Vlașca, recunoaște că, după ce „au pătimit atâta necinste și pedeapsă, în pușcărie și în butuci multă vreme și la zid cărând cu targa“, nu mai poate trăi cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
începe cu schimbarea calendarului „pentru a suprima Duminica”, se continuă cu negarea vieții de dincolo prin inscripții cum era cea pusă la poarta cimitirelor franceze: Moartea e un somn veșnic!; cu suprimarea noțiunii de sfințenie prin devastarea bisericilor, expunerea în batjocură a moaștelor și arderea lor în piața publică; cu suprimarea respectului persoanelor consacrate, interzicând uniforma preoțească, silind pe călugări să se căsătorească, sau ucigându-i pur și simplu; cu închiderea altarelor, dându-le apoi destinații contrare cultului divin. Negativismul caricatural
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Damian Stănoiu, Camere mobilate). Printr-o amplă cronică („Nunta” d-lui Călinescu. Simple păreri despre o carte proastă, 3-4/1933), G.M. Vlădescu desființează romanul Cartea nunții, definindu-l drept „platitudine, întuneric, dezolare, snobism, bălăceală prin toate apele literare [...] Sfidare, ofensă, batjocură”. Spiritul vehement al revistei se reflectă și în critica succintă a politicii editoriale practicate de Editura și Librăria Alcalay și de Editura Cartea Românească sau în nota referitoare la F. Aderca, ale cărui cunoștințe de limbă franceză nu l-ar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287502_a_288831]
-
Soarele și Luna În jos, de parcă din pământ și din apă s-ar trage nașterea și originea lor. Platon a definit omul drept o „plantă cerească”, ce, Întocmai unei rădăcini, Își Înalță capul atunci când crește 5. Dumneata Îl iei În batjocură pe Empedocle care susține că, Întocmai unei vetre, Soarele reflectă lumina cerului: „Cu fața neînfricată lumina către Olimp o răsfrânge”6. În același timp, pe același Soare Îl considerați o ființă vie,răsărită din pământ, sau o plantă de baltă
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
din punct de vedere politic) și deconstructivismul parodic al postmodernismului, încât îi neagă orice intenție pozitivă în valorificarea tradiției: "Citatul" postmodernist nu continuă vechile opere, ci le neagă vehement uneori, batjocorindu-le. În produsele postmoderniste nu "citatele" sunt importante, ci batjocura". (Despre postmodernism ca mizerie intelectuală și morală, în "Analele Universității Spiru Haret", București, nr. 3/2002, p. 32). Mihail Diaconescu e convins că există o echivalență între ideologia postmodernistă și anarhismul defunct al lui Bakunin și Koropotkin sau "teoriile pline
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fără urmă de ironie: "ai chef, Rică?" Deodată se simți în stare să ia cuvântul acolo, în fața tuturor, și să le spună constatarea lui inatacabil de simplă. Imediat însă fu salutar izbit de banalitatea ei; îi și auzea repetând în batjocură, ca și cum ar fi încercat să pătrundă subtilitatea spuselor lui, mai înainte de a izbucni în râs: "Rică vrea o casă în care nimeni să nu-i dea spargere la chef". Drept e că și singur cheful omului se strică de la sine
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
uite, să dregem tot noi, ca oamenii, ce-am stricat". Imediat avocații fetei săriseră de la locurile lor și se luptaseră cu înverșunare pentru ceea ce apărarea numise, scuturând dezaprobator din cap, "o definiție de import a violului". Publicul jubilase și, în batjocură, invocase competența lui Bill Clinton în materie de sexualitate high-definition. Asta deplasase și mai mult miza procesului într-o direcție neprevăzută. Dar chiar și avocatul apărării îl pusese la punct, spunându-i că nu e vorba numai de fapta lui
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
obiceiul să se strige unii pe alții peste ziduri când se pierdeau de cei căutați, ceea ce se întâmplă din ce în ce mai des în confuzia nascentă. Astfel, la scurt timp peștera se umplu de ecourile polifonice ale glasurilor lor, amestecate crescendo cu flecăreli, batjocuri, cântece, înjurături, alte chemări, sau alte răspunsuri decât cele așteptate, spre a nu mai vorbi de distorsiunile sunetului prin coridoarele rezonante. Asta ar explica aparența de extremă dezorientare ce puse în curând stăpânire pe întreaga echipă. Când pricepură, în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ce putea ieși escrocul în față ca să atragă atenția ? Ce ar mai putea născoci ? - Isus Christos ! Ar putea fi un subiect, ar putea avea priză la public. Nici nu știe cu adevărat cine a fost Isus Christos, (și ca o batjocură la adresa acestui individ pe care o merită din plin, nici nu știe ,,în ce echipă de fotbal” a jucat acesta), dar se bagă în față să debiteze prostii. Se știe mai demult faptul că la Vatican ar exista niște documente
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
atribuite fără o verificare obiectivă, fapt care nu a împiedicat ca ele să exercite o mare influență chiar și asupra politicilor sociale. Astfel, persoana deviantă a fost tratată ca „organism subuman”, ca „amenințare”, „obiect al temerii”, „organism bolnav”, „țintă a batjocurii”, „țintă a milei”, „copil etern”, „sacru inocent”. Wolfensberger apreciază că ansamblul acestor roluri atribuite persoanelor deviante constituie una dintre cele mai puternice metode de influență și control social cunoscute, iar așteptările manifestate față de ele au avut rezultate predictibile negative, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
muniții (unul din cele mai periculoase locuri posibile), chiar dacă bănuim că nu semna condica în fiecare zi și la prima oră. e) Regele era foarte modest și timid. Defectul de vorbire a fost un motiv de compasiune și nu de batjocură*. Regina era și ea modestă în comportament, foarte prietenoasă și avea umor. Cele două fetițe (la începutul războiului Elisabeta avea 14 ani, iar Margareta doar 10 ani) erau caline și adorabile. f) Prin tot comportamenul său, familia regală britanică a
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
se înclină. Un zâmbet liniștit, blând, fără vină, Și totuși nu știu ce ascunsă jale, Ce presimțiri de chinuri ideale Umbresc în toată fața lui divină. Știai de-atunci, Isuse, tu, c-odată, Iubind prea mult pe oameni, drept răsplată, Vei îndura batjocura și-amarul, Și-ncununat cu spini, urcând Calvarul, Pe umăr crucea singur ți-o vei duce Și vei muri, strigând la cer, pe cruce?... Vine ziua (poezie populară) Vine ziua ce-amintește De Isus ce s-a născut. An de an
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nu-l mai scot oamenii, trebuie spus că școala noastră laică își are partea ei de responsabilitate. În secolul trecut, institutorii Republicii încă mai puneau pe capetele elevilor slabi la învățătură o "bonetă de măgar", pentru a-i face ținta batjocurii. Pentru că, într-adevăr, spre deosebire de învățător (de școală și nu numai), care are privilegiul, imensul avantaj de a se fi născut inteligent, măgarul este dobitoc din naștere. Natura lui e să fie prost și încăpățânat, nu se poate una fără cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
o scrisoare a lui Manetti în acest sens51 dar, evident, unii florentini au gândit altfel. Un sonetist în special, Paolo Soldino, a satirizat ambițiile acestui om atât de faimos pentru învățătură lui, făcând din personalitatea lui Manetti un subiect de batjocură 52: E-adevărat, Cunoșterea-i supremă bogăție atâta timp cât un caracter grav vrea sub control s-o ție. Însă Cunoașterea în sine, dacă-nțeleg eu bine, nu izgonește Nebunia și nici n-aduce-nțelepciune. Din Vanitate și Nechibzuința și Mândrie ai căpătat o licărire
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
În schimb, unii dintre războinici, cei plecați departe, suferă de dorul de acasă, iar cei împresurați în casa lor, troienii, sunt pradă neliniștii și spaimei și bântuiți de viziunea dezastrului care-i pândește, a măcelului și a spulberării și a batjocurii și a robiei neîndurătoare. În jurul Troiei, epopeea arată, în răsfrângerea tuturor oglinzilor ei, chipul cetăților înfrânte, pustiite și incendiate. Și apoi moartea: atâtea morți, atâția morți și ruguri și cenușă, atâtea morți timpurii, câteva ilustre, multe, foarte multe întrevăzute doar
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și nouă, ca și femeiei din Ucraina, căreia i se uciseseră șapte fii de către bolșevici, care, mamă zdrobită, a privit către cer, și a strigat: Doamne, dacă mai exiști, ar trebui să-mi ceri iertare. Ca o ironie, ca o batjocură, și pentru suferințele și nedreptățile făcute direct ei, dar și pentru teroarea la care erau supuși fii ei, mamei noastre atât de oropsite i s-a acordat decorația „gloria maternă”, ca un straniu, diavolesc hohot de râs în mijlocul unei cumplite
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
uat și că le roade undeva la umbră. Le-a căutat dar degeaba. De sete și tătica și mămica au băut apă din cofă toată ziua, până s-a împuținat apa și au găsit opincile în fundul cofei. Ce cumințenie ! Ce batjocură ! în seara aceea a fost rău de mine, dar după aceea, când au aflat tanti Florica și unchiul Constantin, eu am devenit celebru ! Tot la Ciupercari, înainte de a avea șase ani, am făcut o boacănă sinistră.Tata era și vânător
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
s-au întors. Abia când însera, oamenii au avut voie să încarce țigla din vagon, iar la două ceasuri din noapte au ajuns cu ea la casa parohială. Nici unul dintre cărăuși nu era supărat ca să blesteme sau să înjure pentru batjocura trăită în a doua zi de Paști și pentru că au lucrat flămânzi până seara . A fost, pentru mine, un gest sublim, încât am socotit cea mai frumoasă sărbătorire a Sfintei Învieri din viața mea de 59 de ani de preoție
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ca „profesioniști ai crimei”. Este și aceasta o ră splată!?! Dar, cum am zis, noi trăim în timp, și acum este timpul cât Hristos a stat bătut în cuie pe cruce, iar răstignitorii lui strigau în cor împreună cu Iliescu în batjocură, „ dacă este Fiul lui Dumnezeu să se coboare de pe cruce”. Acum este timpul cât Hristos a stat în mormânt, iar învățătura și eroismul lui Codreanu sunt acoperite cu pământ, sub pietroaiele și cu murdăria pe care o pot oferi ucigașii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la vot, parlamentarii sunt aleși doar de mai puțin de un sfert dintre votanți și 10 % dintre cei cu acest drept. Cum pot ei reprezenta cu adevărat voința poporului ? UNINOMINALUL (așa cum e prin lege) e o porcărie și o mare batjocură electorală. Păi dacă spui că-l alegi pe cel mai bun, pe învingător, cum să promovezi un 277 nevolnic pus la plesneală? Și dacă e uninominal de ce mai ai prag electoral și eventual de ce așa mare? Să nu mai pătrundă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
trestia pe care I‑au dat‑o să o țină În loc de sceptru”73 ; În sfârșit, cu datul oțetului/vinului amestecat cu smirnă. Lecturând despre aceste groaznice ordalii, realizăm lesne că nu poate fi ceva mai cumplit decât acestea, neputând exista o batjocură mai mare. Cele ce le‑au săvârșit atunci iudeii și romanii depășesc orice cuvânt. Neînțeleasa, nefondata și furibunda lor nebunie nu a Încetat, ci, după ce L‑au dezbrăcat, după ce L‑au răstignit și după ce I‑au dat să bea oțet
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de folos pentru ceilalți și Îi ajută să se mântuiască. Niciodată să nu uitați că la fel a făcut și Hristos pentru noi. A pătimit pentru noi, din iubire pentru noi, lucruri care nu plac nimănui : suferință, durere, ocară și batjocură”96. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 89 Citim În Paterice cum monahi tineri care au primit ca ascultare să se Îngrijească de bolnavii aflați la sfârșit de drum În viața de aici, Împlineau aceasta cu atâta conștiin‑ ciozitate și devotament, Încât
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]